Tot pe 9 iunie a
avut loc Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia, a murit scriitorul IL
Caragiale  și s-a născut soprana româncă Ileana Cotrubaş.

1672: S-a
născut Țarul Petru I (cel Mare) al Rusiei

Petru I (Petru cel Mare) a condus Rusia din 7 mai 1682 până
la moartea sa, fiind considerat intemeietorul Rusiei moderne. Titlul complet al
lui Petru a fost începând cu 1721:

„Petru I, cu ajutorul lui Dumnezeu Împărat și Autocrat al
întregii Rusii, Moscovei, Kievului, Vladimirului și Novgorodului; Țarul
Kazanului, Țarul Astrakhanului, Țarul Siberiei, Suveranul Smolensk; Prinț al
Estoniei, Livoniei, Kareliei, Tverului, Ugrei, Permului, Vlatkăi, Bulgariei și
al altor principate; Suveran și Mare Duce de Nijny Novgorod, Cernigov, Riazan,
Rostov, Yaroslavl, Beluzero, Udoria, Obdoria, Kondia, și Stăpân al Ținuturilor
de Nord; Suveran al Iveriei și al Țărilor kartalian și georgian; și Suveran
ereditar și Suzeran al Kabardiniei și al Prinților circassieni și ai munților.”

1848: Începutul
revoluției pașoptiste în Muntenia

Anul revoluţionar 1848 a fost marcat de asemenea de două
Mari Adunări Naţionale, în cadrul cărora au fost lansate programe cu adevărat
revoluţionare ce vizau dezvoltarea societăţii româneşti.

O primă Mare Adunare Naţională a avut loc la Blaj, în
Ardeal, pe 3 mai 1848. După ce ungurii au proclamat anexarea Ardealului la
Ungaria, românii din Transilvania au ieşit să îşi ceară drepturile religioase,
etnice, culturale şi economice. S-a vorbit din nou despre naţiunea română. S-a
cerut atunci dreptul la o biserică românească independentă, dreptul la a scrie
şi vorbi în limba română, asigurarea libertăţii de exprimare, dreptul la o
corectă şi proporţională reprezentare, desfiinţarea iobăgiei, înfiinţarea de
şcoli româneşti…. Acestea sunt doar o parte din revendicări.

Aproximativ în aceeaşi perioadă, pe 9 iunie 1848, are loc o
Mare Adunare Naţională şi la Islaz, în Ţara Românească. Pe 15 iunie cererile de
la Islaz sunt reluate pe Câmpia Filaretului în cadrul unei alte Mari Adunări
Naţionale la care au participat peste 30 000 de români. La probleme diferite şi
solicitări diferite. În mare, Adunarea dorea o mai mare independenţă, libertate
şi suveranitate pentru naţiunea română.

Astfel, pe 9 iunie 1848, la Islaz, în faţa unei mari adunări
populare, a fost citită de către Ion Heliade Rădulescu „Proclamaţia de la
Islaz”, programul mişcării revoluţionare din Ţara Românească, conceput ca act
constituţional, inspirat din Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului
din 1789. ,,Proclamaţia de la Islaz” este însăşi fundamentul democraţiei
româneşti şi actul din care putem spune că izvorăşte inclusiv Constituţia
României de azi.

1856: Vasile Alecsandri a publicat “Hora Unirii”

Vasile Alecsandri a fost unul dintre
fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Mişcarea revoluţionară din Moldova a avut
un caracter paşnic (fiind denumită în epocă „revolta poeţilor”). La 27
martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluţionari moldoveni care a avut loc
la hotelul Petersburg din Iaşi, a fost adoptată o petiţie în 16 puncte adresată
domnitorului Mihail Sturdza, petiţie redactată de către Vasile
Alecsandri. 

„Hora
Unirii“ este o poezie de Vasile Alecsandri (unul dintre cei mai
importanţi paşoptişti), publicată pentru prima dată în 1856, în revista „Steaua
Dunării“, condusă de Mihail Kogălniceanu.

Avea însă să devină cunoscută abia după ce compozitorul
moldovean Alexandru Flechtenmacher (fost director la Conservatorul de Muzică şi
Declamaţiune din Bucureşti) a compus muzica.

A devenit un simbol naţional odată cu Unirea Mică, iar
dansul în cerc simbolizează unitatea spirituală şi egalitatea între români.

Hora Unirii, jocul popular ce aduce laolaltă românii care se
prind să-şi dea „mână cu mână“, a fost jucată prima dată la 24 ianuarie 1859,
când românii din ambele Principate s-au înfrăţit oficial. Prin alegerea
aceluiaşi domnitor Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au înfăptuit
astfel Mica Unire. Momentul sărbătorit cu mare bucurie a prefigurat Marea Unire
de la 1 Decembrie 1918, când Ardealul s-a alăturat principatelor de dincolo de
Carpaţi, ce alipiseră deja Dobrogea după Războiul de Independenţă din 1878.

1912: Moare în urma unui atac de cord la Berlin, I.
L. Caragiale

Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, la
Haimanale ( în prezent Ion Luca Caragiale, județul Dâmbovița) și a murit la 9
iunie 1912, la Berlin. A urmat Gimnaziul „Petru și Pavel” din Ploiești, iar
studiile liceale le-a terminat la București. 

Fiind atras de teatru a urmat Conservatorul de Artă
Dramatică din București, ulterior a frecventat ședințele cenaclului „Junimea”,
în revista căreia, „Convorbiri literare”, își va publica principalele piese de
teatru. A fost copist, sufleur, redactor, revizor școlar, profesor, corector,
registrator și director general al teatrelor. 

În anul 1905, marele dramaturg s-a stabilit la Berlin. 

Amintim câteva dintre cunoscutele comedii scrise de I.L
Caragiale: „O noapte furtunoasă”, „Conul Leonida față cu Reacțiunea”, „O
scrisoare pierdută” și „D-ale carnavalului”. 

1939: S-a născut soprana româncă Ileana Cotrubaş

Ileana Cotrubaș (n. 9 iunie 1939, Galați) este o soprană
română, a cărei carieră s-a desfășurat între anii 1960 – 1990. A fost admirată
pentru talentul actoricesc și pentru ușurința cu care cânta operă în diverse
limbi.

Dupa o cariera de succes,Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă în
anul 1990, însă a continuat să predea, ținând cursuri de măiestrie și sfătuind
tineri promițători printre care si Angela Gheorghiu.

1963: S-a născut popularul actor american de cinema
Johnny Depp

S-a născut la 9 iunie 1963, în Owensboro, statul american
Kentucky, potrivit imdb. A
renunţat la şcoală când avea 15 ani şi a început să se implice în diferite
trupe de muzică.  Nicolas Cage l-a sfătuit să facă actorie

În cursul unei vizite în Los Angeles, l-a întâlnit pe
actorul Nicolas Cage, cel care i-a recomandat să se orienteze spre actorie și a
schimbat direcția. A debutat în pelicula „A Nightmare on Elm Street’‘
(1984).  

În 1987, a jucat în seria televizată „21 Jump
Street”, iar în anii 1990, după numeroase roluri în diferite filme cu teme
dedicate tinerilor, a început colaborarea cu regizorul Tim Burton, interpretând
rolul principal în pelicula „Edward Scissorhands” (1990).
Succesul filmului l-a propulsat pe o nişă a cinematografiei, actorul selectând
roluri care surprindeau criticii şi publicul.

A obținut rolul principal în producţia ”Ed Wood” (1994) și
a jucat în 1997 în „Donnie Brasco”, alături de Al Pacino. În
1998, a apărut în distribuţia filmului „Fear and Loathing in Las
Vegas”, în regia lui Terry Gilliam. În 1999, a jucat în pelicula „The
Astronaut’s Wife’‘ şi  apoi în „Sleepy Hollow”.

De-a lungul carierei, a interpretat numeroase personaje,
printre care şi Fred Abberline din producţia „From Hell’‘, din
2001. A jucat apoi în „Once Upon a Time in Mexico”, în 2003,
an în care a început și periplul său pe marile ecrane cu franciza „Pirates
of the Caribbean’‘, primul film din serie fiind blockbusterul „The
Curse of the Black Pearl”.  Grație succesului filmului primește o
nominalizarea la Oscar.

Personajul principal în „Secret Window’‘ (2004),
o adaptare a nuvelei lui Stephen King, rolul din „Finding Neverland” (2004),
care i-a adus o nouă nominalizare la Oscar şi premiul BAFTA pentru cel mai bun
actor, dar și interpretarea din producţia „The Libertine” (2004)
i-au sporit celebritatea.

Peste 80 de premii importante

„Charlie and the Chocolate Factory” (2005),„Alice
in Wonderland” (2010) şi „Dark Shadows” (2012) sunt
alte proiecte comune ale lui Johnny Depp cu Tim Burton. Pentru rolul principal
din „Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street’‘, în regia lui
Tim Burton, primeşte încă o nominalizare la Oscar, potrivit Imdb

1978: A murit Prințul Nicolae de România, al doilea
fiu al regelui Ferdinand I al României

Principele Nicolae s-a născut în 1903 la Sinaia şi a murit
în 1978, fiind înmormântat la Lausanne, în Elveţia.

Principele Nicolae l-a avut ca naş pe ţarul Nicolae al
II-lea. Din ianuarie 1926, după cea de-a doua renunţare a lui Carol la tron s-a
instituit o Regenţă. La moartea tatălui său Ferdinand, în 1927, principele
Nicolae a devenit regent la 24 de ani, apropiindu-se din nou de tron, de această
dată ca tutore al nepotului său Mihai, încă minor. Principele nu a vrut să-şi
depăşească condiţia de membru al Regenței, nefiind orgolios şi neavând ambiţii
politice.

Principele
Nicolae a murit în 1978, iar ultima sa dorinţă a fost ca osemintele să-i
fie aduse în ţară, când va fi posibil. A fost înmormântat, din generozitatea
soţiei sale, principesa Tereza, în cimitirul de la Lausanne-Elveția, lângă
Ioana Dolette, prima sa dragoste.

„Osemintele Principelui Nicolae și ale Principesei Ioana
vor fi aduse pe 15 noiembrie la Necropola Regală a Noii Catedrale de la Curtea
de Argeş. Pietrele funerare sunt deja pregătite. Nu cred că rămășițele Principelui
Mircea vor fi aduse în acest an”, a dezvăluit în exclusivitate pentru
”Adevărul” arhimandritul Caliopie Ichim.  

2018: Simona Halep a câştigat primul său titlu
de Mare Şlem, la Roland Garros

 Simona a câştigat trofeul de la Roland Garros, primul
Grand Slam al carierei, devenind al treilea român câştigător de Grand Slam la
jucătorii de simplu după Ilie Năstase şi Virginia Ruzici! Simona a jucat setul decisiv cu Sloane Stephens, pe care a
învins-o cu 3-6, 6-4, 6-1.

Halep a avut meci greu cu Sloane Stephens, dar a dovedit
tărie de caracter şi a luptat eroic, mai ales după ce a pierdut primul set.
Americanca a lovit puternic şi s-a dovedit redutabilă la loviturile lungi, din
spatele terenului. Totuşi, Simona a reuşit să o plimbe şi să o obosească şi a
revenit superb în meci, iar în decisiv a arătat de ce este numărul 1 mondial.

Titlul de la Roland Garros vine la zece ani după ce Simona a
câştigat acelaşi turneu, dar la junioare.

Pentru titlul câştigat, Simona Halep a primit 2,2 milioane
de euro şi 2000 de puncte WTA.

În acel moment era  numărul 1 mondial.