Ștefan Popescu, analist de politică externă, a precizat, într-un interviu pentru Gândul, că operațiunea militară israeliană împotriva Iranului reprezintă o etapă din seria deschisă de riposta care a urmat atentatelor din 7 octombrie 2023. Analistul a explicat care este obiectivul Israelului prin declanșarea asaltului, dar și singurii factori care ar determina Washingtonul să intervină pentru a opri această operațiune militară de amploare. Conflictul dintre Israel și Iran escaladează însă, ambele state lansând atacuri care au dus la explozii, atât la Teheran, cât şi la Tel Aviv şi Ierusalim. 

Operațiunea denumită „Rising Lion” a implicat peste 200 de avioane de luptă israeliene care au lovit aproximativ 100 de ținte pe tot teritoriul Iranului, cu peste 330 de muniții.

Avertismentul lui Donald Trump pentru Iran: Acord nuclear „până nu e prea târziu”

Operațiunea Israelului a avut loc în contextul în care negocierile dintre SUA și Iran privind programul nuclear avansat al Iranului păreau să fi ajuns într-un impas și imediat după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a concluzionat că Teheranul și-a încălcat obligațiile de neproliferare nucleară.

Președintele american Donald Trump a avertizat Iranul să accepte un acord nuclear „până nu e prea târziu”, iar Casa Albă a anunțat că forțele terestre americane au contribuit la doborârea unor rachete iraniene în primele două valuri de atacuri.

Reamintim că mai mult de 3.000 de persoane – femei, bărbați și copii din Israel, cu vârste între 3 luni și 85 de ani – au fost rănite, ucise, bătute, violate și despărțite în mod brutal de familiile lor, de către gruparea teroristă Hamas, pe 7 octombrie 2023, în acea „sâmbătă neagră” în care a fost un adevărat masacru.

„Obiectivul urmărit de Ierusalim este schimbarea de regim, căderea regimului ayatolahilor”

Benjamin Netanyahu, premierul israelian, a declarat că operațiunea a „lovit în inima programului de înarmare nucleară al Iranului.” Mai mult, scopul declarat al operațiunii ar fi fost împiedicarea programului nuclear iranian și a arsenalului balistic.

„Am avut o primă etapă a ripostei israeliene în Gaza, împotriva Hamas și Jihadului Islamic Palestinian. A urmat o etapă împotriva Hezbollah și a forțelor iraniene din Siria și care a provocat schimbarea de regim de la Damasc. Acum suntem în cea de-a treia etapă, cu mult mai amplă, întrucât este vizat epicentrul așa-numitei Axe a rezistenței islamice, Iranul.

Lipsa de rezultate a rundelor de negocieri iraniano-americane și cele 400 de kg de uraniu îmbogățit la peste 60 % reprezintă doar ocazia, nu și cauza declanșării operațiunilor israeliene. Obiectivul urmărit de Ierusalim este schimbarea de regim, căderea regimului ayatolahilor. Este drept că această cantitate poate servi la fabricarea a nouă bombe, însă de aici și până la a avea un dispozitiv nuclear care sa poată fi care sa poata fi testat e cale încă lungă”, a explicat analistul de politică externă.

„Disproporția de forțe în favoarea Israelului este abisală”

Analistul Ștefan Popescu recunoaște că, în tot acest context care pune pe jar o lume întreagă, pe termen scurt, opțiunile de răspuns ale Iranului sunt unele limitate.

„Dispozitivul occidental din regiune este gata de intervenție dacă securitatea Israelului ar fi pusă în pericol de un eventual atac masiv din partea Teheranului. Singurii factori care ar putea determina Washingtonul să intervină pentru a pune capăt operațiunii israeliene este, fie acceptarea de către Teheran a dealului propus de Donald Trump, fie o creștere prea mare a prețului petrolului care ar avea consecințe și asupra pieței americane”, a conchis analistul.

MAE: „Susținem cu fermitate o soluție diplomatică și negociată în ceea ce privește dosarul nuclear iranian”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că urmărește cu atenție escaladarea situației de securitate în curs din Orientul Mijlociu, exprimându-și îngrijorarea cu privire la posibilele repercusiuni asupra situației de securitate din regiune, în urma loviturilor lansate în noaptea de 13 iunie și a represaliilor.

„Orice escaladare suplimentară poate avea consecințe dramatice într-un context deja volatil. Totodată, România rămâne angajată față de stabilitatea în Orientul Mijlociu și îndeamnă toate părțile să dea dovadă de reținere și să revină la diplomație. Susținem cu fermitate o soluție diplomatică și negociată în ceea ce privește dosarul nuclear iranian. Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu aliații și partenerii noștri”, a transmis MAE.

Regimul islamist de la Teheran a transmis un avertisment dur adresat Statelor Unite, Franței și Marii Britanii, cerându-le să nu ofere asistență militară Israelului. În caz contrar, forțele militare iraniene amenință că vor ataca bazele militare americane, franceze și britanice din regiune, precum și navele celor trei țări occidentale.

Israelul și Iranul continuă confruntările militare, fiind semnalate explozii în Tel Aviv, Ierusalim și Teheran. În plus, regimul islamist iranian i-a transmis președintelui american, Donald Trump, că negocierile pe tema programului atomic sunt ”fără sens.”

Daniel B. Shapiro: „Iranul nu a părut niciodată mai slab”

Daniel B. Shapiro – fost ambasador SUA în Israel din 2011 până în 2017 și, cel mai recent, secretar adjunct al Apărării, pentru politica din Orientul Mijlociu – spune că atacul uimitor și „multifațetat” al Israelului împotriva țintelor nucleare, balistice și ale liderilor regimului iranian a aruncat totul în haos, capacitatea Iranului de a-și proiecta puterea, diplomația nucleară a lui Trump și coordonarea regională SUA-Israel.

„Atacurile Israelului scot la iveală gravitatea erorilor de calcul ale Iranului în urma atacului Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023. Hezbollah, aliatul libanez al Teheranului, și principalul său aliat regional, regimul Assad din Siria, sunt în ruine.

Atacurile Iranului împotriva Israelului, în aprilie și octombrie 2024, au produs puține pagube, în timp ce Iranul a suferit semnificativ de pe urma răspunsului Israelului din octombrie. Acum, odată cu acest tabu care a fost aruncat în coșul de gunoi al istoriei, Israelul și-a demonstrat puterea de a penetra pe deplin Iranul și capacitatea de a face ravagii în întregul sistem iranian. Iranul nu a părut niciodată mai slab, iar capacitatea sa de a răspunde în mod semnificativ va fi testată”, a explicat fostul ambasador SUA în Israel.

100 de experți spun că atacul Hamas din 7 octombrie constituie un ”genocid”

Aproximativ 100 de experţi în drept internaţional au difuzat în presă o declaraţie în care afirmă că atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas de la 7 octombrie 2023 în Israel, soldat cu 1.300 de morţi, ar putea constitui „un genocid”, potrivit dreptului penal internaţional.

”Teroriştii au masacrat 1.300 de persoane, la 7 octombrie, inclusiv femei şi copii, bătrâni şi tineri care petreceau în aer liber”, comentează semnatarii.

”Aceste acte constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi în particular a dreptului internaţional penal”, apreciază ei, pentru că ”par să fi fost comise cu internţia de distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional – israelienii -, un obiectiv declarat în mod explicit de către Hamas”.

CITIȚI ȘI:

Israelul continuă CONFRUNTĂRILE cu Iranul/ Teheranul amenință SUA, Franța și Marea Britanie

EXCLUSIV | Viața printre alarme și rachete trase la ore fixe, după masacrul Hamas. Româncă din Israel: „Mi se pare o realitate complet nebună”

EXCLUSIV | Scrisoarea sfâșietoare a unei mame în memoria fiicei, ucisă de Hamas: „Am îngropat floarea noastră frumoasă”/ „O durere nesfârșită”