Actualitate
9 iunie: Ziua când Simona Halep a triumfat la Roland Garros
Tot pe 9 iunie a
avut loc Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia, a murit scriitorul IL
Caragiale și s-a născut soprana româncă Ileana Cotrubaş.
Simona Halep a câștigat în 2018 trofeul de la Roland Garros FOTO: Arhivă
1672: S-a
născut Țarul Petru I (cel Mare) al Rusiei
Petru I (Petru cel Mare) a condus Rusia din 7 mai 1682 până
la moartea sa, fiind considerat intemeietorul Rusiei moderne. Titlul complet al
lui Petru a fost începând cu 1721:
Țarul Petru cel Mare al Rusiei FOTO: Arhivă
„Petru I, cu ajutorul lui Dumnezeu Împărat și Autocrat al
întregii Rusii, Moscovei, Kievului, Vladimirului și Novgorodului; Țarul
Kazanului, Țarul Astrakhanului, Țarul Siberiei, Suveranul Smolensk; Prinț al
Estoniei, Livoniei, Kareliei, Tverului, Ugrei, Permului, Vlatkăi, Bulgariei și
al altor principate; Suveran și Mare Duce de Nijny Novgorod, Cernigov, Riazan,
Rostov, Yaroslavl, Beluzero, Udoria, Obdoria, Kondia, și Stăpân al Ținuturilor
de Nord; Suveran al Iveriei și al Țărilor kartalian și georgian; și Suveran
ereditar și Suzeran al Kabardiniei și al Prinților circassieni și ai munților.”
1848: Începutul
revoluției pașoptiste în Muntenia
Anul revoluţionar 1848 a fost marcat de asemenea de două
Mari Adunări Naţionale, în cadrul cărora au fost lansate programe cu adevărat
revoluţionare ce vizau dezvoltarea societăţii româneşti.
O primă Mare Adunare Naţională a avut loc la Blaj, în
Ardeal, pe 3 mai 1848. După ce ungurii au proclamat anexarea Ardealului la
Ungaria, românii din Transilvania au ieşit să îşi ceară drepturile religioase,
etnice, culturale şi economice. S-a vorbit din nou despre naţiunea română. S-a
cerut atunci dreptul la o biserică românească independentă, dreptul la a scrie
şi vorbi în limba română, asigurarea libertăţii de exprimare, dreptul la o
corectă şi proporţională reprezentare, desfiinţarea iobăgiei, înfiinţarea de
şcoli româneşti…. Acestea sunt doar o parte din revendicări.
Revoluția pașoptistă FOTO: arhivă
Aproximativ în aceeaşi perioadă, pe 9 iunie 1848, are loc o
Mare Adunare Naţională şi la Islaz, în Ţara Românească. Pe 15 iunie cererile de
la Islaz sunt reluate pe Câmpia Filaretului în cadrul unei alte Mari Adunări
Naţionale la care au participat peste 30 000 de români. La probleme diferite şi
solicitări diferite. În mare, Adunarea dorea o mai mare independenţă, libertate
şi suveranitate pentru naţiunea română.
Astfel, pe 9 iunie 1848, la Islaz, în faţa unei mari adunări
populare, a fost citită de către Ion Heliade Rădulescu „Proclamaţia de la
Islaz”, programul mişcării revoluţionare din Ţara Românească, conceput ca act
constituţional, inspirat din Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului
din 1789. ,,Proclamaţia de la Islaz” este însăşi fundamentul democraţiei
româneşti şi actul din care putem spune că izvorăşte inclusiv Constituţia
României de azi.
1856: Vasile Alecsandri a publicat “Hora Unirii”
Vasile Alecsandri a fost unul dintre
fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Mişcarea revoluţionară din Moldova a avut
un caracter paşnic (fiind denumită în epocă „revolta poeţilor”). La 27
martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluţionari moldoveni care a avut loc
la hotelul Petersburg din Iaşi, a fost adoptată o petiţie în 16 puncte adresată
domnitorului Mihail Sturdza, petiţie redactată de către Vasile
Alecsandri.
FOTO: Arhivă
„Hora
Unirii“ este o poezie de Vasile Alecsandri (unul dintre cei mai
importanţi paşoptişti), publicată pentru prima dată în 1856, în revista „Steaua
Dunării“, condusă de Mihail Kogălniceanu.
Avea însă să devină cunoscută abia după ce compozitorul
moldovean Alexandru Flechtenmacher (fost director la Conservatorul de Muzică şi
Declamaţiune din Bucureşti) a compus muzica.
A devenit un simbol naţional odată cu Unirea Mică, iar
dansul în cerc simbolizează unitatea spirituală şi egalitatea între români.
Hora Unirii, jocul popular ce aduce laolaltă românii care se
prind să-şi dea „mână cu mână“, a fost jucată prima dată la 24 ianuarie 1859,
când românii din ambele Principate s-au înfrăţit oficial. Prin alegerea
aceluiaşi domnitor Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au înfăptuit
astfel Mica Unire. Momentul sărbătorit cu mare bucurie a prefigurat Marea Unire
de la 1 Decembrie 1918, când Ardealul s-a alăturat principatelor de dincolo de
Carpaţi, ce alipiseră deja Dobrogea după Războiul de Independenţă din 1878.
1912: Moare în urma unui atac de cord la Berlin, I.
L. Caragiale
Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, la
Haimanale ( în prezent Ion Luca Caragiale, județul Dâmbovița) și a murit la 9
iunie 1912, la Berlin. A urmat Gimnaziul „Petru și Pavel” din Ploiești, iar
studiile liceale le-a terminat la București.
Ion Luca Caragiale FOTO: arhivă
Fiind atras de teatru a urmat Conservatorul de Artă
Dramatică din București, ulterior a frecventat ședințele cenaclului „Junimea”,
în revista căreia, „Convorbiri literare”, își va publica principalele piese de
teatru. A fost copist, sufleur, redactor, revizor școlar, profesor, corector,
registrator și director general al teatrelor.
În anul 1905, marele dramaturg s-a stabilit la Berlin.
Amintim câteva dintre cunoscutele comedii scrise de I.L
Caragiale: „O noapte furtunoasă”, „Conul Leonida față cu Reacțiunea”, „O
scrisoare pierdută” și „D-ale carnavalului”.
1939: S-a născut soprana româncă Ileana Cotrubaş
Ileana Cotrubaș (n. 9 iunie 1939, Galați) este o soprană
română, a cărei carieră s-a desfășurat între anii 1960 – 1990. A fost admirată
pentru talentul actoricesc și pentru ușurința cu care cânta operă în diverse
limbi.
Dupa o cariera de succes,Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă în
anul 1990, însă a continuat să predea, ținând cursuri de măiestrie și sfătuind
tineri promițători printre care si Angela Gheorghiu.
1963: S-a născut popularul actor american de cinema
Johnny Depp
S-a născut la 9 iunie 1963, în Owensboro, statul american
Kentucky, potrivit imdb. A
renunţat la şcoală când avea 15 ani şi a început să se implice în diferite
trupe de muzică. Nicolas Cage l-a sfătuit să facă actorie
În cursul unei vizite în Los Angeles, l-a întâlnit pe
actorul Nicolas Cage, cel care i-a recomandat să se orienteze spre actorie și a
schimbat direcția. A debutat în pelicula „A Nightmare on Elm Street’‘
(1984).
În 1987, a jucat în seria televizată „21 Jump
Street”, iar în anii 1990, după numeroase roluri în diferite filme cu teme
dedicate tinerilor, a început colaborarea cu regizorul Tim Burton, interpretând
rolul principal în pelicula „Edward Scissorhands” (1990).
Succesul filmului l-a propulsat pe o nişă a cinematografiei, actorul selectând
roluri care surprindeau criticii şi publicul.
Johnny Depp FOTO: Shutterstock
A obținut rolul principal în producţia ”Ed Wood” (1994) și
a jucat în 1997 în „Donnie Brasco”, alături de Al Pacino. În
1998, a apărut în distribuţia filmului „Fear and Loathing in Las
Vegas”, în regia lui Terry Gilliam. În 1999, a jucat în pelicula „The
Astronaut’s Wife’‘ şi apoi în „Sleepy Hollow”.
De-a lungul carierei, a interpretat numeroase personaje,
printre care şi Fred Abberline din producţia „From Hell’‘, din
2001. A jucat apoi în „Once Upon a Time in Mexico”, în 2003,
an în care a început și periplul său pe marile ecrane cu franciza „Pirates
of the Caribbean’‘, primul film din serie fiind blockbusterul „The
Curse of the Black Pearl”. Grație succesului filmului primește o
nominalizarea la Oscar.
Personajul principal în „Secret Window’‘ (2004),
o adaptare a nuvelei lui Stephen King, rolul din „Finding Neverland” (2004),
care i-a adus o nouă nominalizare la Oscar şi premiul BAFTA pentru cel mai bun
actor, dar și interpretarea din producţia „The Libertine” (2004)
i-au sporit celebritatea.
Peste 80 de premii importante
„Charlie and the Chocolate Factory” (2005),„Alice
in Wonderland” (2010) şi „Dark Shadows” (2012) sunt
alte proiecte comune ale lui Johnny Depp cu Tim Burton. Pentru rolul principal
din „Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street’‘, în regia lui
Tim Burton, primeşte încă o nominalizare la Oscar, potrivit Imdb
1978: A murit Prințul Nicolae de România, al doilea
fiu al regelui Ferdinand I al României
Principele Nicolae s-a născut în 1903 la Sinaia şi a murit
în 1978, fiind înmormântat la Lausanne, în Elveţia.
Principele Nicolae l-a avut ca naş pe ţarul Nicolae al
II-lea. Din ianuarie 1926, după cea de-a doua renunţare a lui Carol la tron s-a
instituit o Regenţă. La moartea tatălui său Ferdinand, în 1927, principele
Nicolae a devenit regent la 24 de ani, apropiindu-se din nou de tron, de această
dată ca tutore al nepotului său Mihai, încă minor. Principele nu a vrut să-şi
depăşească condiţia de membru al Regenței, nefiind orgolios şi neavând ambiţii
politice.
Prințul Nicolae de România FOTO: Arhivă
Principele
Nicolae a murit în 1978, iar ultima sa dorinţă a fost ca osemintele să-i
fie aduse în ţară, când va fi posibil. A fost înmormântat, din generozitatea
soţiei sale, principesa Tereza, în cimitirul de la Lausanne-Elveția, lângă
Ioana Dolette, prima sa dragoste.
„Osemintele Principelui Nicolae și ale Principesei Ioana
vor fi aduse pe 15 noiembrie la Necropola Regală a Noii Catedrale de la Curtea
de Argeş. Pietrele funerare sunt deja pregătite. Nu cred că rămășițele Principelui
Mircea vor fi aduse în acest an”, a dezvăluit în exclusivitate pentru
”Adevărul” arhimandritul Caliopie Ichim.
2018: Simona Halep a câştigat primul său titlu
de Mare Şlem, la Roland Garros
Simona a câştigat trofeul de la Roland Garros, primul
Grand Slam al carierei, devenind al treilea român câştigător de Grand Slam la
jucătorii de simplu după Ilie Năstase şi Virginia Ruzici! Simona a jucat setul decisiv cu Sloane Stephens, pe care a
învins-o cu 3-6, 6-4, 6-1.
Halep a avut meci greu cu Sloane Stephens, dar a dovedit
tărie de caracter şi a luptat eroic, mai ales după ce a pierdut primul set.
Americanca a lovit puternic şi s-a dovedit redutabilă la loviturile lungi, din
spatele terenului. Totuşi, Simona a reuşit să o plimbe şi să o obosească şi a
revenit superb în meci, iar în decisiv a arătat de ce este numărul 1 mondial.
Titlul de la Roland Garros vine la zece ani după ce Simona a
câştigat acelaşi turneu, dar la junioare.
Pentru titlul câştigat, Simona Halep a primit 2,2 milioane
de euro şi 2000 de puncte WTA.
În acel moment era numărul 1 mondial.
Actualitate
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației măsuri urgente de reformă, după o serie de sesizări privind lipsa de transparență și proceduri neclare de evaluare. În paralel, profesorul Doru Căstăian vine cu o altfel de perspectivă și propune o discuție mai profundă: despre rostul și funcția olimpiadelor.
Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, punctul de la care au pornit dezbaterile
Totul a pornit de la sesizările făcute de elevi și profesori după Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane desfășurată la Iași. Mai mulți participanți au reclamat nereguli în procesul de evaluare, lipsa unor explicații clare pentru punctaje și dificultăți în exercitarea dreptului la contestație. Din aproape 400 de participanți la toate disciplinele Olimpiadei (Economie, Sociologie, Filosofie, Psihologie, Educație Socială, Logică), 89 au depus contestații. Una singură a fost admisă: la Sociologie.
Elevii au vorbit și despre experiențe tensionate în timpul probei propriu-zise, inclusiv despre atitudini nepotrivite ale membrilor comisiei de evaluare. ,,Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”, i-ar fi spus un profesor unui elev care ulterior a obținut 9,20 și mențiune pe țară, arată Edupedu.
Totodată, și regulamentul a fost interpretat diferit, în funcție de profesorii supraveghetori. La disciplina Educație Socială, regulamentul specific al olimpiadei naționale prevede că membrii unei echipe (formată din doi elevi) pot colabora pe tot parcursul timpului acordat, dar nu precizează dacă ambii membri pot scrie pe lucrare. Rezultatul? Săli diferite, reguli diferite. Unora li s-a transmis că au voie să scrie amândoi elevii din echipă, altora că doar unul. Elevii cu lucrări mai lungi au obținut și punctaj mai mare.
După Olimpiadă, mai multe plângeri au fost înaintate către Ministerul Educației.
Consiliul Național al Elevilor: „Olimpiadele riscă să pedepsească exact elevii pe care pretind că îi celebrează”
Într-un comunicat amplu, Consiliul Național al Elevilor formulează una dintre cele mai dure critici din ultimii ani la adresa modului de organizare a competițiilor școlare de acest fel.
Olimpiadele ar trebui să fie spații ale meritocrației, ale rigorii și ale unei competiții oneste. În schimb, în acest an, spațiul public a fost traversat de prea multe exemple care arată exact contrariul: reguli percepute ca fiind neclare sau schimbate din mers, proceduri de contestație care ridică semne de întrebare, dar și atitudini care nu au ce căuta într-un cadru educațional. Când elevii ajung să se întrebe nu unde au greșit, ci după ce reguli sunt evaluați, este clar că avem de-a face cu o problemă care ține de întregul sistem
, atrag atenția reprezentanții elevilor. Aceștia aduc în discuție și o dublă măsură în privința standardelor:
Toate aceste situații nu trebuie privite ca pretexte pentru a decredibiliza ideea de olimpiadă, ci ca motive serioase pentru a o apăra de improvizație și de abuz. Problema nu este existența standardelor ridicate. Problema este că, prea des, standardele par să fie cerute exclusiv elevilor, în timp ce celor care organizează, evaluează și coordonează li se îngăduie ambiguitatea, lipsa de explicații și, uneori, chiar lipsa de respect.
Cele cinci solicitări către Ministerul Educației
Totodată, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor punctează faptul că Ministerul Educației, sub egida căruia sunt organizate toate competițiile școlare finanțate de stat, ,,nu poate rămâne în rolul de spectator al acestor derapaje”. Și cer implementarea mai multor măsuri pe care le consideră esențiale pentru restabilirea încrederii în sistem:
- Publicarea din timp a calendarului și regulamentelor specifice. ,,Pentru a asigura predictibilitate și un cadru clar de desfășurare a competițiilor, calendarul etapelor și regulamentele aferente fiecărei discipline trebuie publicate cu suficient timp înainte, astfel încât elevii și profesorii coordonatori să nu fie puși în fața unor informații comunicate tardiv.”
- Transparentizarea componenței comisiilor centrale. ,,Pentru consolidarea încrederii în corectitudinea procesului de evaluare, este necesară publicarea componenței comisiilor centrale, precum și asumarea unor criterii clare de selecție a membrilor acestora, care să respecte standarde de competență, integritate și imparțialitate.”
- Asigurarea posibilității de vizualizare a lucrării împreună cu borderoul de evaluare, înainte de depunerea contestației. ,,Pentru ca dreptul la contestație să fie exercitat în mod real și informat, este necesară modificarea Normelor metodologice și a regulamentelor specifice ale olimpiadelor școlare, astfel încât elevii să poată consulta, înainte de expirarea termenului de depunere a contestațiilor, nu doar lucrarea, ci și borderoul de corectare aferent. Doar în acest mod fiecare elev poate înțelege clar unde și pentru ce a fost depunctat, putând decide în cunoștință de cauză dacă formulează sau nu o contestație.”
- Afișarea completă și coerentă a rezultatelor, înainte de expirarea termenului pentru contestații. ,,Elevii trebuie să aibă acces la toate rezultatele relevante pentru ierarhia finală înainte de a decide dacă depun sau nu contestație. Orice altă practică afectează caracterul echitabil al competiției și pune elevii în imposibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză.”
- Interzicerea și sancționarea fermă a limbajului jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor. ,,Nicio formă de excelență academică nu poate justifica un comportament abuziv. Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a transmite clar că derapajele de acest tip sunt incompatibile cu valorile educației și trebuie sancționate prompt, indiferent de funcția sau prestigiul persoanei care le manifestă.”
Acolo unde regulile devin neclare, iar respectul față de elev dispare, excelența riscă să rămână doar un alt cuvânt frumos din discursurile oficiale”, subliniază forul reprezentativ al elevilor.
Doru Căstăian: „Eforturile supraumane nu se varsă ȋn nimic mai larg”
Dacă elevii vin cu revendicări, profesorul de Științe Sociale Doru Căstăian aduce în discuție însuși sensul acestor competiții, într-o postare critică.
,,Cred că ar merita pornită o meditaţie mai largă despre rostul şi funcţia sistemică a olimpiadelor, ea ar fi poate mai utilă decât cartografia unei singure olimpiade naţionale problematice. Istoric, olimpiadele sunt parte a unei tradiții străvechi a eforturilor verticale, cu trimitere terminologică, dar şi larg culturală, către Antichitate şi etica virtuţilor. Sunt concursuri pentru selectarea celor mai buni dintre cei buni. De aici, ideea de excelenţă, care trimite, desigur, la arete-ul antic, la perfecţiunea mereu vizată, mereu amânată, mereu de cucerit. Dar, ȋn accepţiune antică şi nu numai, excelenţa nu e niciodată numai dexteritate, abilitate tehnică de excepţie. Performanţa tehnică are rost doar dacă provine dintr-un ideal cultural şi educaţional, adică omenesc, ȋn cel mai bun sens al termenului. De asemenea, ea vine cu costuri foarte mari.
Reguli noi pentru olimpiadele școlare: lucrări digitalizate și acces pentru elevii spitalizați. Normele, publicate în Monitorul Oficial
Efortul nerezonabil, obtuzitatea impusă a privirii, ȋngustimea intereselor, monodirecţionarea resurselor au sens doar dacă sunt făcute ȋn numele unor valori veritabile şi al unui ideal mai larg în care să se recunoască ȋntreaga comunitate. Cu o comparaţie recentă şi la ȋndemână, programul Artemis are sens doar ȋn măsura ȋn care claustrările, efortul, privaţiunile răscumpără un rezultat care nu e autoreferenţial, ci inspiră o ȋntreagă omenire şi scoate la iveală, printr-o realizare excepţională, ceea ce e mai bun ȋn ȋntreaga natură umană”, a scris profesorul într-o postare pe Facebook.
În viziunea sa, în cazul olimpiadelor și concursurilor școlare, efortul nu duce la îndeplinierea unor astfel de idealuri:
,,Eforturile supraumane şi autodepăşirea nu se varsă ȋn nimic mai larg pentru că nu au ȋn ce să se verse. Exemplele inspiraţionale nu irigă nimic sistemic pentru că sistemul este adesea un deşert axiologic. Ceea ce ar putea fi muncă inspiratoare devine proces mecanic, orb, kafkian. Şi, când se ȋntâmplă asta, olimpiadele devin ceva distopic.”
Din punctul de vedere al profesorului, există și o ruptură structurală între performanța de vârf și restul sistemului educațional:
Nu de puţine ori, ȋn forma actuală, lucrează direct ȋmpotriva idealului educaţional declarat al şcolii româneşti. De multe ori, excelenţa măsurată doar ȋn premii se face ȋmpotriva şi prin uzarea excelenţei caracterului, relaţiilor fireşti, consistenţei etice. Nu de puţine ori, premiile se iau prin ignorarea masivă a celor mulţi, prin marginalizarea lor tehnică şi valorică, prin ruperea brutală a olimpicului, a cărui performanţă este susţinută la nenumărate niveluri, de logica internă a sistemului. Cu marginalii absoluţi ai sistemului lucrurile stau şi mai rău.
În cadrul aceleiași postări, Doru Căstăian a venit și cu un disclaimer:
,,N-aş vrea să fiu ȋnţeles greşit. Am cunoscut destui olimpici (am avut și eu câţiva olimpici naţionali) şi destui profesori de olimpici. Printre ei sunt elevi admirabili, profesori admirabili, care uneori construiesc relaţii extraordinare, bazate pe respect reciproc şi pasiune ȋmpărtăşita. Am cunoscut și inspectori admirabili, care se dau peste cap ca să-i ajute cum pot pe cei implicaţi în competiţie. Sistemic, ȋnsă, olimpiadele mai degrabă alimentează (întrucât indirect o validează) o tristă stare de fapt şi o ȋncremenire opacă, succesele sunt autoreferenţiale, confirmând tuturor părţilor anxioase (copii, părinţi, profesori) că ȋşi fac bine treaba”.
Ingredientele performanței în școala de stat. „Copiii cred că o să-și piardă foarte mult din motivație”
Dezbaterea rămâne deschisă
În loc de concluzie, profesorul de Științe Sociale, își dorește ca subiectul să fie pus pe agenda publica și dezbătut.
,,Olimpiadele şi ce aduc ele, deopotrivă bun și rău, ar trebui să fie la un moment dat subiect de reflecţie publică serioasă. Un prim pas ar putea fi prezentarea unor scuze publice pentru ce s-a ȋntâmplat la Iaşi, dispunerea recorectării de urgenţă a tezelor, după criterii transparente și valide ştiinţific. După aceea, ar urma logic iniţierea unei dezbateri publice privind rolul şi funcţia acestor concursuri, precum şi a costurilor pedagogice şi morale ale definirii exclusive a excelenţei ȋn acest fel”, a scris Doru Căstăian.
Actualitate
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale electrice alimentate cu cărbune. În 2026, la cinci ani de la închiderea fostei termocentrale, noul complex va produce energie.
Termocentrala Mintia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Începute în 2024, lucrările la noua termocentrală Mintia au ajuns în faza finală, iar complexul energetic, proiectat la o capacitate de 1,7 GW, ar putea intra în producție în vara anului 2026.
Aproape 1.000 de muncitori pe șantier
Până în prezent, cele mai importante instalații au fost montate, iar noile construcții ridicate pe terenul vechii termocentrale i-au schimbat înfățișarea.
Noii proprietari nu au renunțat la corpul principal al fostei termocentrale, ridicate în anii ’60, și la cele trei turnuri ale acesteia, înalte de 220 de metri.
Investiția în construcția complexului energetic, aflat la cinci kilometri de Deva, în vecinătatea comunei Vețel, a depășit 1,2 miliarde de euro până în prezent și a adus aproape 1.000 de noi locuri de muncă.
„Am demonstrat că am respectat tot ceea ce ne-am asumat și că ceea ce am promis am realizat, arătând că toate complexitățile și obstacolele pot fi depășite. Acest proiect este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic din România, este important pentru comunitatea locală și pentru oportunitățile de angajare. Avem deja în jur de 950 de muncitori, iar foarte curând vom ajunge la 1.000. Sperăm să intrăm în producție cu prima turbină pe gaz până în luna iunie, anul acesta, iar cu a doua, în jurul lunii august. Totul depinde de suportul autorităților, inclusiv Transgaz și Transelectrica. Ținta noastră este să avem ciclu combinat până în luna octombrie a acestui an”, a declarat Shadi Abulkhair, directorul Mass Global Energy.
Noile termocentrale acoperă deficitul de energie
Sâmbătă, 18 aprilie, în urma unei vizite pe șantierul termocentralei, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că noua investiție va aduce costuri mai mici pentru energie în România.
„Este un proiect extrem de important, de interes național. Ne-a inspirat pentru a veni cu o nouă legislație în materie de proiecte de producție, transport și stocare a energiei electrice din țara noastră. Investitorii care au venit aici cu peste 1,2 miliarde de euro au reușit să aducă, încă din decembrie 2024, cea mai nouă tehnologie existentă pe piață, într-una dintre cele mai mari facilități de producție energetică bazate pe gaz din întreaga Uniune Europeană”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Potrivit ministrului Energiei, odată cu finalizarea investițiilor de la termocentralele Mintia și Iernut, România își va suplimenta producția de energie cu aproximativ 2.200 MW, bazată pe gaz. Tot până la finalul anului 2026, adaugă ministrul, este așteptată intrarea în producție a altor proiecte: 2.000 MW producție fotovoltaică, 1.500 MW stocare și peste 350 MW producție de energie eoliană.
„Noi astăzi avem, plus-minus, un deficit de balanță de 1.500 MW – adică importăm aproximativ această cantitate, dar odată cu intrarea acestor proiecte în producție, până la finalul anului, România va putea să spună că ajunge de la nivelul de importator de energie la nivelul de a produce suficientă energie încât să-și satisfacă nevoia internă, lucru care automat va duce la o scădere a prețului final, în condiții de piață, atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru consumatorii casnici”, a precizat ministrul.
„Noi, astăzi, importăm, la ore de vârf, aproximativ 20 la sută din cantitatea pe care o consumăm în țara noastră, dar o importăm la un preț foarte ridicat. Pentru 20 la sută din cantitatea de energie, plătim 40 la sută din totalul energiei pe care o consumăm în România. Ceea ce automat ridică prețul pentru consumatorul final. Ne afectează pe toate palierele conflictul din Orientul Mijlociu. Dincolo de piața carburanților, și cea a gazelor naturale este afectată, pentru că astăzi 20 la sută din producția de energie electrică a României este bazată pe gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Mass Global Energy Rom va investi 1 miliard de euro în capacități de stocare a energiei, inclusiv la Mintia
Fosta „stea de pe Mureș”
Fosta termocentrală Mintia a fost construită în anii ’60 pe teritoriul vechii așezări daco-romane Micia, de pe malul Mureșului. Proiectul inițial viza înființarea a patru grupuri energetice de câte 210 MW, care funcționau cu cărbune din Valea Jiului, adus pe calea ferată.
Imaginea 1/23:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) JPG
Primul grup energetic al termocentralei Mintia a fost inaugurat în toamna anului 1969, iar doi ani mai târziu au fost realizate și celelalte trei grupuri energetice. În 1977 a devenit funcțională a cincea turbină de 210 MW, iar din 1980 centrala a fost dotată cu al șaselea grup energetic. Unul dintre grupuri a fost modernizat în 2009, ajungând la 235 MW.
„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport al Termocentralei Mintia.
Declinul industriei miniere din Valea Jiului și problemele de mediu ale termocentralei, veche de peste cinci decenii, au grăbit declinul acesteia, iar producția de energie a fost oprită definitiv în primăvara anului 2021. În iulie 2021, au fost disponibilizați ultimii aproximativ 700 de salariați ai acesteia, iar centrala și-a încetat activitatea, intrând în conservare.
În decembrie 2022, statul român a vândut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat din Mass Group Holding.
Noii proprietari au început, la scurt timp, un amplu proces de retehnologizare, pentru a transforma fosta termocentrală bazată pe o tehnologie rudimentară, care folosea cărbune, într-un complex energetic modern, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale și echipamente de ultimă generație furnizate de Siemens.
Noua termocentrală, construită în trei ani
În vara anului 2023, a început demolarea mai multor construcții industriale din curtea vechii termocentrale (gospodăria de cărbune, gospodăria de păcură, gospodăria de ulei, stația de tratare chimică a apei, stația de tratare a condensatului principal), pentru a face loc noului complex energetic, care aștepta atunci avizele pentru începerea construcției.
