Actualitate
Dramele copiilor care urcă pe scenă, la serbarea de sfârșit de an, în papuci de gumă. „Sunt cele mai delicate 111 cazuri”
Sărăcia cruntă pe care n-o vedem și efortul consilierilor școlari de a micșora, măcar de Sărbători, povara unor familii greu încercate sunt elementele unui proiect sensibil. Consilierii CJRAE din Olt au schițat poveștile a 111 copii care au nevoie imediată de ajutor.
Voluntarii au început să pregătească darurile, iar orice ajutor este binevenit FOTO: arhiva S.M.
Consilierii școlari din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Olt sunt deja în al 11-lea an de când îi ajută pe cei mai săraci dintre copiii pe care fie îi consiliază, fie le știu povestea de la colegii din cancelarie. Sunt copii din tot județul, aflați în situații grele, pentru care o pereche de pantofi „de buni” este un vis. Deși în școli numărul copiilor provenind din familii care au nevoie de ajutor este mult mai mare, pentru Crăciunul 2024 consilierii școlari au ales 111 cazuri. „Sunt cele mai delicate”, spune consilierul Speranța Mihalcea, coordonatoarea proiectului educativ de voluntariat „Învățăm să oferim!”.
Cum se duce binele mai departe
Voluntarii implicați în proiect (care ajută pe tot parcursul anului, nu doar de Sărbători) au descris, fiecare, în câteva cuvinte cazurile propuse, precizând vârsta, sexul și mărimile pentru haine și încălțăminte ale copiilor care au nevoie de ajutor. Această listă a fost ulterior transmisă la persoane care s-au implicat de-a lungul timpului în proiecte de ajutorare a semenilor și fiecare a „adoptat” un caz din listă. Temerea consilierului Speranța Mihalcea este ca rețeaua de bine să nu poată acoperi toate cele 111 cazuri până pe 16 decembrie, când este programată oferirea cadourilor constând în: jucării, cărticele, hăinuțe, încălțăminte, pamperși, produse de igienă, alimente neperisabile (ulei, făină, orez, mălai, zahăr, conserve etc.).
„Toate produsele oferite ne dorim să fie noi (îmbrăcămintea, încălțămintea, jucăriile, produsele de igienă etc.) și în termen de valabilitate (alimentele neperisabile), cadoul pe care să-l primească din partea noastră cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă”, este apelul voluntarilor.
„Normal că nevoile lor sunt mult mai multe, pentru că sunt foarte săraci, unii sunt bolnavi, au nevoie de terapii, care sunt scumpe, însă ne dorim să acoperim cel puțin nevoile de bază. De aceea ne bazăm în primul rând pe persoanele cu care am mai colaborat, iar acestea, dacă au posibilitatea să aducă la cunoștință persoanelor cunoscute lor aceste cazuri… Nu vom strânge bănuți, doar produse. Să fie noi hăinuțele, adică un cadou de Crăciun așa cum l-am oferit apropiaților. Ne dorim să primească fiecare copil măcar un pachețel”, mai spune Speranța Mihalcea.
Realitatea care bate imaginația
Cazurile supuse atenției de către consilierii școlari sunt de o duritate înfiorătoare. Sunt copii care duc pe umeri, de la vârste extrem de mici, greutăți mult peste puterile lor.
M. este un băiețel în vârstă de 7 ani (poartă încălțăminte nr. 22 și are 122 cm înălțime), care are probleme grave de sănătate (un diagnostic principal grav și opt diagnostice secundare). Familia are nevoie de sprijin pentru a achiziționa scutece de unică folosință pentru el, dar și haine, încălțăminte și alimente, costurile cu terapiile necesare fiind enorme.
D. este un băiat de 11 ani, „un elev tare cuminte, care învață foarte bine, însă sărac”. Are nevoie de îmbrăcăminte și încălțăminte.
A. a rămas orfan de mamă la 10 ani. „O boală nemiloasă i-a răpit mama în august 2023. Băiatul locuiește cu bunica, la rândul ei în vârstă și bolnavă, un frate mai mare și tata. Este un copil sensibil, care trece prin greutăți și are nevoie de ajutor. Este inteligent, respectuos și cu rezultate foarte bune la învățătură. Din cauza sărăciei, la serbarea de sfârșit de an școlar 2023-2024, el a fost singurul copil din clasă care a venit încălțat în papuci, neavând altă încălțăminte. Are nevoie de îmbrăcăminte și încălțăminte”, este menționat în fișa de caz.
Trei frați, de 8, 10, respectiv 12 ani, abandonați de mamă și rămași în grija tatălui, sunt de fapt îngrijiți de fratele mai mare. „Fratele mai mare merge la muncă cu ziua prin sat. Merge la pădure la tăiat de lemne, muncește în agricultură la solarii, deseori lipsind de la școală pentru a asigura traiul fraților săi. Au nevoie de: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte”, menționează consilierii.
Un alt băiat, în vârstă de 12 ani, este crescut de bunica paternă. Tatăl i-a decedat, iar mama, care a plecat să muncească în străinătate, nu contribuie la creșterea și îngrijirea lui. Copilul se află în grija bunicii de la vârsta de 5 ani. Are nevoie de: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte.
R. este o fetiță în vârstă de 9 ani, care provine dintr-o familie dezorganizată, cu patru copii. Părinții sunt divorțați și au mari dificultăți materiale și financiare. Are nevoie de: îmbrăcăminte și încălțăminte.
E. este un băiat în vârstă de 13 ani. Pãrinții lui nu lucrează, ambii sunt analfabeți, în plus se confruntă cu mari probleme de sănătate. Mama a fost diagnosticată cu cancer, iar tatăl a suferit o intervenție pe creier. Venitul lunar al familiei este 1.600 lei, provenit din pensiile de handicap ale părinților și alocația copilului. Cu toate problemele de sănătate pe care le are, tatăl lucrează cu ziua pentru a putea susține un trai decent. Copilul are nevoie de: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte.
Doi băieți gemeni (11 ani) și o fetiță (6 ani), verișori, sunt într-o situație disperată. Mama i-a abandonat pe gemeni cu ani în urmă, iar băieții sunt crescuți de tată (care a suferit un infarct cu aproximativ doi ani în urmă) și de o bunică aproape oarbă. A. este verișoara gemenilor. Mama fetiței (sora tatălui gemenilor) a murit și copila este tot în grija familiei năpăstuite. Cei trei au nevoie de tot ajutorul care le poate fi oferit, dar în principal de alimente, încălțări și haine.
Patru frați, de 8 ani, 9 ani, 10 ani și, respectiv, 16 ani, locuiesc împreună cu mătușa lor, într-o singură cameră, lipsită de condițiile necesare pentru un trai decent – fără bucătărie, chiuvetă sau spațiu adecvat pentru igienă personală. „Fiecare copil are un tată diferit, mama lor fiind absentă (motive necunoscute de copii) și cu un trecut marcat de relații instabile. De câteva zile, nimeni nu mai știe nimic de mamă, iar la școală evită orice contact, blocând încercările profesorilor de a comunica cu familia. În lipsa sprijinului matern, copiii au ajuns să fie îngrijiți de mătușa lor, după ce bunica (…) i-ar fi alungat din casa ei. (…) Prioritățile lor sunt de o maturitate neobișnuită pentru vârsta pe care o au. În loc să ceară jucării sau dulciuri, A. (băiat, 10 ani) își dorește produse de igienă și mâncare sănătoasă, semn al unui trai marcat de lipsuri și al unei nevoi urgente de sprijin material pentru a avea parte de condiții mai bune și de o copilărie protejată. Au nevoie de: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte”, arată consilierii.
O fetiță în vârstă de 7 ani și un băiat în vârstă de 10 ani locuiesc împreună cu tatăl lor, cu chirie, într-o casă nebranșată la rețeaua electrică, dintr-o comună olteană. „Mama i-a părăsit încă din primii ani de viață, de ei îngrijindu-se doar tatăl, acesta crescând în mediul instituționalizat. Mama nu ține legătura cu familia. Fetița este elevă în clasa I și își dorește un cărucior cu o păpușă-bebeluș. Au nevoie de: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte și rechizite”, este un alt caz.
Astfel de situații, aproape trase la xerox, se înșiruie pe pagini întregi. Copii abandonați de unul sau de ambii părinți, lăsați în grija bunicilor sau în grija sorții; copii cu mai mulți frați, orfani de un părinte; copii care cresc la rândul lor alți copii, frații lor; copii care urmează să devină părinți etc., toate cele 111 cazuri sunt situații de viață cu totul aparte.
Persoanele care simt că pot oferi o mână de ajutor în prag de sărbători i se pot adresa Speranței Mihalcea, coordonatoarea proiectului educativ „Învățăm să oferim”, la adresa de e-mail – speranta.mihalcea@cjraeolt.ro, pentru a lua legătura cu voluntarii din școli pentru fiecare caz în parte.
Actualitate
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. Proiectul care dublează sancțiunile pentru tulburarea liniștii a trecut de Comisia juridică
Parlamentul analizează un proiect de lege care ar putea înăspri semnificativ sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, după ce inițiativa a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
Se pregătesc amenzi mai mari pentru gălăgie. FOTO: Shutterstock
„Gândiți-vă de două ori înainte să dați muzica tare sau la ce oră folosiți bormașina”, este mesajul transmis de în contextul noilor prevederi, care ar urma să dubleze amenzile pentru astfel de fapte, potrivit știrileprotv.ro.
În paralel, autoritățile constată o creștere a numărului de sesizări la Poliție din partea cetățenilor exasperați de zgomotul produs de vecini. În București, polițiștii au intervenit recent într-un incident în care au fost nevoiți să folosească spray lacrimogen, după ce mai multe persoane au devenit agresive în timpul unei intervenții.
Scandalul a avut loc în fața unui bloc din sectorul 4, unde un grup de petrecăreți asculta muzică la volum ridicat. Deranjați de zgomot, vecinii au sunat la Poliție, iar opt persoane au fost amendate cu 5.200 de lei. Situația a degenerat când polițiștii au revenit pentru a doua intervenție și au încercat să confiște boxa, moment în care unii dintre participanți au devenit violenți.
Un incident similar a fost înregistrat și în Dolj, unde un tânăr a fost reținut după ce ar fi lovit un polițist care îi ceruse să reducă volumul muzicii difuzate pe stradă.
Nemulțumirile privind zgomotul excesiv sunt frecvent exprimate și în mediul online, unde numeroși utilizatori reclamă probleme cu vecinii. „Vecinul de pe diagonală dă aproape zilnic muzica exagerat de tare, mă refer că tremură apartamentul”, a scris un utilizator. „Manele date la maximum cu geamurile deschise. Ne-am mutat în alt bloc, și aici distracție”, a comentat un altul.
Potrivit inițiatorului proiectului, fostul senator Cosmin Poteraș, sancțiunile actuale sunt insuficiente pentru a descuraja astfel de comportamente: „Inițial mărturisesc că mă gândeam să fie chiar mai mare mărirea. Mi-au fost aduse la cunoștință cazuri extreme, disperate. O lege ale căror sancțiuni nu sunt semnificative nu produce niciun efect în societate.”
În prezent, amenzile pentru tulburarea liniștii publice variază între 200 și 1.000 de lei, putând ajunge până la 3.000 de lei în caz de recidivă. Dacă proiectul va fi adoptat, acestea ar putea fi dublate. Doar anul trecut au fost aplicate peste 450.000 de sancțiuni pentru încălcarea normelor de ordine și liniște publică, în creștere cu 50% față de anul precedent.
Actualitate
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Foto Adevărul
Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.
Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.
Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.
Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale
Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.
Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.
Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.
Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea
Transparența și responsabilitatea amenințate
Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.
Venituri
Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.
„Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.
„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.
Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale
Ce urmează
Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.
Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.
Actualitate
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.
O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.
„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.
Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.
„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.
Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.
„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.
-
Breakingacum 3 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum 2 zileUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 2 zileȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 3 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
-
Actualitateacum 2 zileFragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
-
Actualitateacum 2 zileCum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
-
Actualitateacum 2 zileCSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
-
Actualitateacum 2 zileVal de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile




