Actualitate
Cum va fi afectată România de urgia dezlănțuită de Trump. Profesor de economie mondială: „Asta va multiplica efectele”
SUA
sunt pe cale să provoace un adevărat război al tarifelor, după ce
Donald Trump a impus taxe vamale Canadei și Mexicului, iar UE pare
următoarea pe listă. Profesor de economie mondială, Christian
Năsulea explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care vor
fi consecințele la nivel global, dar mai ales pentru România.
Iohannis și Donald Trump, la Washington DC, în iunie 2017 FOTO: (© presidency.ro)
Preşedintele
american, Donald Trump, a impus taxe vamale de 25% asupra produselor
importate din Canada și Mexic și a anunțat că ia în discuție
măsuri asemănătoare și în privința Uniunii Europene.
Bruxellesul ar „scăpa” cu doar 10% taxe vamale, se pare, însă
Trump nu a anunțat încă oficial decizia. Între timp, luni, 3
februarie, Trump a discutat cu președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, și a decis să suspende pentru cel puțin o lună taxele vamale impuse acestei țări. Nu este însă clar ce se va întâmpla ulterior. În același timp, Donald Trump urma să poarte discuții și cu Justin Trudeau, premierul demisionar al Canadei.
„Adevărul”
a discutat cu Christian Năsulea, profesor de economie mondială la
Universitatea București despre consecințele la nivel global, dar
și pentru România, în cazul în care liderul de la Casa Albă va
decide să mențină aceste taxe pentru produsele de import.
În
opinia profesorului, primii care vor avea de suferit din cauza
măsurilor luate de Donald Trump vor fi chiar cetățenii americani.
„Aceste
planuri ale președintelui american reprezintă o inepție din punct
de vedere economic. Trump nu-și dă seama că nu poate să abroge și
legile economiei. Nu poate să vină să dea executive order ca să
suspende niște reguli ale firii, ale naturii, practic. Cam asta este
ce vedem în momentul acesta – Donald Trump care este în război cu
rațiunea. De ce spun asta? Pentru că, evident, primii care vor fi
afectați de aceste măsuri vor fi cetățenii americani. De fapt,
nici măcar nu este nevoie să răspundă în contrapartidă Canada
sau Mexicul sau alte state, în așa fel încât să facă rău
Statelor Unite din punct de vedere economic, pentru că aceste
acțiuni deja fac rău SUA. Americanii de rând vor plăti prețuri
mai mari pentru, în principiu, toate produsele pe care le consumă”,
spune Năsulea.
Cum „negociază” Donald Trump
Deocamdată,
însă, primele afectate sunt companiile europene, asiatice și
canadiene. Există și un fenoment interesant: deprecierea monedei
euro față de dolarul american. Totuși, totul se va întoarce exact
ca un bumerag împotriva americanilor.
Există
și percepția că Donald Trump a luat aceste măsuri pentru a le
negocia ulterior de pe poziții de forță cu țările respective,
urmând apoi să le facă anumite concesii. Christian Născulea
critică acest mod de a negocia și spune că Trump este pe cale să
comită o greșeală uriașă.
„Aș
vrea să pornesc de la o chestiune care, iarăși, mi se pare foarte
importantă vis-a-vis de această idee a negocierii. Oricine a citit
câte ceva de prin cartea lui Trump, The Art of the Deal, ar trebui
să-și fie dat seama că Donald Trump în negociere aplică niște
principii sau crede într-un fel de negociere care aparține de
trecut. El crede într-o negociere distributivă în care nu pot să
câștige ambele părți, în care trebuie să existe un câștigător
și un învins. Și tot ce face, face pornind de la acest gen de
abordare a lucrurilor. Această idee despre modul în care se
negociază cu oamenii în general și, iată, și cu partenerii, cu
aliații în această situație, în lumea modernă, nu poate să fie
mai departe de această viziune a lui Trump. Pentru că acum trăim,
sau trăiam cel puțin, în lumea lui win-win în care trebuia să
vii cu o ofertă din care să fie clar că pot câștiga ambele părți
în așa fel încât negociarea să fie percepută ca una corectă.
Ori Donald Trump, practic, se desprinde de ortodoxia științei din
domeniul negocierilor încercând să folosească o abordare de secol
XIX, practic”, explică profesorul.
Cum va fi afectată România
Și
România ar putea fi afectată în cazul în care s-ar ajunge la un
război comercial între SUA și Uniunea Europeană. Consecințele
sunt greu de cuantificat în acest moment, dar cu siguranță vor
exista, dacă Trump își va duce planul la capăt.
„Nu
avem nici extraordinar de multe produse care să fie exportate în
SUA, aici vorbim atât de produse și de servicii. Pe zona de
servicii sunt, poate, un pic mai multe lucruri care ajung să fie
consumate pe piața americană. De asemenea, noi nu importăm foarte
multe lucruri din SUA. Însă, într-o lume globalizată și
interconectată, evident, vor fi consecințe. Pentru că vedeam azi
dimineață că unul dintre grupurile mari auto care au fost
afectate, care și-au văzut o scădere a acțiunilor la bursă, este
unul dintre grupurile care dețin operațiuni și în țara noastră.
Și atunci, printr-un fenomen din ăsta de bulgăre de zăpadă,
într-un fenomen de efect în cascadă, unele dintre efectele
negative ale acestor măsuri se vor resimți și la noi”, punctează
Năsulea.
Efectele
ar fi amplificate de faptul că România este interconectată
economic nu atât cu SUA cât cu statele membre ale Uniunii Europene
care ar avea cel mai mult de pierdut.
Christian Năsulea. FOTO: Arhivă personală
„Mai
mult decât atât, dacă această idee năstrușnică a războiului
economic purtat cu partenerii și aliații va continua, evident că
unul dintre cei mai importanți parteneri economici și aliați ai
Statelor Unite este Uniunea Europeană, din care facem și noi parte,
și atunci, evident, asta va multiplica efectele pe care vom ajunge
să le resimțim și noi”, adaugă el.
Va crește inflația în țările cele mai afectate
Deși
s-a vehiculat în ultimele ore ideea că decizia lui Trump va conduce
la un tusnami inflaționist la nivel mondial, Christian Năsulea nu
este convins că lucrurile ar sta așa, deși admite că inflația va crește în țările afectate.
„Nu
știu dacă putem vorbi de un val inflaționist care să se reverse
în întreaga lume. Aici depinde și de modul în care vor reacționa
alte zone geoeconomice la strategia de negociere a lui Donald Trump.
Poate vom vedea consecințe în cascadă dacă, să zicem, și noi
impunem niște taxe vamale penalizatoare care răspuns la taxele
vamale impuse de Trump, însă cu siguranță se va resimți în
inflație deja această etapă a taxelor vamale impuse Canadei și
Mexicului pe piața din Statele Unite. Acum vom vedea cât de
importantă mai este această piață din Statele Unite atunci când
vorbim despre propagarea unui val de inflație dintr-o zonă
economică în alta”, mai afirmă Năsulea.
Practic,
mai spune el, va fi pentru prima dată când anumite teorii ale
științei economiei vor putea fi verificate. Asta înseamnă că până acum nu a mai fost experimentată această situație, cu taxe americane atât de mari impuse altor țări.
„E
o chestiune care, pentru noi economiștii, este foarte interesantă
în momentul ăsta pentru că avem niște teorii, iar Donald Trump ne
dă oportunitatea pe care nu ne-o doream de a le testat. Acum, pentru
Statele Unite se știe că va fi inflație, prețurile vor crește
automat pentru că produsele care le importă vor fi mai scumpe și
va apărea o inflație”, completează Năsulea.
Pe
de altă parte, în Uniunea Europeană și în țări ca Mexic și
Canada pot să apară anumite presiuni inflaționiste.
„Pentru
Mexic și Canada ne așteptăm să vedem creștere de prețuri, dar
această creștere de prețuri foarte important este rezultatul
acțiunilor de retaliiere, de răspuns la taxele vamale impuse de
Statele Unite. Practic, acesta este un motiv pentru care din ce în
ce mai mulți economiști încep să spună că nu e nevoie să
pedepsim Statele Unite pentru acțiunile sale, pentru că e o
pedeapsă suficient efectul pe care îl vor avea aceste acțiuni pe
piața internă, asta prețurilor plătite de proprii consumatori”, e opinia lui Năsulea.
Referitor
la faptul că și fosta administrație Biden a luat măsuri
protecționiste pentru economia SUA, ostile UE, profesorul Christian
Năsulea consideră că acestea nu pot fi comparate cu măsurile lui
Trump împotriva Canadei sau a Mexicului.
„Au
fost perturbări de piață, însă oricum nu vorbim de acțiuni
care să fi fost desfășurate la același mod sau la același
nivel”, evidențiază Năsulea.
Și Uniunea Europeană a impus taxe vamale Chinei
Chiar dacă și Uniunea Europeană a impus anumite taxe vamale Chinei, efectele, dar mai ales motivele din spatele deciziei luate la Bruxelles sunt diferite.
„Aici,
iarăși, o observație care cred că este destul de importantă când
vorbim de abordarea pe care o are Uniunea Europeană vis-a-vis de
China. Taxele vamale suplimentare, tarifele vamale impuse unor
producători din China de către Uniunea Europeană nu sunt complet
lipsite de justificare. Nu e corectă comparația cu ceea ce face
Donald Trump. Pentru că Uniunea Europeană a decis să aplice niște
taxele vamale suplimentare a anumitor companii chineze în baza unei
legislații europene care ar fi avut ca rezultat penalizarea unor
companii chiar dacă acestea ar fi fost în Europa, chiar dacă erau
companii europene. Pentru că Uniunea Europeană depune eforturi
pentru a proteja concurența. Și
atunci, în momentul în care cineva vine și cu ajutorul statului
său și face concurență neloială pe o piață cum se întâmplă
cu producătorii auto din China care primesc subvenții masive de la
guvernul chinez, putem înțelege de unde e ideea de a aplica taxele
vamale suplimentare sau de unde-i ideea că ar trebui penalizat acest
gen de comportament. Deci aceasta este o diferență fundamentală
între taxele vamale suplimentare impuse de Uniunea Europeană și
cele pe care le impun Statele Unite în acest moment”, susține
profesorul.
Actualitate
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat, în premieră, scenarii inspirate direct din experiența Ucraina în războiul cu Rusia.
Drone folosite de Ucraina în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X
Potrivit publicației Defense One, militarii americani au organizat în septembrie 2025 un amplu exercițiu la baza aeriană Eglin din Florida, în cadrul operațiunii „Clear Horizon”, unde au recreat tactici similare cu cele folosite de Ucraina în operațiunea „Pânza de păianjen”.
Dronele, noua armă decisivă
În timpul simulărilor, forțele speciale americane au utilizat o gamă largă de drone — de la modele comerciale simple până la sisteme avansate, capabile să evite bruiajul electronic și detectarea radar.
„Au folosit drone comerciale clasice, dar și dispozitive cu antene direcționale, mai greu de neutralizat, precum și drone cu schimbare automată a frecvenței, rezistente la atacuri electromagnetice”, a explicat Matt Ross, coordonator al grupului operativ al Pentagon pentru combaterea dronelor.
În plus, au fost testate drone controlate prin fibră optică și rețele mobile, într-un scenariu în care operatori aflați în statul Colorado au reușit să lovească ținte din Florida — o premieră pentru armata americană.
Lecțiile din Ucraina schimbă prioritățile SUA
Exercițiile au scos la iveală vulnerabilități importante. Potrivit oficialilor americani, armata are nevoie urgentă de un sistem integrat care să conecteze datele provenite din radare, drone și sisteme anti-dronă, pentru o reacție coordonată.
În același timp, accentul se mută tot mai mult pe dronele de mare distanță, capabile să lovească infrastructuri critice — de la centre de comandă până la sisteme logistice și de apărare antiaeriană.
Pentru amenințările de mică dimensiune, soluția ar putea veni din dezvoltarea unor drone-interceptor, mai ieftine și mai eficiente decât rachetele clasice de apărare.
Un război care schimbă doctrina militară
Experiența din Ucraina devine, astfel, un studiu de caz pentru armatele occidentale. Tehnologiile dezvoltate cu investiții de miliarde de dolari sunt reevaluate în lumina unor tactici relativ simple, dar extrem de eficiente.
Pentru Washington, mesajul este clar: războiul modern nu mai este definit doar de superioritate tehnologică, ci de capacitatea de adaptare rapidă la un adversar flexibil și inovator.
Actualitate
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se comportă predictibil în exploatare, rezistă bine în timp, suportă încărcările proiectate și reduce riscurile asociate degradării materialelor sau execuției imprecise.
Din acest motiv, halele metalice realizate din oțel galvanizat sunt tot mai des preferate în proiectele unde standardele de siguranță sunt ridicate. Construcțiile de acest tip sunt apreciate pentru combinația dintre rezistență, precizie și durabilitate, dar și pentru faptul că pot fi proiectate în funcție de cerințele reale ale activității desfășurate în interior.
Rezistența materialului contează mai mult decât pare
Unul dintre motivele importante pentru care halele metalice sunt preferate în proiecte cu cerințe ridicate de siguranță ține de modul în care este concepută structura de rezistență. În cazul unui schelet hala metalica de la Frisomat, accentul cade pe utilizarea oțelului galvanizat pretratat, care oferă protecție anticorozivă încă din faza de fabricație.
Materialul este procesat prin formare la rece, o tehnologie care contribuie la creșterea rezistenței mecanice fără a adăuga greutate suplimentară. Acest lucru permite obținerea unor structuri eficiente, dar robuste, capabile să suporte solicitări variate în exploatare.
În proiectele unde siguranța este esențială, coroziunea nu este doar o problemă estetică, ci una structurală. De aceea, utilizarea unui sistem constructiv bazat pe oțel galvanizat contribuie la menținerea performanței în timp și la reducerea riscurilor asociate degradării materialelor.
Precizia de fabricație reduce riscul de erori pe șantier?
Siguranța unei hale depinde și de cât de precis sunt realizate și montate componentele sale. În materialele analizate se subliniază faptul că elementele structurale sunt perforate și profilate cu echipamente controlate de calculator, iar toleranțele minime permit potrivirea exactă a pieselor. Acest lucru este important pentru că reduce riscul ajustărilor improvizate pe șantier și contribuie la o asamblare mai controlată.
În proiectele unde spațiul trebuie să susțină utilaje, fluxuri tehnologice sau activități industriale intense, precizia nu este un detaliu secundar. Ea influențează direct comportamentul structurii, distribuția încărcărilor și calitatea montajului. Cu cât piesele sunt mai bine proiectate și fabricate, cu atât scad șansele apariției unor probleme ulterioare generate de abateri, tensiuni necontrolate sau execuție inegală.
Greutatea redusă aduce avantaje de siguranță și eficiență?
De multe ori, când se vorbește despre construcții sigure, lumea asociază automat siguranța cu masivitatea. În realitate, o structură mai ușoară poate aduce beneficii importante, atât tehnice, cât și economice. Paginile consultate arată că oțelul profilat la rece este mai ușor decât alte materiale tradiționale, ceea ce reduce sarcina transmisă fundațiilor, face transportul mai eficient și accelerează montajul.
Acest aspect este relevant mai ales în proiectele unde terenul, termenele de execuție sau logistica impun soluții eficiente, dar fără compromisuri la capitolul siguranță. O structură optimizată ca greutate poate fi proiectată mai precis pentru solicitările reale, iar presiunile asupra infrastructurii suport pot fi mai bine controlate. În plus, un montaj mai simplu și mai rapid reduce timpul în care șantierul rămâne expus riscurilor operaționale.
Montajul rapid și controlul etapelor cresc predictibilitatea?
În proiectele cu cerințe ridicate de siguranță, predictibilitatea este esențială. Nu este suficient ca structura să fie rezistentă pe hârtie; contează și cât de bine este controlat procesul de la proiectare la montaj. Informațiile din paginile analizate insistă pe avantajul prefabricării, al găurilor pre-perforate și al conexiunilor simple cu șuruburi, care permit o asamblare rapidă și eficientă. De asemenea, pentru halele industriale este menționat un interval orientativ de montaj de aproximativ 4–8 săptămâni, semn că sistemul constructiv este gândit pentru implementare rapidă și controlată.
Un astfel de model reduce dependența de improvizații și de intervenții dificile în teren. Cu cât ai mai mult control asupra etapelor, cu atât scade riscul întârzierilor, al neconformităților și al costurilor suplimentare. În proiectele critice, această predictibilitate este parte din siguranța generală a investiției.
De ce această soluție rămâne una dintre cele mai solide alegeri?
Halele metalice din oțel galvanizat sunt preferate în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță pentru că răspund simultan mai multor nevoi importante: rezistență bună a materialului, protecție anticorozivă, precizie de fabricație, montaj rapid și comportament predictibil în exploatare. La acestea se adaugă flexibilitatea de proiectare și posibilitatea de a adapta spațiul pentru echipamente grele, fluxuri tehnologice eficiente și eventuale extinderi ulterioare.
Pentru investitorii care caută nu doar o construcție rapidă, ci o structură durabilă și bine controlată tehnic, această soluție este una logică. Într-un context în care siguranța înseamnă atât rezistență fizică, cât și reducerea riscurilor pe termen lung, o hală metalică din oțel galvanizat rămâne una dintre cele mai echilibrate opțiuni disponibile.
Actualitate
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au
a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un succes răsunător de publicitate,
asta datorită atracției reale, enorme, a publicului american pentru orice
persoană care poartă însemne regale , pentru orice familie care poate oferi
banilor unei moștenitoare de extracție oarecum necunoscută, florilegiul unor
coroane sau titluri din acelea care sună bine și, cel puțin pentru un timp,
spală amintirea originilor umile ale unor familii care capătă dreptul să-și
clădească propria ascendență nobiliară…
FOTO: Profimedia
Dar, în cazul personajelor care se vor întâlni acum, nu
asta e miza deoarece, fiecare în felul său, au intrat deja în cărțile în
istorie, însoțiți, la modul ilustru, de personalitatea și strălucirea proprii
doamnelor lor, una Regină, alta Primă Doamnă. Atunci care să fie miza
excepțională?
Din punctul meu de vedere, sunt câteva care, prin
extensia problematicii pe care o reprezintă, dau substanță unora dintre
problematicile majore deschise în acest al doilea deceniu al celui de-al
treilea mileniu. Unele chiar neașteptate.
Prima chestiune importantă cred că este faptul că ambii
protagoniști ai acestui moment cu relevanță planetară, sunt într-un moment în
care ei personal, instituțiile pe care le reprezintă și țările lor traversează o
perioadă delicată, chiar fără precedent. În cazul Regelui, simbol incontestabil
al instituției monarhice și, în definitiv, a l credibilității sale pe termen
lung, în perspectivă istorică, trăiește acum rușinea fără margini de a avea un
frate precum Andrew pe care, după cum știți, din cauza amestecului său în
afacerile tenebroase țesute de Epstein, a fost silit să-l să-i retragă
privilegiile date de apartenența la familia regală și să-l trimită, simplu
muritor, să trăiască departe de fosta sa familie…Iar asta creat o stare de
confuzie privind viitorul regalității în Regatul Unit și, ca răspuns, avem acum
o operațiune vastă de marketing și lobby pentru a face ca momentul rușinos să
fie uitat cât mai rapid. Greu de spus dacă se va putea deoarece ițele poveștii
duc departe, murdărind acum și Guvernul Majestății Sale în ceea ce înflorește
acum ca „Scandalul Lord Mandelson”, implicând, curioasă și chiar stranie
coincidență, pe fostul ambasador britanic la Washington…
În paralel, Donald Trump înregistrează scăderi majore de
popularitate, accentuate parcă săptămână după săptămână în ritmul declarațiilor
nervoase prin care atacă de-a valma prieteni și dușmani, reușind o
anti-performanță pe care nu a atins-o nimeni înaintea sa: a reușit să-și alieneze
câțiva dintre cei mai statornici aliați europeni. Și ce-ar avea asta cu
operațiunea publicitară de care vorbeam?
Are, deoarece, poate ați uitat acest lucru, Marea
Britanie nu a terminat încă aventura BREXIT deoarece de-abia cum britanicii văd
care sunt efectele reale ale unei operațiuni pe care din ce în ce mai mulți o
consideră un dezastru și cer un nou referendum. Dar ei n-au uitat că Donald
Trump s-a aflat în primul rând al susținătorilor BREXIT, asigurând-o pe Theresa
May, premierul britanic la acea vreme, că totul se va termina cu un succes
extraordinar și un reviriment economic fantastic susținut de Statele Unite
printr-un acord extrem de favorabil. Tempi passati ? Așa e, numai că
amintirea lor doare foarte tare.
Dar nici asta n-ar fi încă nimic dacă tocmai Marea
Britanie nu ar fi fost cauza marii supărări a lui Trump pe NATO, asta din
momentul în care s-a văzut refuzat în speranța-certitudine pe care o avea că
Londra, conform tradiției, va semnala entuziasmul nemărginit în a-și trimite
oastea să-i vâneze pe iranienii nesupuși. Faptul că lucrurile s-au întâmplat
exact invers a constituit o surpriză majoră nu numai pentru americani, ci și pentru
europeni care, exact di acel moment, au început să simtă că, avându-i pe
britanici alături, s-ar putea să înceapă să meargă repejor pe drumul unei
autonomii strategice separată sau chiar în ruptură permanentă față de SUA.
Se pot toate astea rezolva cu o vizită regală? Evident că
nu, dar măcar un semnal să fie dat că ar exista speranțe și tot ar fi ceva.
Foarte important pentru Londra fost imperială că mai funcționează relația
specială cu SUA și că, prin extensie simbolică, monarhia încă își mai poate
păstra rolul reprezentativ chiar în mijlocul tuturor scandalurilor și contestărilor.
Foarte important și pentru Trump să arate că, în afară de Israel, America mai
are un mare prieten, un aliat strategic cum ne place nouă să spunem dar fără a
realiza ridicolul în care ne punem ca solicitanți perpetuu de vize.
Cert este că, oricum, vom vedea din nou cum lucrează
televiziunile profesioniste care transformă un asemenea eveniment în bătălie
pentru audiențe globale. Tehnicienii politicii chiar asta așteaptă știind cât
succes înregistrează nunțile, botezurile și ceremoniile funerare regale,
princiare și prezidențiale.
În rest, banchete, șampanie, fursecuri și felicitări.
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi...
Fragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis duminică, 26 aprilie, că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, a fost semnalată existența...
-
Actualitateacum 2 zileVictor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Actualitateacum 3 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Breakingacum 3 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Breakingacum 2 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum 3 zileNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Breakingacum 20 de oreUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 15 oreȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala