Actualitate
Incendiului de la Matei Balș: Procurorii au dispus clasarea cauzei privind 17 infracțiuni de ucidere din culpă. Încadrarea juridică a fost schimbată
Procurorii au dispus clasarea cauzei privind 17 infracțiuni de ucidere din culpă în dosarul incendiului din 2021 de la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș și au schimbat încadrarea juridică a faptelor în „distrugere din culpă, care a avut ca urmare un dezastru, având ca urmare decesul a nouă persoane”, precum și „distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente”.
Incendiulul a avut loc pe 29 ianuarie 2021. FOTO Inquam Photos/ Octav Ganea
„La data de 29.01.2021, în jurul orei 05:05, la parterul Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” a izbucnit un incendiu care a avut ca urmare decesul mai multor pacienți internați, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, împreună cu sistemele și echipamentele aferente. Dosarul, înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, a fost preluat în aceeași zi de Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, amintește Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti într-un comunicat transmis marți, 15 iulie 2025.
După lichidarea incendiului, cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificați patru pacienți decedați, restul pacienților fiind evacuați și transferați fie în alte pavilioane ale Institutului, fie în alte unități spitalicești din mun. București.
În perioada imediat următoare, au mai decedat încă 22 de pacienți care fuseseră internați în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului, existând la momentul respectiv suspiciunea că decesele pot fi puse în legătură cu incendiul.
Urmărirea penală a fost efectuată in rem, sub încadrarea juridică de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, având ca urmare decesul a 26 de persoane, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente.
„Institutul Național de Medicină Legală a efectuat autopsiile medico-legale asupra cadavrelor victimelor și astfel s-a putut stabilit că, din cele 26 de persoane decedate, 17 au decedat fără legătură de cauzalitate cu incendiul, iar pentru 9 persoane s-a stabilit că decesele lor sunt în legătură de cauzalitate cu expunerea la incendiul din data de 29.01.2021”, se mai arată în comunicatul transmis marți, 15 iulie.
Procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice
La data de 23 iunie 2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice, „noua încadrare fiind cea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, având ca urmare decesul a 9 persoane, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente, precum și 17 infracțiuni de ucidere din culpă – fiind vorba de decesul celor 17 persoane din cauze patologice, fără legătură cu incendiul”, se mai arată în comunicat.
Clasarea cauzei cu privire 17 infracțiuni de ucidere din culpă,
Totodată, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la cele 17 infracțiuni de ucidere din culpă, „ca urmare a faptului că faptele cercetate nu erau prevăzute de legea penală, precum și disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat cu privire la infracțiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru”.
Două persoane juridice și două persoane fizice, urmărite penal
În cauza disjunsă, cercetările au fost extinse și cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, iar în baza mijloacelor de probă administrate, la data de 24.06.2025 procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de următoarele persoane fizice și juridice:
1. INSTITUTUL NAȚIONAL DE BOLI INFECȚIOASE „PROF. DR. MATEI BALȘ”, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
Pe fondul lipsei agentului termic în unitatea sanitară, contrar normelor privind apărarea împotriva incendiilor, Institutul a permis și tolerat, prin intermediul angajaților, introducerea în unitatea sanitară a surselor externe de încălzire, fără ca anterior unitatea sanitară să identifice, evalueze și evidențieze zonele cu risc ridicat unde se pot acumula concentrații mari de oxigen sanitar, se arată în comunicat.
„Tolerarea utilizării aparatelor externe de încălzit în saloanele destinate pacienților dependenți de oxigenoterapie a făcut posibilă trecerea aerului îmbogățit cu oxigen și populat cu scame de origine textilă prin elementul radiativ al unei aeroterme amplasate în salonul 63 situat la parterul Pavilionului V, cu consecința aprinderii scamelor care apoi au fost expulzate incendiate, producându-se astfel incendiul din data de 29.01.2021, ora 05:05, care a avut ca urmare dezastrul materializat în moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase Matei Balș, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, deși, față de situația concretă existentă la momentul izbucnirii incendiului (saloane cu aport crescut de oxigen administrat pacienților cu COVID-19), unitatea sanitară trebuia și putea să prevadă că folosirea surselor externe de căldură într-un mediu cu concentrație ridicată de oxigen creează condițiile pentru producerea unui incendiu”.
2. Societatea comercială MIDAN FIRE EXIT S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
Societatea în cauză a încheiat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” două contracte și acte adiționale având ca obiect servicii pentru situații de urgență de categoria C1 (P1), „prestând servicii pentru situații de urgență fără a deține aviz pentru sectorul de competență și fără resursă umană și bază materială, încălcând astfel dispozițiile art. 36 lit. a), art. 37 alin. (4), art. 41 alin. (3), art. 48 alin. (2) și art. 49 alin. (2) din OMAI 75/2019, anexa 4 privind norma de dotare cu echipament de protecție a serviciilor private pentru situații de urgență și anexa 5 privind dotarea echipelor specializate din OMAI nr. 75/2019”.
Potrivit comunicatului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin prestarea neconformă a serviciilor pentru situații de urgență, Midan Fire Exit S.R.L. a creat o stare de pericol pentru siguranța unității sanitare și a pacienților, cu consecința imposibilității asigurării unei intervenții oportune de stingere a incendiului produs în data de 29.01.2021, ora 05:05, sau cel puțin de limitare a consecințelor incendiului care a avut ca urmare dezastrul materializat în moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, deși, față de situația concretă și de notorietate existentă la momentul izbucnirii incendiului (lipsa agentului termic și prezența aerotermelor în saloanele cu aport crescut de oxigen administrat pacienților cu COVID-19), trebuia și putea să prevadă că intervenția unui singur pompier neechipat corespunzător și fără dotări specifice nu este nici oportună și nici conformă.
3. MIHĂIȚĂ DĂNILĂ, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
„În calitate de administrator în fapt al societății comerciale MIDAN FIRE EXIT S.R.L., a încheiat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” două contracte și acte adiționale având ca obiect servicii pentru situații de urgență de categoria C1 (P1), prestând servicii pentru situații de urgență fără a deține aviz pentru sectorul de competență și fără resursă umană și bază materială, încălcând astfel dispozițiile art. 36 lit. a), art. 37 alin. (4), art. 41 alin. (3), art. 48 alin. (2) și art. 49 alin. (2) din OMAI nr. 75/2019, anexa 4 privind norma de dotare cu echipament de protecție a serviciilor private pentru situații de urgență și anexa 5 privind dotarea echipelor specializate din OMAI nr. 75/2019”, arată Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Prin prestarea neconformă a serviciilor pentru situații de urgență, Dănilă Mihăiță a creat o stare de pericol pentru siguranța unității sanitare și a pacienților, cu consecința imposibilității asigurării unei intervenții oportune de stingere a incendiului produs în data de 29.01.2021, ora 05:05, ori cel puțin de limitare a consecințelor incendiului care a avut ca urmare dezastrul materializat în moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, deși, față de situația concretă și de notorietate existentă la momentul izbucnirii incendiului (lipsa agentului termic și prezența aerotermelor în saloanele cu aport crescut de oxigen administrat pacienților cu COVID-19), trebuia și putea să prevadă că intervenția unui singur pompier neechipat corespunzător și fără dotări specifice nu este nici oportună și nici conformă, se mai arată în comunicat.
„Totodată, Dănilă Mihăiță, în calitate de cadru tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor, angajat la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, nu a identificat pericolele de incendiu care pot să apară la nivelul unității sanitare, fiind de notorietate prezența în unitatea sanitară a surselor externe de încălzire, astfel cum era obligat de art. 8 lit. c) din Dispoziția din 2013 Generală de apărare împotriva incendiilor la unitățile sanitare, obligație menționată și în fișa postului (pompier). Astfel, cadrul tehnic a ignorat prezența surselor externe de încălzire, fără a identifica, evalua și evidenția zonele cu risc ridicat unde se pot acumula concentrații mari de oxigen sanitar”, transmite Parchetul.
