Actualitate
Își va păstra Kamala Harris avansul față de Trump? Cinci factori care pot înclina balanța cursei prezidențiale din SUA
Recent, vicepreședinta SUA Kamala Harris l-a devansat pe fostul președinte Donald Trump în sondaje. Este o tendință de durată sau candidatul republican își poate reveni? se arată într-o analiză Politico cu privire la factorii potențiali ce pot influența cursa prezidențială și înclina balanța către un candidat sau altul.
Kamala Harris versus Donald Trump FOTO: Getty Images
În doar trei săptămâni de campanie, vicepreședinta SUA este pe val în sondajele, inversând un decalaj pe care actualul președinte american Joe Biden nu a reușit să îl depășească pe când era candidat la realegere.
Totuși, cât de fiabile sunt aceste sondaje, arată ele tendințe de durată sau sunt doar circumstanțiale?
A fost o lună istorică în politica americană în care orice eveniment major a avut potențialul de a zgudui cursa și crea o oscilație temporară în sondaje: tentativa de asasinare a lui Donald Trump din 13 iulie, convenția republicană, selecția lui Trump în ceea ce privește partenerul de candidatură, retragerea lui Biden, alegerea de către Harris a unui candidat la vicepreședinție. Însă este aproape imposibil să prezicem pe baza unui singur eveniment care este situația reală a cursei.
Cum s-a schimbat aceasta structural? Și dacă Trump revine în frunte, ce fel de statistici vor prevesti asta?
Nenumărate sondaje ce vor apărea în următoarele zile vor răspunde într-o anumită măsură la aceste întrebări, după care vor urma alte două luni intense în care se vor face alte sondaje.
Există câteva măsurători cheie de urmărit care au propulsat până acum noua candidatura a lui Harris: parametri precum scorul de preferință, sau avantajul în scădere al lui Trump în ceea ce privește economia, una dintre principalele atuuri ale fostului președinte.
„Campaniile prezidențiale sunt un maraton, iar acesta s-a transformat într-un sprint”, a apreciat Neil Newhouse, cel care a făcut sondaje de opinie în campania prezidențială din 2012 a lui Mitt Romney. „Și asta tinde să favorizeze candidatul care este nou la orizont.”
În perioada următoare, cinci statistici ar trebui urmărite pentru a înțelege starea reală a cursei care rămâne strânsă.
Rata de favorabilitate a Kamalei Harris
Potrivit RealClearPolitics, pe 27 iunie era de 39%, ca în prezent, în luna august, să ajungă la 45%.
Alegătorii o percep pe Harris într-o nouă lumină de când a devenit candidata la președinție a Partidului Democrat.
În ultimii trei ani, a existat o mare prăpastie între numărul de alegători care aveau o opinie favorabilă despre vicepreședintă și ponderea semnificativ mai mare a celor care o percepeau defavorabil.
Acel decalaj s-a topit acum. În sondajele New York Times/Siena College publicate weekendul trecut, aproape la fel de mulți posibili alegători din statele Michigan, Pennsylvania și Wisconsin au exprimat o opinie favorabilă (50%) față de una nefavorabilă (48%).
Aceste statistici nu sunt însă o garanție: echipa de campanie a lui Trump a pornit o publicitate agresivă în statele indecise, încercând să o prezinte pe Kamala Harris drept „periculos de liberală”. Asta i-ar putea afecta evaluările favorabile, mai ales că istoricul ei va fi luat la puricat după lansarea campaniei.
„Imaginea este un precursor al schimbării la nivelul buletinului de vot”, a explicat Newhouse. „O să vedeți cum imaginea ei se schimbă înainte ca votul să se modifice. Veți vedea procentul percepțiilor nefavorabile crescând, în special cele extrem nefavorabile”.
Dar și Trump este la un nivel maxim în favorabilitate – cel puțin de la alegerile din 2020 – în urma tentativei de asasinat și a Convenției Republicane. Asta înseamnă că procentele sale ar putea fi, de asemenea, mărite artificial, astfel că acestea ar putea reveni la nivelurile sale obișnuite, care, în general, sunt nepopulare.
În ceea ce o privește pe Kamala Harris, este ca și cum „s-a născut o stea”, a apreciat operatorul de sondaje de opinie Mark Mellman. „Nu este ceva neautentic. Nu este nefiresc. Nu este fals. Dar nu este neapărat permanent. În mod cert îmi pot imagina o situație în care procentele de favorabilitate ale ambilor candidați să scadă puțin.”
Cota de vot a terților
La 21 iulie, potrivit unei medii a sondajelor RealClearPolitics, acesta era de 12,2 puncte, ca în prezent să scadă la 7,1 puncte.
De când Harris l-a înlocuit pe Biden în candidatura democrată, procentul de alegători care le-au spus operatorilor de sondaje că intenționează să voteze pentru unul dintre cei trei candidați independenți sau terți (Robert F. Kennedy Jr., Cornel West sau Jill Stein) s-a redus la aproape la jumătate.
Din punct de vedere tehnic, aceasta este un aspect al problemei puse de o cursă strânsă, dar este, totodată, revelatoare pentru o cursă în care un număr mai mare de alegători – datorită creșterii popularității lui Harris și creșterii favorabilității după tentativă de asasinat și după condamnarea lui Trump – sunt mulțumiți ci principalele opțiuni. Nu a fost cazul anterior, când un sfert dintre alegători spuneau că nu-l plac nici pe Biden, nici pe Trump.
Entuziasmul alegătorilor
Democrații „foarte entuziaști” au fost cotați la 62 %, potrivit: sondajului New York Times/Siena College privind alegătorii potențiali din statele Michigan, Pennsylvania și Wisconsin.
În schimb, republicanii „foarte entuziaști” au fost cotați la 63%.
Partidul mai entuziast nu câștigă întotdeauna; de pildă, în 2012, sondajele arătau că susținătorii lui Romney erau mai entuziasmați în privința votului decât cei ai președintelui Barack Obama.
Totuși Harris i-a energizat pe democrați cu candidatura ei într-un mod în care Biden – și spectrul unui al doilea mandat al lui Trump – nu a făcut-o. În sondajele New York Times/Siena College, democrații și susținătorii lui Harris au avut aceeași probabilitate ca și republicanii și susținătorii lui Trump să spună că sunt „foarte entuziasmați” să meargă la vot.
Cifrele au fost chiar mai mari într-un sondaj Monmouth. 85% dintre democrați s-au descris ca fiind entuziasmați de viitoarea cursă Harris-Trump, comparativ cu 71% dintre republicani. Procentul de republicani entuziaști a rămas neschimbat față de iunie, când operatorii de sondaje Monmouth au chestionat în legătură cu o „reeditare Trump-Biden”. Este însă o turnură majoră pentru democrați: doar 46% dintre ei arătau entuziasm despre aceiași candidați pentru Casa Albă ca în 2020 înainte de dezbaterea dintre Trump și Biden.
Voturile entuziaste nu cântăresc mai mult decât cele ale alegătorilor care nu sunt la fel de entuziasmați – dar într-o cursă strânsă, anularea acestei diferențe ar putea fi crucială.
Cine crezi că s-ar descurca mai bine în privința economiei?
În iunie, scorul era: Trump 54%, Biden 45%, potrivit sondajului NPR/PBS News/Marist College.
În prezent este: Trump 51%, Harris 48%.
Trump a deținut mult timp un avans covârșitor față de Biden în ceea ce privește tema dominantă a cursei: economia. Dar și acest aspect a fost răsturnat de înlocuirea candidatului Partidului Democrat.
Sondajele arată acum că Trump are doar un mic avantaj în ceea ce privește economia în fața lui Harris, și anume 3 puncte procentuale într-un sondaj național NPR/PBS News/Marist College, respectiv 6 puncte procentuale în sondajul New York Times/Siena College.
Harris este dornică să își clădească propria platformă. Vineri, în Carolina de Nord și-a prezentat propriul planul de reducere a costurilor, un semn că istoricul de inflație al lui Biden ar putea fi o piatră de moară în candidatura sa dacă nu își poate crea propriul proiect.
În ce direcție merge SUA?
Pe 27 iunie, 25% dintre cei chestionați erau de opinie că SUA merge într-o direcție corectă, față de 65% care aveau părerea contrarie.
Astăzi, aceste procente nu s-au modificat.
Însă dacă aceste valori nu s-au schimbat, concepția alegătorilor în legătură cu acest subiect e posibil să se schimbe.
Nu mai departe de luna trecută, Trump reprezenta schimbarea. Și cum doi din trei alegători considerau că SUA merge într-o direcție greșită, era aceasta era o poziție favorabilă pentru el.
Însă intrarea lui Harris în cursă a perturbat statutul lui Trump de candidat al schimbării. Acum vicepreședinta SUA este cea care revendică acest statut pe lângă faptul că este mai tânără. Or, este mai greu să mai creezi senzația de schimbare când ești prima persoană din ultimii 80 de ani care este candidatul la președinție al unui partid în trei alegeri consecutive.
Cum vor face și în cazul economiei, Trump și aliații săi vor încerca să convingă alegătorii care cred că țara se află pe un drum greșit că funcția de vicepreședinte o face responsabilă pentru starea actuală în care se află SUA.
Actualitate
SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE
Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.
„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”
Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.
„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.
Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.
Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”
Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.
Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.
Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.
Actualitate
Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor legate de războiul din Ucraina, restricțiilor de internet și problemelor economice, potrivit unui nou sondaj.
Vladimir Putin. FOTO: Profimedia
Datele arată că rata de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la aproximativ 65,6%, cel mai scăzut nivel de dinaintea invaziei din 2022, în timp ce nivelul de încredere a scăzut la circa 71%, potrivit sondajului realizat de institutul rus VTSIOM și citat de Agerpres. În același timp, aproximativ un sfert dintre ruși declară că nu au încredere în Putin sau nu îi aprobă activitatea.
Scăderea este pusă pe seama mai multor factori, inclusiv oboseala populației față de conflictul din Ucraina și lipsa unor progrese semnificative pe front, dar și a restricțiilor privind accesul la internet și a presiunilor economice resimțite la nivel intern.
Tot mai puțini ruși îl mai indică pe Putin drept politician preferat, proporția acestora reducându-se semnificativ față de anii anteriori. În paralel, sondajele arată că atât electoratul moderat, cât și cel naționalist îl percep din ce în ce mai mult ca pe un lider mai slab.
Nemulțumirea este amplificată și de restricțiile asupra platformelor online, inclusiv blocarea unor rețele sociale, măsuri pe care Kremlinul le justifică prin motive de securitate. Liderul rus a susținut recent că aceste limitări sunt necesare pentru prevenirea atentatelor și protejarea populației.
În plus, reducerea aparițiilor publice ale lui Putin și contextul internațional tensionat contribuie la percepția unei conduceri mai rezervate, în timp ce presa de opoziție susține că autoritățile au intensificat măsurile de securitate în jurul liderului de la Kremlin.
Cine îl apreciază pe Vladimir Putin în Europa
Un sondaj global al Gallup International realizat în perioada octombrie-decembrie 2025, a analizat opinia publicului din 61 de țări despre cinci lideri politici și o personalitate religioasă: Donald Trump, Vladimir Putin, Xi Jinping, Benjamin Netanyahu și Papa Leon.
Sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne extrem de limitat pe continent. Singura țară europeană în care liderul de la Kremlin are sprijin pozitiv este Serbia.
Actualitate
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră va ajunge într-o zonă de interacțiune între un ciclon activ și un anticiclon, anunță ANM. Meteorologii avertizează că urmează o perioadă cu vreme schimbătoare, intensificări ale vântului și oscilații termice până la începutul lunii mai. Până atunci, valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării.
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România. FOTO: Freepik
Potrivit specialiștilor, vineri, 24 aprilie, vântul se mai domolește, însă vor continua intensificările locale, cu viteze de 45–55 km/h în Maramureș, Transilvania, Moldova și Oltenia.
Valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării, în timp ce în restul regiunilor vor rămâne apropiate de cele înregistrate în ziua anterioară. Cerul va fi variabil pe parcursul zilei, iar ploile vor apărea izolat și vor fi slabe. La altitudini mari sunt posibile precipitații mixte, cu șanse mai ridicate în nordul Carpaților Orientali, potrivit Administrația Națională de Meteorologie.
Situația se schimbă din nou în weekend. „La sol ne vom afla la zona de contact dintre un activ ciclon și un anticiclon”, transmit meteorologii.
Cum va fi vremea în weekendul 25-26 aprilie
Astfel, din noaptea de sâmbătă spre duminică până luni dimineață, gradientul baric și termic se va intensifica, pe fondul unui ciclon care traversează Câmpia Rusă și al unui anticiclon poziționat în zona Arhipelagului Britanic, concomitent cu coborârea jetului polar peste estul Europei.
În aceste condiții, duminică, 26 aprilie, vântul va sufla din nou cu putere în toată țara, cu rafale de 45–60 km/h și local 70–80 km/h, în special în Transilvania și Moldova. La munte, viteza vântului va ajunge la 80–120 km/h.
Din punct de vedere termic, vremea se va încălzi treptat până duminică, atunci când în sud și sud-est temperaturile vor atinge frecvent 23–24 de grade și izolat 25 de grade în Lunca Dunării. De luni, însă, pătrunderea unei mase de aer polar dinspre nord va aduce o nouă răcire.
Prognoza de 1 Mai: ploi și temperaturi sub normal
Pentru perioada 30 aprilie – 3 mai, care coincide cu minivacanța de 1 Mai, vremea va fi instabilă, caracterizată de un blocaj de tip Omega în troposfera medie. Acesta favorizează transportul aerului umed dinspre Marea Mediterană către România.
În aceste condiții, sunt așteptate ploi în cea mai mare parte a țării și temperaturi diurne modeste, sub valorile normale pentru această perioadă, cu maxime cuprinse între 10 și 17 grade.
Meteorologii atrag însă atenția că prognozele pe termen mai lung de 5–7 zile au un grad ridicat de incertitudine, astfel că evoluția vremii în minivacanța de 1 Mai poate suferi modificări, existând șanse pentru condiții mai favorabile.
-
Breakingacum 2 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 3 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”
-
Actualitateacum 2 zileDetoxifiere tradițional românească ieftină, eficientă și super delicioasă. Preparatele românești și săsești demențiale care te pun instant pe picioare




