Actualitate
Căi ferate înguste salvate de dragul turiștilor. Ce a mai rămas din vasta rețea de mocănițe a României
Mai puțin de 100 de kilometri de cale ferată îngustă, folosită în scop turistic, s-a păstrat în România. În trecut, liniile ferate erau aglomerate de vagoanele de navetiști și de marfă, însă cele mai multe au ajuns la fier vechi.
O mocăniță trasă pe linie moartă la Câmpeni, Alba. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Primele căi ferate înguste din România au construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, în toate regiunile actuale ale țării. Astfel de investiții au scos din izolare numeroase așezări de munte, îndepărtate de magistralele feroviare.
Unele linii feroviare au fost distruse în Al Doilea Război Mondial, dar au fost refăcute și extinse în primii ani de comunism, pentru a fi folosite la transportul călătorilor, dar mai ales pentru transportul mărfurilor și resurselor naturale, în special a buștenilor extrași din vastele păduri ale României.
Cu timpul, locomotivele diesel au luat locul celor cu aburi, numite mocănițe, însă vagoanele de călători au devenit tot mai puține, pe măsura diminuării importanței acestora. Începând din anii ‘80, cele mai multe astfel de căi ferate au fost desființate. Unele au lăsat locul drumurilor, altele au păstrat terasamentele, folosit ca potecă turistică.
Mocănișa Hunedoarei. Foto Fortepan. Schoch Fryges
La începutul anilor 90, România mai avea peste 400 de kilometri de cale ferată îngustă funcțională, împărțiți în mai mult 20 de sectoare, în toate regiunile țării.
În multe cazuri, liniile ferate au ajuns la fier vechi împreună cu componente ale lucrărilor de artă de pe traseu (viaducte, poduri și podețe), iar garniturile feroviare au împărtășit aceeași soartă ori au fost exportate în afara României. În prezent, câteva sectoare de cale ferată îngustă s-au păstrat în România și sunt folosite ca atracții turistice, în timp ce majoritatea au rămas doar amintiri pentru localnici.
Liniile ferate înguste înființate în regiuni montane pitorești, împodobite de păduri și așezări arhaice au rămas ofertante pentru turiști, iar pentru că pe unele au rămas căile de rulare, numeroși români s-au simțit încurajați să se implice în păstrarea și recondiționarea lor.
Mai multe organizații neguvernamentale s-au implicat în ultimii ani în revitalizarea unor căi ferate înguste, pe care speră să le redea circuitelor turistice.
Cele mai populare căi ferate înguste din România
În județul Mureș, turiștii se pot plimba cu mocănița Sovata, pe un traseu de circa 14 kilometri între gara mică a stațiunii și halta Câmpu Cetății. Întregul traseu de cale ferată îngustă măsura 82 kilometri și a fost construit la începutul secolului XX, între localitățile Târgu Mureș și Praid.
Mocănița Sovata a fost folosită din 1915 până în 1997 pentru transportul de călători și mărfuri, însă acum sectorul păstrat este destinat turismului. Una dintre locomotivele cu aburi a fost construită în 1949.
În județul Sibiu, localitățile Sibiu și Sighișoara au fost legate la începutul secolului XX printr-o cale ferată îngustă de circa 110 de kilometri, de pe Valea Hârtibaciului, a cărei construcție a început în 1895.
Mocănița de pe Valea Hârtibaciului Sibiu Foto Asociația Prietenii Mocăniței
Primul tronson al ei, între Sighișoara și Agnita, de 48 de kilometri, a fost dat în folosință în 1898, iar cel de-al doilea, între Agnita și Sibiu, de 62 de kilometri, în 1910. Calea ferată a fost folosită pentru transportul călătorilor și al mărfurilor, în special al lemnului, însă în 1965 primul ei tronson a fost desființat. În 2001, circulația trenurilor de călători operate de CFR pe traseul Sibiu – Agnita a fost oprită. O asociație a încercat salvarea căii ferate și promovarea ei ca obiectiv turistic.
„Din cei 64 de kilometri de cale ferată de mocăniță de pe Valea Hârtibaciului, până acum au fost repuși în funcțiune de către voluntari cei șapte kilometri dintre gările Hosman și Cornățel. Pe aceștia, Asociația Prietenii Mocăniței organizează regulat curse cu tren diesel, iar ocazional curse cu tren cu abur. În prezent, lucrăm la prelungirea traseului mocăniței cu încă 2,6 kilometri, de la Hosman până la fosta haltă Fofeldea, pe care sperăm că îi veți putea parcurge cu ciclo-drezina în curând”, informează ONG-ul Asociația Prietenii Mocăniței.
Mocănițele din Apuseni
În Munții Apuseni, calea ferată cu ecartament îngust Turda – Abrud, cu o lungime de 93 de kilometri a fost construită în perioada 1891-1912, fiind folosită până în 1997 pentru transportul călătorilor și al lemnului.
Cea mai mare parte a traseului a fost dezafectată, dar s-au păstrat două sectoare ale acesteia, care totalizează 30 de kilometri și sunt folosite în scop turistic. Unul leagă localitățile Lunca Arieșului și Sălciua și altul pornește din Câmpeni (video), pe un traseu de 11 kilometri, până la Cărpiniș, în vecinătatea orașului Abrud.
Mocănița de la Câmpeni. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„Până în anii ’70, trenul era acționat cu locomotive cu abur. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, moții au avut trenuri moderne, care erau echivalentul celor care circulau pe liniile normale, dar la o scară mai mică. Acestea au fost ultimele trenuri care au circulat pe Valea Arieșului”, informează Căile Ferate Înguste, societatea care are în grijă traseul.
Tot în Munții Apuseni, pe valea Crișului Alb, locomotivele cu abur circulă pe ultima cale ferată îngustă din Hunedoara, un tronson de circa zece kilometri dintre localitățile Brad și Crișcior (video).
Calea ferată veche de peste 110 ani a fost folosită intens până la sfârșitul secolului XX, pentru transportul cărbunelui de la Țebea și al minereului de la minele din zona Bradului. A fost clasată ca monument istoric, din inițiativa austriacului Georg Hocevar, cel care întreține traseul.
Mocănița Brad – Crișcior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În Hunedoara, peste 100 de kilometri de cale ferată îngustă funcționau la mijlocul secolului trecut, cea mai veche dintre ele fiind linia Hunedoara – Ghelari, din Ținutul Pădurenilor. O altă cale ferată lega orașul Orăștie de Sarmizegetusa Regia, aflată la circa 40 de kilometri, pe valea Grădiștii, având mai multe ramificații. Aceste căi ferate miniere și forestiere ferate erau folosite în special pentru transportul cărbunilor și al lemnelor, însă erau la fel de utile locuitorilor așezărilor izolate ale Hunedoarei.
Mocănițele din nordul României
În nordul României, orașul Vișeu de Sus din Maramureș a devenit în ultimii ani un oraș – stațiune, cunoscut și datorită căii ferate forestiere, care a fost folosită aproape neîntrerupt de la inaugurarea sa în 1932, pe traseul ei de circa 30 de kilometri de pe valea Vaserului. În prezent, un tronson de 22 de kilometri ai căii ferate cu ecartament îngust, între stațiile Vișeu de Sus și Paltin, este destinat turiștilor.
Valea Vaserului Foto Primăria Vișeu de Sus.
„Mocănița de la Vişeu de Sus este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. În prezent, suntpatru locomotive cu aburi care funcţionează pe această rută, numele lor fiind: Elveţia, Cozia, Măriuţa, Krauss. Durata totală a călătoriei pe traseul Vișeu de Sus – Stația Paltin este de două ore”, anunță primăria orașului Vișeu de Sus.
În Bucovina, primele căi ferate înguste au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Moldovița, iar în anii ‘80 rețeaua de căi ferate cu ecartament de 760 mm depășea 70 de kilometri, garniturile fiind folosite în special la transportul buștenilor. La Mănăstirea Moldovița din Suceava, un traseu de circa 12 kilometri de cale ferată îngustă pe care circulă „Mocănița Huțulca”, este, din 2005, destinat turismului.
Prima cale ferată forestieră din România, construită în perioada 1889 -1891 pe ruta Covasna Comandău, a fost închisă circulației în 1999, însă în următorii ani a mai fost folosit în scop turistic un tronson de circa șapte kilometri, în Covasna.
Linia îngustă Târgu Mureş – Lechinţa, de 96 de kilometri, datează de la începutul secolului XX și a fost dezafectată îmn anii ‘90. Liniile ferate au fost ridicate, cu excepția unui tronson de 35 de kilometri între Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud) care a fost reabilitat și folosit ocazional în scop turistic.
Actualitate
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
Parlamentul analizează un proiect de lege care ar putea înăspri semnificativ sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, după ce inițiativa a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. FOTO: Shutterstock
„Gândiți-vă de două ori înainte să dați muzica tare sau la ce oră folosiți bormașina”, este mesajul transmis de în contextul noilor prevederi, care ar urma să dubleze amenzile pentru astfel de fapte, potrivit știrileprotv.ro.
În paralel, autoritățile constată o creștere a numărului de sesizări la Poliție din partea cetățenilor exasperați de zgomotul produs de vecini. În București, polițiștii au intervenit recent într-un incident în care au fost nevoiți să folosească spray lacrimogen, după ce mai multe persoane au devenit agresive în timpul unei intervenții.
Scandalul a avut loc în fața unui bloc din sectorul 4, unde un grup de petrecăreți asculta muzică la volum ridicat. Deranjați de zgomot, vecinii au sunat la Poliție, iar opt persoane au fost amendate cu 5.200 de lei. Situația a degenerat când polițiștii au revenit pentru a doua intervenție și au încercat să confiște boxa, moment în care unii dintre participanți au devenit violenți.
Un incident similar a fost înregistrat și în Dolj, unde un tânăr a fost reținut după ce ar fi lovit un polițist care îi ceruse să reducă volumul muzicii difuzate pe stradă.
Nemulțumirile privind zgomotul excesiv sunt frecvent exprimate și în mediul online, unde numeroși utilizatori reclamă probleme cu vecinii. „Vecinul de pe diagonală dă aproape zilnic muzica exagerat de tare, mă refer că tremură apartamentul”, a scris un utilizator. „Manele date la maximum cu geamurile deschise. Ne-am mutat în alt bloc, și aici distracție”, a comentat un altul.
Potrivit inițiatorului proiectului, fostul senator Cosmin Poteraș, sancțiunile actuale sunt insuficiente pentru a descuraja astfel de comportamente: „Inițial mărturisesc că mă gândeam să fie chiar mai mare mărirea. Mi-au fost aduse la cunoștință cazuri extreme, disperate. O lege ale căror sancțiuni nu sunt semnificative nu produce niciun efect în societate.”
În prezent, amenzile pentru tulburarea liniștii publice variază între 200 și 1.000 de lei, putând ajunge până la 3.000 de lei în caz de recidivă. Dacă proiectul va fi adoptat, acestea ar putea fi dublate. Doar anul trecut au fost aplicate peste 450.000 de sancțiuni pentru încălcarea normelor de ordine și liniște publică, în creștere cu 50% față de anul precedent.
Actualitate
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Foto Adevărul
Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.
Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.
Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.
Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale
Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.
Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.
Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.
Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea
Transparența și responsabilitatea amenințate
Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.
Venituri
Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.
„Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.
„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.
Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale
Ce urmează
Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.
Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.
Actualitate
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.
O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.
„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.
Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.
„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.
Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.
„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
Parlamentul analizează un proiect de lege care ar putea înăspri semnificativ sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, după ce inițiativa a...
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru...
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul...
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...
-
Breakingacum 3 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum 2 zileUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 2 zileȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 3 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
-
Actualitateacum 3 zileFragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
-
Actualitateacum 2 zileCum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
-
Actualitateacum 2 zileCSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
-
Actualitateacum 2 zileVal de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile