Europa trebuie să fie sceptică atunci când în scenariul post-conflict în Ucraina sunt inserate promisiunile făcute de Vladimir Putin, este de părere Jamie Dettmer, editorialistul Politico. Opiniile diferite asupra ambițiilor geopolitice ale liderului rus alimentează, însă, diviziunea transatlantică, iar în centrul disputei se află calcule legate de intențiile geopolitice generale ale lui Putin și de dorința acestuia de a reimplementa influența Rusiei asupra unei părți a Europei.

Președintele american Donald Trump îi oferă în mod regulat lui Putin beneficiul îndoielii, scrie Jamie Dettmer într-o analiză publicată de Politico.

Dar europenii – în special cei care trăiesc în apropierea Rusiei sau care au îndurat ocupația sovietică – nu o fac. „Pur și simplu nu își permit să lase garda jos”, a declarat Thomas Nilsson, șeful serviciului de informații militare al Suediei, în timpul Conferinței de Securitate de la München.

• Potrivit lui Nilsson, Suedia trebuie să se pregătească să înfrunte o Rusie ostilă și imprevizibilă, mai ales dacă Moscova își va îndeplini obiectivele în Ucraina.
• În timp ce Rusia și-a mutat, deocamdată, unele dintre capacitățile sale militare mai departe de țările baltice, „în momentul în care războiul din Ucraina se oprește sau se reduce, suntem siguri că rușii se vor întoarce în vecinătatea noastră. Deja vorbesc despre construirea de baze de-a lungul unei noi linii de front cu Finlanda și, de asemenea, până în Arctica”, a mai spus Thomas Nilsson.

Între timp, operațiunile hibride ale Rusiei împotriva Suediei nu au încetat. Campaniile de dezinformare și agresiunea cibernetică continuă, în timp ce incidentele recente de rupere a cablurilor sub Marea Baltică sunt investigate pentru a stabili dacă daunele au fost intenționate. Până acum, sabotajul nu a fost confirmat.

Totuși, „trebuie să ne creștem gradul de conștientizare pe domeniul hibrid. Vedem tipare”, a mai spus Nilsson.

„Pacea nu este plasată la începutul listei lui Putin”

Și, la începutul acestui an, înalții oficiali din Apărare ai Suediei le-au spus conaționalilor lor că trebuie să se pregătească mental pentru posibilitatea unui război, notează Jamie Dettmer în analiza sa. Declarațiile au avut ca rezultat acuzații de „alarmism” din partea politicienilor din opoziție.

„Dar Suedia nu este singura țară «nervoasă». Divergența din ce în ce mai mare dintre SUA și Europa pun pe gânduri toți șefii din apărare și informații ai Europei.

Iar anxietatea crește de fiecare dată când președintele SUA și asistenții săi minimalizează amenințarea rusă, părând a prelua punctele de discuție ale Kremlinului, cum ar fi învinovățirea Kievului pentru declanșarea conflictului, așa cum a făcut Trump. Astfel de comentarii i-au lăsat pe ucraineni înfuriați și pe europeni uluiți.

Trump crede că se poate avea încredere în Putin în timpul negocierilor. «Îl cunosc foarte bine. Da, cred că vrea pace. Cred că mi-ar spune dacă nu… Am încredere în el pe acest subiect», a declarat Trump săptămâna trecută. Dar cei mai mulți dintre europeni văd că pacea nu este plasată la începutul listei lui Putin. Președintele Rusiei a folosit negocierile și diplomația cu rea-credință – în Ucraina și Siria -, asistat de ministrul său de Externe capabil, deși lipsit de scrupule scrupule, Serghei Lavrov”, continuă editorialistul Politico.

Nu poate fi trecută cu vederea istoria militaristă a lui Putin

În anul 2014, Putin a disclocat trupe în Crimeea și în Donbas, amintește Jamie Dettmer, „după ce satrapul său, Viktor Ianukovici, a fost răsturnat după «revoluția portocalie» din Ucraina”.

Și în anul 2022, mai scrie Dettmer, în timp ce armatele sale erau masate de-a lungul graniței cu Ucraina, Putin a negat insistent că ar avea vreo intenție de a lansa o invazie la scară largă. „Tocmai se desfășurau exerciții militare”, a spus președintele rus.

„Dar Trump îl crede pe Putin pe cuvânt și există precedente. În timpul primului său mandat la Casa Albă, el a respins concluziile serviciilor de informații americane, conform cărora Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale din anul 2016.

«Președintele Putin spune că nu este Rusia (n.red. – implicată). Nu văd niciun motiv pentru care ar fi», a spus Trump după discuțiile cu Putin, cu ușile închise, la Helsinki.

Și săptămâna aceasta, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron stătea lângă el, Trump pur și simplu a renunțat la ideea că, dacă s-ar ajunge la un acord de pace, o forță europeană de menținere a păcii desfășurată în Ucraina ar avea nevoie de garanții de securitate ale SUA, spunând că Europa «nu va avea nevoie de mult sprijin».

„Rusia rămâne o amenințare militară”

Orbán este încrezător că – odată ce se ajunge la un acord cu Ucraina – totul se va materializa în trandafiri, nu în arme, precizează Jamie Dettmer.

Dar nu așa vede lucrurile Thomas Nilsson, șeful serviciului de informații militare al Suediei: „Pe termen lung, nu exclud posibilitatea ca rușii să decidă sau să calculeze că ar putea testa de fapt articolul 5”, a declarat pentru Politico, făcând referire la angajamentul de apărare colectivă al NATO.

• Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.
• Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale (Articolul 5 din Tratatul NATO)

„Nilsson nu susține că amenințarea militară este iminentă. Atât timp cât războiul continuă în Ucraina, Rusia nu are capacitatea de a conduce o altă campanie militară la scară largă.

«Au pierdut categorii-cheie de personal, necesare pentru a dezvolta capacitatea militară, iar sancțiunile actuale fac mai dificilă și mai costisitoare dezvoltarea unor capacități avansate. Cu toate acestea, Rusia rămâne o amenințare militară la adresa Suediei», a mai avertizat Nilsson.

De la avioane de război și nave de război la arme nucleare și cibernetice, Rusia are încă o mulțime de active în regiune pe care «le-ar putea folosi în orice moment», a spus Nilsson. Acesta nu are nicio îndoială că, odată ce războiul din Ucraina se încheie, «Rusia își va restabili prezența militară în apropierea Suediei cât de curând va putea», iar de data aceasta va fi «actualizată și mult mai adaptată la experiența câmpului de luptă», încheie Jamie Dettmer.

Foto colaj – Profimedia Images

Citește și:

Parteneriatul Beijing – Moscova, pus la grea încercare în ARCTICA. „Un DEZACORD fundamental, diferențe prea mari de abordare”

Ucide-i cu blândețe. Mutările-cheie prin care Putin visează statutul de PACIFICATOR, deși a fost factorul declanșator al războiului din Ucraina

Șefa firmei care produce emisiunile PROPAGANDISTULUI lui Putin fentează sancțiunile. Discreta afaceristă Zhitnitskaya face avere în Rusia & Bulgaria

Rușii nu l-au uitat pe Alexei Navalnîi. La un an de la moartea disidentului, oamenii depun flori la mormântul său și la memorialele din Rusia (VIDEO)

Putin mizează pe ERODAREA unității occidentale. „Trump nu va accepta toate cererile Kremlinului, dar este o fereastră de oportunitate pentru Rusia”