4. SIMONA-CORINA-GABRIELA ILIE, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
„În calitate de Șef Birou Achiziții publice și Contractare în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Bals, având atribuții de întocmire a contractelor pentru servicii, de verificare cu privire la întocmirea corectă a angajamentelor bugetare și legale și a dosarului achiziției directe, în acord cu legislația în vigoare, a semnat un contract în valoare de 242.000 lei fără TVA (22.000 lei/lună x 11 luni) și un act adițional, în valoare de 66.000 lei fără TVA (22.000 lei/lună x 3 luni) cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., având ca obiect achiziția de prestări servicii de intervenție pentru situații de urgență, cu nesocotirea pragului valoric legal stabilit pentru achiziția directă de servicii, de 135.060 lei, fără TVA, în afara condițiilor de eficiență economică și socială și cu nerespectarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal, încălcând astfel dispozițiile art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 98/19.05.2016, în forma în vigoare la data încheierii contractului, art. 43 alin (1) din H.G. 395/02.06.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor privind atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/19.05.2016, art. 7 alin (5) și art. 69 alin (1) din Legea nr. 98/19.05.2016, în forma în vigoare la data încheierii contractului, producând o pagubă materială în dauna Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, reprezentând contravaloarea sumelor achitate în baza contractului și actului adițional (285.999,06 lei fără TVA), o vătămare a intereselor celorlalți operatori economici, care au fost privați de dreptul de a depune ofertă sau solicitare de participare în urma publicării unui anunţ de participare în cadrul procedurii, și un folos corelativ în favoarea societății Midan Fire Exit S.R.L. și implicit a administratorului în fapt Dănilă Mihăiță”.
Prin încheierea contractului sus-menționat cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., care nu îndeplinea condițiile prevăzute de OMAI nr. 75/2019 pentru prestarea serviciilor de tip C1 (P1), în sensul că societatea nu era avizată pentru sectorul de competență, nu avea resursele umane și materiale necesare, Ilie Simona-Corina-Gabriela a creat o stare de pericol pentru Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și pentru pacienți, materializată în imposibilitatea asigurării unei intervenții conforme și oportune de stingere a incendiului produs în data de 29.01.2021, ora 05:05, ori cel puțin de limitare a consecințelor incendiului, care a avut ca urmare moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă.
„Suspecților le-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, precum și drepturile și obligațiile procesuale”, arată comunicatul.
Cercetările sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri.
Actualitate
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie ne influențează, mai târziu, deciziile de consum, raportarea la siguranța financiară și curajul de a cere cât considerăm că merităm. În România, aceste lucruri se văd clar și în cifre: de la consumul emoțional și frica de instabilitate până la ezitarea de a negocia un salariu mai bun. Într-un interviu pentru Adevărul, Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR, explică ce spun datele despre relația românilor cu banii și de ce succesul financiar nu depinde doar de cât câștigi.
Sursă foto: Shutterstock
În spatele multor decizii de cumpărare nu stau doar nevoile reale, ci și emoțiile, frustrările sau nevoia de validare. Din datele pe care le analizați, cât de mult consumă românii din nevoie și cât din impuls ori compensare?
Corina Cimpoca: Cifrele ne arată că există, într-adevăr, un consum care depășește cu mult nevoile funcționale. În studiul MKOR Consumer Sentiment, realizat trimestrial, pe un eșantion total de peste 22.000 de respondenți (cel mai mare studiu de acest tip din România), am constatat că 28% dintre români trăiesc exclusiv din cheltuieli de bază, iar 20,7% au ajuns să facă datorii chiar și pentru necesități elementare. Și totuși, în paralel, avem date din alte studii pe care le derulăm, care arată că 39,4% spun că mersul la cumpărături îi face să se simtă bine. Cele două realități coexistă. Asta ne spune ceva important: consumul nu este niciodată pur rațional. Există o componentă emoțională consistentă: cumpărăm ca să ne recompensăm, ca să ne liniștim, ca să simțim că avem control. Cât anume din fiecare coș de cumpărături acoperă o nevoie reală versus o nevoie emoțională? Nu putem tranșa cu o cifră exactă, dar datele arată că granița este mult mai permeabilă decât ne place să credem.
Plecăm adesea de la premisa că luăm decizii financiare rațional?
Premisa deciziei raționale este, practic, un mit pe care datele îl erodează constant. Din unul din studiile noastre reprezentative național, realizat pe 1.159 de respondenți, 22,8% recunosc că simt remușcare după cumpărături, un semnal al achizițiilor impulsive. Iar 28,5% dintre cei intervievați în alt studiu au declarat că au cumpărat nu din necesitate, ci din dorință pură. Nu e vorba de o populație iresponsabilă. E vorba de mecanisme psihologice: cumpărăm când suntem obosiți, când suntem stresați, când vrem să marcăm un moment. Promoțiile amplifică și mai mult această dinamică: 80,8% dintre români cumpără mai mult când văd reduceri, conform MKOR Consumer Sentiment. Întrebarea este „în ce condiții decizia emoțională devine dominantă?”, iar răspunsul aproape invariabil, este: când presiunea financiară sau psihologică este (prea) mare.
Relația cu banii se formează adesea încă din copilărie, din ce vedem și învățăm acasă. Cât de mult se simte acest lucru mai târziu, în viața profesională? Se observă, de exemplu, o ezitare a românilor în a-și negocia salariile și în a cere atât cât consideră că merită?
Datele din piața muncii confirmă această ezitare, chiar dacă ea apare indirect. În studiul nostru MKOR Employee Sentiment, realizat în ultimii 3 ani pe eșantioane reprezentative pe populația activă, vedem că 21,9% percep că au colegi plătiți mai mult pentru mai puțin, iar reacția predominantă nu este negocierea, ci migrarea. Românii preferă să plece decât să ceară. Negocierea presupune să crezi că meriți mai mult, iar această convingere se formează devreme. Dacă în copilărie mesajul a fost că banii sunt rari, că e rușinos să ceri, că e mai sigur să taci, acest pattern se transferă în viața profesională. Nu avem date longitudinale care să lege explicit copilăria de comportamentul salarial adult, dar implicațiile comportamentale sunt vizibile: evităm confruntarea directă cu subiectul banilor, indiferent dacă e vorba de negociere sau de planificare financiară personală. Preferăm să rezolvăm problema schimbând contextul, nu pe noi înșine.
Mai mulți bani aduc, în practică, mai multă liniște sau doar un stil de viață mai costisitor și aceleași griji?
Acesta este unul dintre cele mai interesante fenomene pe care le observăm în date. În MKOR Consumer Sentiment am aplicat o analiză pe venituri și am descoperit că la categoria de venituri mari (peste 6.000 lei net), cheltuielile discreționare urcă brusc la 30–34% din buget. Cu alte cuvinte, pe măsură ce venitul crește, cresc și cheltuielile. Este o corelație pe care o vedem în toate studiile pe care le derulăm. Nu neapărat pentru lucruri mai importante, ci mai degrabă pentru un stil de viață mai scump.
Economisesc activ doar 8,7% dintre români, indiferent de venit. E drept, la venituri de peste 15.000 lei procentul celor care economisesc ajunge la 49%, dar până acolo, creșterea venitului tinde să fie „consumată” pe loc. Este exact ce economiștii numesc „lifestyle inflation”: fiecare treaptă de venit aduce cheltuieli pe măsură. Securitatea financiară reală nu vine automat cu un salariu mai mare, ci cu un comportament financiar deliberat, iar acesta e mai rar decât ne-am dori.
Din ce observați în piață, cât de des cumpărăm pentru utilitate și cât pentru imagine, statut sau validare socială?
Avem date care sugerează că semnalarea statutului prin consum există, dar nu este atât de dominantă pe cât o portretizează discursul public. Cifrele noastre arată că 28,9% dintre români cred că un preț mai mare înseamnă automat calitate mai bună, un indicator indirect al consumului aspirațional. Totodată, 33,9% dintre participanții la studiu au declarat că s-au simțit bine cumpărând și altceva decât planificaseră. Există o satisfacție reală în a-ți depăși propriile așteptări. Problema apare când această satisfacție devine regulă, nu excepție, și când este finanțată din resurse pe care nu le ai. Nu am un procent care să spună „atât din consum e pur status”, pentru că nimeni nu recunoaște asta explicit. Dar comportamentele precum cumpăratul de produse pe care „nu mi le permit în mod normal”, declarat de 24,5% la Black Friday, vorbesc mai clar decât autoraportările.
ADHD și spiritul antreprenorial. Legătura surprinzătoare dintre tulburarea de atenție și inițiativă
Dacă ne uităm la diferențele dintre generații, tinerii din Gen Z par mai relaxați în raport cu banii sau, dimpotrivă, duc mai departe multe dintre temerile financiare ale părinților lor?
Gen Z este, probabil, generația cel mai greșit înțeleasă în conversația despre bani. Datele noastre din studiul PulseZ realizat împreună cu VSFA pe 1.080 de tineri între 18 și 27 de ani, arată că motivația numărul unu a acestei generații este independența financiară (35% o plasează pe primul loc și 50,2% acordă nota maximă siguranței financiare).
Nu sună a generație relaxată, sună a generație anxioasă. Și există și motive: 37,5% identifică constrângerile financiare ca principala lor provocare, tendință confirmată și din studiul nostru Consumer Sentiment, unde vedem că Gen Z are cel mai ridicat procent de oameni care trag din economii, 27,5%. Tinerii nu cheltuiesc nesăbuit, ci sunt structural dezavantajați (prețuri mari, salarii de intrare mici, chirii enorme) și încearcă să supraviețuiască. Asta ca să nu începem și o discuție despre faptul că explozia AI le fură joburile de intrare pe piața muncii, cele care îi formează și îi ajută să urce treptele unei cariere. Fricile generației lor nu sunt moștenite, sunt „câștigate” pe cont propriu, în timp real.
Când presiunea economică crește, oamenii își temperează consumul sau apare acel fenomen de „terapie prin shopping” ca formă de eliberare a stresului?
Ambele fenomene coexistă, și asta este tocmai ceea ce face analiza comportamentului de consum în perioade de criză atât de complexă. Pe de o parte, în MKOR Consumer Sentiment vedem o prudență reală: 67,4% dintre români aleg mărci mai ieftine, 60,3% au redus cantitățile cumpărate, 80,8% cumpără mai mult la promoții. Acestea sunt ajustări raționale, de supraviețuire. Pe de altă parte, 34,8% dintre participanții la un alt studiu descriu cumpărăturile ca o „reală bucurie”, iar 32,2% simt emoția vânătorii de reduceri. Reducerea în sine a devenit o sursă de satisfacție emoțională, nu neapărat produsul cumpărat. Deci da, există terapie prin shopping, dar ea s-a sofisticat: nu mai cumpărăm scump ca să ne simțim bine, cumpărăm „deștept” ca să simțim că am câștigat ceva. Este un mecanism de coping mai subtil, dar la fel de prezent.
Din studiile pe care le-ați coordonat, care este cea mai frecventă greșeală pe care o fac românii când vine vorba de bugetul personal?
Cel mai frecvent comportament de auto-sabotare pe care îl vedem în date nu este cheltuitul excesiv, ci lipsa monitorizării. Din studiul PulseZ, 21,1% dintre tineri nu își urmăresc deloc veniturile și cheltuielile. Dacă nu știi unde se duc banii, nu poți lua nicio decizie conștientă în legătură cu ei. Al doilea comportament problematic este ceea ce eu numesc „economia de promoție”: 80,8% cumpără mai mult la reduceri, dar a cumpăra ceva la 50% reducere pe care nu l-ai fi cumpărat la preț întreg nu înseamnă că ai economisit, înseamnă că ai cheltuit pe ceva inutil. Datele din Consumer Sentiment arată că acest comportament a crescut în ultimii ani, semn că nu mai este o reacție emotională la criză, ci mai degrabă un pattern stabilizat. Iar un pattern de consum pe care nu îl conștientizezi este, prin definiție, unul pe care nu îl poți controla.
„Nu mai muncim de frică”. Generația Z rescrie regulile jocului și nu mai acceptă locuri de muncă abuzive
Dacă cineva observă că cheltuie din impuls sau pe fond de stres, care ar fi primul pas practic pentru a recăpăta controlul?
Primul pas, și cel mai concret, este să introduci o pauză deliberată între impuls și acțiune. Datele noastre din studiul anual de Black Friday arată că 54,2% dintre cumpărători urmăriseră produsul de mult timp înainte de a-l achiziționa. Adică peste jumătate dintre ei au practicat, instinctiv, exact această tehnică: amânarea deliberată. Nu au acționat la primul impuls, au așteptat momentul potrivit (știind că acel moment stabilit extern va veni).
Poți aplica același principiu în viața de zi cu zi: când vrei să cumperi ceva care nu era planificat, notează-l și revino la el după 48–72 de ore. Dacă dorința persistă, probabil are substanță. Dacă dispare, era emoție de moment. Simplu, gratuit, eficient. Nu ai nevoie de o aplicație sau de un coach financiar, ci de un obicei. Și obiceiurile se construiesc prin repetare, nu prin voință de moment.
Un alt lucru pe care eu personal îl practic este să plec la cumpărături cu o listă clară. Ce nu este pe listă trebuie să se încadreze într-un buget (de exemplu, îmi amintesc că am uitat să pun ceva pe listă), iar restul cumpăr online. Le adaug în coș, dar nu cumpăr imediat, ci aștept 1-2 zile, pentru a-mi da seama dacă impulsul de moment chiar este o nevoie reală.
Care este cel mai mare mit legat de modul în care își cheltuie românii banii pe care l-ați demontat clar prin datele strânse în ultimii ani?
Cel mai mare mit pe care datele noastre îl demontează fără echivoc este că românii cumpără impulsiv și irațional de Black Friday. Imaginea populară este a unui consumator care se aruncă în cumpărături din entuziasm de turmă. Realitatea din studiul nostru Black Friday, derulat în ultimii 3 ani pe mai bine de 2.600 de respondenți, arată exact opusul: 54,2% urmăreau produsul de mai mult timp, 72% își stabilesc bugetul în funcție de resursele disponibile și numai 2,7% cumpără pentru că „toți din jur cumpără”. Acesta este un comportament extrem de planificat. Românul de Black Friday nu e victima marketingului, ci folosește evenimentul de reduceri ca instrument pentru a-și permite ceva ce altfel nu intră în buget, și 24,5% recunosc explicit asta. Este o formă de planificare financiară adaptativă, nu iresponsabilitate.
Actualitate
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE
Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.
„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”
Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.
„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.
Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.
Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”
Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.
Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.
Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.
Actualitate
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor legate de războiul din Ucraina, restricțiilor de internet și problemelor economice, potrivit unui nou sondaj.
Vladimir Putin. FOTO: Profimedia
Datele arată că rata de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la aproximativ 65,6%, cel mai scăzut nivel de dinaintea invaziei din 2022, în timp ce nivelul de încredere a scăzut la circa 71%, potrivit sondajului realizat de institutul rus VTSIOM și citat de Agerpres. În același timp, aproximativ un sfert dintre ruși declară că nu au încredere în Putin sau nu îi aprobă activitatea.
Scăderea este pusă pe seama mai multor factori, inclusiv oboseala populației față de conflictul din Ucraina și lipsa unor progrese semnificative pe front, dar și a restricțiilor privind accesul la internet și a presiunilor economice resimțite la nivel intern.
Tot mai puțini ruși îl mai indică pe Putin drept politician preferat, proporția acestora reducându-se semnificativ față de anii anteriori. În paralel, sondajele arată că atât electoratul moderat, cât și cel naționalist îl percep din ce în ce mai mult ca pe un lider mai slab.
Nemulțumirea este amplificată și de restricțiile asupra platformelor online, inclusiv blocarea unor rețele sociale, măsuri pe care Kremlinul le justifică prin motive de securitate. Liderul rus a susținut recent că aceste limitări sunt necesare pentru prevenirea atentatelor și protejarea populației.
În plus, reducerea aparițiilor publice ale lui Putin și contextul internațional tensionat contribuie la percepția unei conduceri mai rezervate, în timp ce presa de opoziție susține că autoritățile au intensificat măsurile de securitate în jurul liderului de la Kremlin.
Cine îl apreciază pe Vladimir Putin în Europa
Un sondaj global al Gallup International realizat în perioada octombrie-decembrie 2025, a analizat opinia publicului din 61 de țări despre cinci lideri politici și o personalitate religioasă: Donald Trump, Vladimir Putin, Xi Jinping, Benjamin Netanyahu și Papa Leon.
Sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne extrem de limitat pe continent. Singura țară europeană în care liderul de la Kremlin are sprijin pozitiv este Serbia.
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie...
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite...
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor...
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră...
Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului
Un bancher italian, pasionat de artă și cu o inteligență ieșită din comun, este considerat arhitectul din umbră al Europei...
Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
Un accident grav a avut loc joi seară pe DJ 106S, în localitatea Daia din județul Sibiu. Un băiat de...
Cum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
Dragă cititorule… aranjarea mesei poate schimba complet experiența de servire, fie că vorbim despre o masă festivă acasă, un brunch...
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 3 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”
-
Actualitateacum 2 zileDetoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare
-
Actualitateacum 2 zileEste oficial: PSD iese de la guvernare. Demisiile miniștrilor DOCUMENT