Termocentrala Mintia, noua „Stea de pe Mureș”, așteptată în 2026. Șantierul uriaș de 1,2 miliarde de euro
Lucrările la noua termocentrală au început în 2024, unitatea fiind proiectată pentru folosirea gazului natural și echipată cu două turbine cu gaz, o turbină cu abur și trei generatoare SGen5-3000W de la Siemens. Totodată, componentele centralei vor fi pregătite pentru trecerea către noile tehnologii de producere a energiei, bazate pe hidrogen. Finalizarea lucrărilor este așteptată în acest an, iar odată cu ea, Mintia va deveni cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Imaginea 1/20:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (91) JPG
Potrivit unui comunicat recent al Guvernului României, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ un miliard de euro.
„Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru-cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni”, informa Guvernul României, la 6 februarie.
Pentru a deveni operațională, noua termocentrală trebuie legată la rețeaua națională de gaze naturale și de energie electrică, iar investițiile pentru conectarea acesteia sunt în derulare.
Actualitate
Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
Marcel Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, pentru care ar plăti o chirie de aproximativ 15.000 de euro pe lună. „Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”, a transmis fostul premier.
Marcel Ciolacu FOTO: Mediafax
Reacția lui Marcel Ciolacu vine după ce în presă au apărut informații că acesta s-ar fi mutat într-un penthouse de lux din zona Herăstrău, alături de partenera sa, Sorina Docuz, unde chiria lunară ar ajunge la aproximativ 15.000 de euro, potrivit G4Media.
Potrivit sursei citate, locuința nu i-ar aparține direct, ci ar fi deținută printr-o firmă din Buzău, controlată de o companie înregistrată în Statele Unite, al cărei acționariat nu este public. Imobilul ar face parte din complexul One Herăstrău Towers și ar fi fost achiziționat în septembrie 2025, împreună cu alte apartamente, într-o tranzacție estimată la mai multe milioane de lei.
Fostul premier susține că informațiile sunt false și respinge ideea că ar avea închiriat un astfel de imobil. Acesta afirmă că, atunci când se află în București, locuiește într-un apartament obișnuit, care nu are statut de penthouse și care nu ar fi închiriat de el.
„Articolul pe care l-ați publicat conține informații false și defăimătoare. Nu locuiesc în niciun penthouse în București sau în altă parte. După cum bine știți, sunt președinte al CJ Buzău și în mare parte a timpului locuiesc în Buzău. Când sunt în București, locuiesc într-un apartament care nu este penthouse și care nu este închiriat de mine. Fiul meu nu locuiește în același cartier cu mine”, a transmis Marcel Ciolacu, pentru publicația citată mai sus.
În același mesaj, Ciolacu a făcut referire și la
contextul politic în care a apărut investigația.
„Înțeleg de ce acest articol apare astăzi când PSD va vota plecarea domnului Bolojan din fruntea guvernului, cum este și normal după toate erorile sociale și economice pe care le-a făcut. Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni și voi vota plecarea domnului Bolojan și le voi spune colegilor mei să facă același lucru”, a adăugat președintele CJ Buzău.
De asemenea, administratorul firmei Real Estate Key SRL Gheorghe Roșu a trimis și el un drept la replică în care susține că societatea deține un singur apartament în imobilul precizat: „Menționăm faptul că nu avem niciun contract de închiriere cu Marcel Ciolacu sau cu fiul acestuia”.
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...
Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
Marcel Ciolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, pentru care ar plăti o chirie de aproximativ...
De ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
Te-ai trezit dimineața cu spatele înțepenit? Sau poate durerile au apărut treptat, zi după zi, și acum îți afectează fiecare...
Un alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
Vânzările de automobile complet electrice au înregistrat o creștere semnificativă pe principalele piețe auto din Europa în primul trimestru al...
Sfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
Generalul (r) Ben Hodges, omul care a comandat în trecut armata SUA din Europa, susține că Rusia se află la...
Un tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
Un spectacol de circ din regiunea rusă Rostov-pe-Don s-a transformat într-un moment de panică generală şi haos, după ce un...
-
Actualitateacum 3 zile„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
-
Actualitateacum 2 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 2 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 3 zileIranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
-
Actualitateacum 2 zileNoi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
-
Actualitateacum o zi
Sfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Actualitateacum 2 zile
Un tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum o zi
Un alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice