Actualitate
Cum a fost distrusă în doar câțiva ani una dintre cele mai profitabile fabrici-mamut din epoca comunistă. Avea o producție uriașă
Una dintre cele mai profitabile ramuri industriale a României comuniste a fost cea a prelucrării zahărului.În județul Botoșani, timp de patru decenii a funcționat una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din Europa de Est, cu o producție de 200 de tone în 24 de ore. Fabrica a fost vândută pe bucăți.
Din fabrica de zahăr de la Bucecea nu a mai rămas nimic FOTO Cosmin Zamfirache
Despre industria românească din perioada comunistă s-a spus că era în mare parte energofagă și necompetitivă la nivel occidental, cu multe uzine care produceau mai puțin decât consumau. Au existat însă și industrii profitabile și puternice care au fost puse pe chituci în mod inexplicabil după 1990. Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, contribuind la drama socială de la mijlocul anilor 90 și până la începutul anilor 2000, după ce mari fabrici care produceau bunuri de valoare, produse de export în cantiăți uriașe au fost privatizate și mai apoi efectiv mutate bucată cu bucată în alte țări. Un bun exemplu este industria zahărului din nordul Moldovei, una dintre cele mai performante din România, de pe urma căreia trăiau comunități întregi. Era vorba despre marea fabrică de la Bucecea, cea de la Ripiceni, dar și cea de la Trușești. Astăzi, din marile fabrici care produceau cantități uriașe pentru export au mai rămas, în cel mai bun caz, doar câteva ruine.
Colosul de la Bucecea una dintre cele mai mari fabrici din Europa de Est
Una dintre cele mai performante fabrici, spun foștii săi angajați și directori, a fost fabrica de zahăr de la Bucecea, județul Botoșani. Fabrica a fost construită într-un an de zile. Din 1959 până în 1960. Era un adevărat colos, întins pe 34 de hectare, într-o zonă cu mare potențial agricol. Mai precis, Bucecea era renumită pentru plantațiile sale de sfeclă de zahăr, cele care puteau furniza constant materie primă fabricii. Ioan Sauciuc, fost muncitor în fabrica de la zahăr dar și unul dintre ultimii săi directori, spune că fabrica a fost construită în urma unui parteneriat România-Franța. Au fost aduse utilaje de cea mai bună calitate din Franța și Germania.
”Francezii au construit această fabrică de zahăr în 1959, dar prima producţie a fost în 1962. Din câte am auzit, fabrica a fost făcută pe un transport mare de vin de Cotnari în Franţa. Aşa ar fi fost înţelegerea. Aveau utilaje de foarte bună calitate. S-a turnat beton serios aici. Cu fundaţii de 10 metri adâncime. Totodată fabrica avea generatoare puternice, îşi producea singură energia electrică. Avea şi cazane pentru abur industrial, laboratoare, hale de producţie, turnuri, depozite”, a declarat Sauciuc, pentru „Adevărul”. Fabrica avea o capacitate uriașă de producție, aproximativ 200 tone de zahăr în 24 de ore. Un randament uriaș care-l depășea pe cel al fabricii din Luduș, cu același specific. Iar zahărul era de cea mai bună calitate ”Era un zahăr foarte fin, fiindcă se folosea materie primă de cea mai bună calitate, iar utilajele erau de mare precizie, ducând la o rafinare excepţională. Se muncea aici, la Bucecea, după tehnologii bine puse la punct, reţete de multe ori păstrate la secret şi care dădea zahărului o calitate deosebită. Era cel mai fin şi bun zahăr din România comunistă”, adăuga Ioan Sauciuc. ”Era cea mai mare fabrică de zahăr din Europa de Est. Am muncit acolo și eram mândri că lucram într-un asemenea colos”, mărturisește un alt localnic.
”Mii de oameni trăiau din industria zahărului”
Construcția fabricii de zahăr de la Bucecea a modificat întreg peisajul economic și social al zonei. Localnicii erau încurajați să cultive cât mai multă sfeclă de zahăr pentru a putea oferi materie primă. Toate satele din jurul Bucecii au ajuns să depindă de această producție a zahărului. Se cultiva sfeclă de zahăr pe 10.000 de hectare, iar unori, când producția o cerea, era adusă sflecă de zahăr inclusiv din județul Suceava. De altfel, această materie primă de bună calitate, alături de precizia utilajelor, erau secretele zahărului de la Bucecea. ”Mii de oameni trăia din industria zahărului. Eram foarte tânăr în anii 80 când am început să lucrez acolo. Și tata tot acolo a fost angajat. În Bucecea nu exista familie în care măcar un membru să nu lucreze la fabrica de zahăr. Mai apoi erau toți agricultorii din satele învecinate care efectiv trăiau din sfeclă de zahăr. A fost cea mai bună perioadă pentru oamenii de aici. Și sflecla era foarte bună. Se lucra puternic din septembrie până în februarie, în trei schimburi, pentru că venea, în valuri, materia primă”, mărturisește un fost angajat al fabricii.
O privatizare cu cântec, uriașa fabrică a ajuns în Cehia
Zahărul de la Bucecea era în mare parte exportat. Cu o producție uriașă, fabrica avea propria gară și linie ferată, de unde plecau garnituri întregi cu zahăr. Se făcea zahăr fin și zahăr cubic. Mare parte din zahăr lua calea Rusiei. Iar fabrica era foarte profitabilă, mărturisea Ioan Sauciuc. Ba chiar, la începutul anilor 90, a și fost retehnologizată cu echipamente noi, aduse să le înlocuiască pe cele cu uzură mare. Retehnologizarea a venit odată cu privatizarea. Privatizarea a însemnat însă, moartea colosului industrial de la Bucecea. Fabrica a fost numită ”Siretul” și a continuat să producă până în 1997. Mai multe firme apărute după privatizare, pe parcursul anilor 90, au dat lovitură după lovitură fabricii „Siretul” Bucecea.
Mai exact, comandau cantități uriașe de zahăr fără să mai plătească. Ultima lovitură a venit în 1997, când a fost livrat zahăr în valoare de 3.5 miliarde de lei vechi, fără ca respectiva firmă să achite și factura. ”Erau multe țepe după 1990 care efectiv au îngropat fabrica. Cereau marfă, tu dădeai că nu aveai ce face, dar rămâneai cu pierderi catastrofale. În 1990 erau 700 de milioane profit, după aceea s-a prăpădit totul”, mărturisea fostul director. Din cauza pierderilor catastrofale fabrica s-a prăbușit, iar finanțele au executat silit fabrica, fiind cumpărată ulterior de Interlink Energy din București. A fost imediat vândută la o altă firmă, Flori Mob. Fabrica era evaluată la 800.000 de euro, o bătaie de joc pentru un colos industrial bine echipat. În cele din urmă, fabrica a fost vândută bucată cu bucată, la fier vechi, în Cehia. A rămas doar un teren viran. Zona a fost cumpărată de Primăria Bucecea, care a făcut un parc industrial în zonă.
Un imperiu nordic al zahărului
Fabrica de la Bucecea nu a fost singura facilitate industrială de producție a zahărului în județul Botoșani. La Ripiceni, pe malurile Prutului, a funcționt încă de la începutul secolului XX o alta fabrica, cunoscută după numele celui care a înființat-o. Mai precis, francezul Maurice Dupont, după o vizită pe malurile Prutului a descoperit acest bazin agricol, cu mână de muncă ieftină. După ce a concesionat teren, în 1904 a ridicat o fabrică de zahăr impresionantă. Avea trei corpuri de clădire, hale de producție și spații pentru depozitare. A fost dotată cu cele mai moderne utilaje ale vremii. Înainte de Primul Război Mondial, fabrica ajunge la apogeu având peste 700 de angajați permanenți și 1500 sezonieri. Ca și la Bucecea, avea cale ferată proprie și exporta zahăr tos, cubic și căpățâni. Avea o producție impresionantă de 750 de tone de zahăr în 24 de ore. Fabrica își schimbă proprietarul după drama Titanicului.
„În 1912, fiul lui Maurice Dupont pleca într-o călătorie cu Titanicul până în America. Nava se scufundă, după cum bine ştie toată lumea, iar unicul fiu al lui Dupont moare. Fără moştenitor, Maurice Dupont se retrage din afaceri şi vinde fabrica de la Ripiceni. I-a dat-o unui evreu, Iulius Iosipovici, contabil-şef la fabrică în acea perioadă. A dat-o cu un milion de lei“, mărturisea Dumitru Grigoraş, profesor de istorie la Ripiceni. Fabrica a rezistat cu succes până în 1945. După ce au venit rușii, fabrica a fost efectiv demontată și dusă în Uniunea Sovietică. O soartă tristă a avut și fabrica de zahăr de la Trușești, județul Botoșani. După privatizare a fost desfințată și vândută pe bucăți.
Actualitate
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă sau de birou. Tichetele de masă își ating mai greu scopul dacă singurul loc unde sunt acceptate este un hipermarket aflat la zece kilometri, în marginea orașului, fiindcă puțini oameni ar face un drum special doar pentru a-și cheltui prânzul. Aici intră în discuție economia de proximitate, iar tichetele de masă joacă în ea un rol mai important decât pare.
Ce vei afla din acest articol:
- Ce este economia de proximitate și de ce e mai fragilă în localitățile mici
- De ce acceptarea tichetului la comerciantul de lângă tine schimbă totul
- Cum o rețea extinsă, urban și rural, ține banii în comunitate
Ce este economia de proximitate și de ce contează în orașele mici
Economia de proximitate înseamnă comerțul de la mică distanță: magazinul la care ajungi pe jos, brutăria din colț, restaurantul local, cafeneaua de lângă birou. Sunt afacerile care țin un oraș viu și care, în localitățile mici și medii, reprezintă de multe ori coloana vertebrală a comunității.
Tocmai aici economia locală este și cea mai fragilă. Magazinele de cartier și micii comercianți concurează inegal cu lanțurile mari și cu cumpărăturile online, care scot banii din localitate. Fiecare leu cheltuit la comerciantul local, în schimb, rămâne să circule aproape: el cumpără la rândul lui de la furnizori din zonă și angajează oameni din comunitate. De aceea, orice instrument care direcționează consumul către afacerile de proximitate contează dublu în orașele mici.
Ce se întâmplă când beneficiul nu poate fi folosit aproape
Să luăm exemplu o situație concretă. Un angajat la o firmă mică dintr-un oraș mediu primește tichete de masă. În pauza de prânz vrea să mănânce la restaurantul de lângă birou sau să cumpere ceva de la magazinul din apropiere. Dacă acolo tichetul nu este acceptat, beneficiul devine greu de folosit în practică, iar alternativa, un drum până la marele magazin din afara orașului, este rareori comodă pentru o simplă masă.
Angajatul se simte frustrat, fiindcă are un beneficiu pe care nu îl poate folosi comod. Iar comercianții locali, cei care chiar ar avea nevoie de acel flux de clienți, rămân pe dinafară. Practic, banii alocați de companie nu ajung nici la satisfacția angajatului, nici la economia locală.
Soluția nu ține de valoarea tichetului, ci de unde poate fi folosit.
De ce contează atât de mult rețeaua de comercianți
Cu cât rețeaua de comercianți ajunge mai aproape de oameni, inclusiv la micii comercianți din orașele mici, cu atât beneficiul își atinge scopul.
Un exemplu bun este Edenred – partenerul tău în beneficii extrasalariale. Cu peste 57.000 de comercianți parteneri și peste 120.000 de locații, Edenred este una dintre puținele rețele cu acoperire reală nu doar în metropole, ci și în orașele mici și în mediul rural. Asta înseamnă că tichetul este acceptat nu doar în hipermarketul din marginea orașului, ci și la magazinul de cartier, la brutăria locală sau la restaurantul de lângă birou.
Pentru un angajat, această acoperire transformă tichetul într-un instrument de plată practic universal: îl poate folosi aproape oriunde face cumpărături obișnuite, indiferent dacă lucrează în București sau într-un oraș mic din provincie. Iar pentru comunitățile mici, prezența unei astfel de rețele înseamnă că beneficiile angajaților locali ajung efectiv să susțină afacerile din jur.
Descoperă mai multe detalii despre furnizorul pentru tichete de masă Edenred.
Un beneficiu care rămâne acasă
În orașele mici și medii, un tichet de masă poate fi mult mai mult decât un sprijin pentru bugetul unui angajat. Atunci când este acceptat la comerciantul de lângă tine, el devine un fir care leagă satisfacția angajatului de sănătatea economiei locale, ținând banii acasă, în comunitate. Iar asta se întâmplă doar când rețeaua de comercianți ajunge cu adevărat aproape de oameni, așa cum o face rețeaua extinsă a Edenred, prezentă deopotrivă în marile orașe și în localitățile mici ale României.
Întrebări frecvente despre economia de proximitate și tichetele de masă
Cum contribuie tichetele de masă la dezvoltarea economiei de proximitate în orașele mici și medii?
Tichetele de masă orientează o parte din consumul zilnic al angajaților către restaurante, cantine și magazine alimentare locale. În orașele mici și medii, unde opțiunile sunt mai puține, aceste sume rămân aproape integral în economia locală, susținând afacerile din comunitate și circulația banilor între oameni care, la rândul lor, cheltuiesc tot acolo.
În ce mod influențează tichetele de masă veniturile restaurantelor și magazinelor locale?
Ele cresc puterea de cumpărare a angajaților și stimulează consumul zilnic. Pentru multe afaceri mici, tichetele de masă reprezintă o sursă constantă de venit, contribuind la stabilitatea cash-flow-ului și reducând sezonalitatea vânzărilor. Astfel, restaurantele și magazinele pot planifica mai ușor aprovizionarea și personalul.
Ce efecte pe termen lung au tichetele de masă asupra ecosistemului economic local (furnizori, restaurante, retail)?
Pe termen lung, tichetele de masă pot consolida un ecosistem economic local mai stabil: restaurantele își cresc comenzile către furnizori locali, magazinele își stabilizează vânzările, iar producătorii regionali beneficiază indirect de cerere mai mare. Acest efect de multiplicare contribuie la dezvoltarea economică a întregii comunități.
Actualitate
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile de departajare, scor 3-2. După 120 de minute de joc, tabela arăta 1-1.
Olanda a fost eliminată de la Mondial Foto/Imago
Conștiente de miza uriașă a confruntării, cele două formații au început partida cu multă atenție. Olanda a controlat posesia în prima repriză, însă marocanii s-au dovedit mai periculoși în fazele de atac, profitând de contraatacuri rapide și de fazele fixe.
Portarii au fost oamenii primei reprize
Bart Verbruggen și Yassine Bounou au avut intervenții decisive, păstrând tabela intactă până la pauză, în ciuda ocaziilor create de ambele echipe.
După reluare, ritmul jocului a crescut, iar selecționata Olandei a reușit să deschidă scorul. Intrat de pe bancă, Weghorst a avut un impact imediat, contribuind la faza din care Summerville a reușit o acțiune spectaculoasă din lateral. Deși și-a pierdut aproape echilibrul, acesta a trimis decisiv în fața porții, iar Cody Gakpo a împins mingea în plasă pentru 1-0.
După 1-1, calificarea în optimi s-a decis la penalty-uri
Când părea că Olanda se îndreaptă spre calificare, Maroc a lovit în finalul timpului regulamentar. Talbi a centrat excelent din partea stângă, iar Issa Diop a reluat cu capul pentru egalarea care a trimis partida în prelungiri.
Cele două reprize suplimentare au adus ocazii importante la ambele porți, însă nici Olanda, nici Maroc nu au găsit golul decisiv. Astfel, calificarea s-a decis la loviturile de departajare. La penalty-uri, marocanii au gestionat mai bine presiunea și s-au impus cu 3-2, obținând calificarea în faza următoare a Cupei Mondiale din 2026 și provocând una dintre cele mai mari dezamăgiri pentru fotbalul olandez din ultimii ani.
Olanda – Maroc, 1-1 (2-3 la loviturile de departajare)
Olanda: Koopmeiners (GOL), J. Kluivert (ratare), Weghorst (GOL), Q. Timber (ratare), Summerville (ratare);
Maroc: El Aynaoui (ratare), Rahimi (GOL), Talbi (GOL), Hakimi (ratare), Saibari (GOL).
Actualitate
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
O imagine cu patru cuburi de gheață vândute cu aproape cinci dolari într-un supermarket a devenit virală pe internet, adunând sute de comentarii ironice. Mulți internauți s-au arătat uimiți de prețul cerut pentru „apă înghețată”, în timp ce alții au explicat că produsul este special.
Oferta Aldi la cuburi de gheață a stârnit controverse. Sursa: Reddit. com
„Aldi vinde patru cuburi de gheață cu cinci dolari”, a fost mesajul publicat pe Reddit care, alăturat unei imagini cu oferta din supermarket, a stârnit un val de reacții și controverse în rândul internauților din Statele Unite.
Mulți s-au amuzat de prețul cerut pentru ceea ce părea, la prima vedere, doar „apă înghețată”, în timp ce alții au explicat că este vorba despre gheață transparentă, pregătită special pentru cocktailuri. În câteva ore de la publicare, mesajul a devenit viral, strângând peste 1.400 de comentarii pe un grup al platformei. O altă postare asemănătoare a adunat și ea mii de reacții în câteva zile.
„Nu sunt niște cuburi de gheață obișnuite. Sunt înghețate!”, a scris unul dintre utilizatori, într-un comentariu apreciat de mii de oameni.
„Eu le cumpăr dezghețate și apoi le îngheț acasă. E mult mai ieftin”, a scris un alt internaut.
Altcineva a continuat gluma.
„Mi-am instalat în bucătărie un dozator de gheață dezghețată”, a adăugat acesta.
Unii americani au privit oferta ca pe o formă de opulență dusă la absurd.
„Nu există realitate în care să fiu suficient de bogat încât să-mi pese cât de transparentă este gheața și să fac cumpărături la Aldi. Servitorii mei ar aduce-o direct din Antarctica”, a comentat un alt internaut.
Explicații pentru oferta de cuburi înghețate
Unii americani au încercat însă să explice că prețul nu este chiar atât de absurd, deoarece cuburile sunt mari, perfect transparente și sunt destinate băuturilor servite în pahare de whisky sau cocktailurilor speciale. Obținerea lor presupune o înghețare lentă și direcționată, astfel încât aerul și impuritățile să nu rămână captive în interiorul gheții.
„Gheața transparentă este un tip aparte de gheață. Eu nu aș plăti pentru ea, dar există”, a arătat un utilizator.
Altcineva a explicat că produsul are clienți.
„Dacă îți plac whisky-ul sau cocktailurile și ai încercat să faci acasă asemenea cuburi mari și clare, înțelegi de ce costă cinci dolari și de ce, de fapt, este destul de ieftin”, adaugă acesta.
Un internaut a relatat că a lucrat în industria barurilor din New York, iar prepararea gheții perfect transparente este migăloasă: apa trebuie înghețată controlat, într-un recipient izolat, iar blocul rezultat este apoi tăiat manual în cuburi.
Gheața din supermarket, mai bună decât cea din congelator
Alți internauți au susținut că gheața produsă acasă nu este întotdeauna de calitate. Un utilizator a spus că frigiderul său face bile de gheață ușor mirositoare, iar alții au povestit despre cuburi cu miros de mucegai, usturoi sau chiar miros corporal.
Efectele uimitoare ale luminii soarelui, arătate de un om de știință. Momentul când trebuie privit astrul
„Avertizez pe toată lumea despre gheața mea cu aromă de usturoi. Cred că a preluat mirosul de la niște pâine cu usturoi și nu și-a mai revenit niciodată”, a scris unul dintre ei.
Un alt american a întrebat ce s-ar întâmpla dacă pachetul s-ar topi pe drumul spre casă. Cineva i-a răspuns că gheața se poate păstra între două pungi obișnuite cu cuburi.
„Trebuie să cumpăr o pungă de gheață ca să țin înghețate pungile cu gheață?”, a întrebat un alt internaut.
„Da, mai cumpără încă două pungi de gheață”, i-a comentat altcineva.
Cum poate fi obținută gheața perfectă
Altcineva a explicat că gheața transparentă se poate obține acasă destul de ușor, dacă apa este înghețată controlat, de sus în jos, pentru ca aerul dizolvat să nu rămână prins în cuburi.
„Este ușor să obții gheață transparentă, iar cheia este, în mare parte, eliminarea aerului dizolvat din apă și înghețarea ei de sus în jos. Dacă pui apă într-un termos izolat sau într-o ladă frigorifică mică, fără capac, și o introduci în congelator, partea de sus va îngheța, în timp ce apa de la bază va rămâne lichidă. Poți ridica apoi stratul înghețat, care va fi foarte clar. De aceea, gheața de pe lacuri este adesea destul de transparentă”, a explicat acesta.
El a adăugat că o altă variantă este să fierbi apa și să o lași să se răcească, astfel încât să rămână mai puține bule de aer atunci când îngheață.
Cuburile de gheață care se topesc lent
Potrivit paginii oficiale de vânzare a retailerului, produsul este listat simplu drept „ALDI Ice Cubes 4ct”, la prețul de 4,99 dolari pentru o cutie de 11,6 uncii (329 de grame), disponibilă începând din 1 iulie în magazinele din Statele Unite. Oferta face parte din categoria „ALDI Finds”, dedicată produselor introduse temporar în supermarketuri, adesea în cantități limitate.
Pe ambalaj, cuburile sunt prezentate ca „Crystal Clear Frozen Ice Cubes”, adică gheață perfect transparentă, cu dimensiunea de circa 1,8 inch (4,5 centimetri). Eticheta le descrie drept „ultra pure” și „slow melting”, adică gheață foarte pură, concepută să se topească lent. Potrivit informațiilor publicate despre produs, cuburile sunt realizate din apă purificată prin osmoză inversă, un procedeu de filtrare folosit pentru îndepărtarea mineralelor și a altor impurități din apă.
Producătorul arată că aceste cuburi nu sunt destinate umplerii unui pahar cu suc, ci băuturilor servite individual, ca whisky-ul, Old Fashioned-ul (cocktail clasic pe bază de whisky, zahăr și bitter) sau alte cocktailuri. Cuburile mari se topesc mai încet decât gheața mărunțită, reducând diluarea băuturii, iar transparența lor are mai ales un rol estetic.
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
O imagine cu patru cuburi de gheață vândute cu aproape cinci dolari într-un supermarket a devenit virală pe internet, adunând...
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
Un bărbat de 31 de ani din judeţul Cluj a fost arestat preventiv sub acuzaţia de ultraj, după ce, încătuşat...
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol
Actrița și comedianta venezueleană Gabriela Fleritt, una dintre cele mai cunoscute figuri ale televiziunii din țară, a fost găsită fără...
De ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
Canalizarea exterioară a unei case este un detaliu extrem de important. Aceasta influențează direct durabilitatea construcției, costurile de întreținere și...
Ce este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi?
Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în secunda în care se declanșează o alarmă? Nu sirena, nu becul roșu care...
-
Comunicateacum o ziTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Actualitateacum o zi
De ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Sanatateacum 3 zileDieta FODMAP: Alimente permise vs. alimente de evitat
-
Sanatateacum 2 zileToxina botulinică: mituri vs realitate. Ce face de fapt Botox-ul și ce nu face
-
Tehnologieacum 2 zileTest poligraf în sistemul bancar: un instrument pentru evaluarea integrității angajaților
-
Breakingacum 15 oreVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 10 oreMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Actualitateacum o zi
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol