Actualitate
România, criticată pentru folosirea de fonduri UE pentru proiecte discriminatorii. Ce finanțări au stârnit îngrijorare
România este menţionată alături de alte cinci state într-un raport realizat de mai multe ONG-uri şi finanţat de UE, care relevă că sute de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene au fost folosite în proiecte care încalcă drepturile comunităţilor marginalizate.
Drapel UE FOTO: Shutterstock
Raportul, bazat pe informaţii colectate de opt ONG-uri din întreaga Europă, analizează 63 de proiecte din şase ţări, relatează The Guardian. Se estimează că aceste proiecte au primit împreună peste 1 miliard de euro din fonduri europene, evidenţiind un aparent „nivel scăzut de înţelegere” a drepturilor fundamentale în întregul bloc, potrivit unuia dintre autorii raportului finanţat de UE.
Deşi raportul s-a concentrat pe şase ţări, cei care au realizat analiza sugerează că proiecte similare sunt probabil răspândite în întreaga Uniune Europeană.
„Acesta este cu adevărat doar vârful aisbergului,” a declarat Ines Bulic de la Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă, descriind situaţia ca fiind „inacceptabilă,” având în vedere că fondurile puse la dispoziţie de cetăţenii europeni ar fi putut fi folosite pentru a amplifica discriminarea şi segregarea comunităţilor care deja se află printre cele mai marginalizate din bloc, scrie News.
Ea a menţionat ca exemplu o şcoală din Grecia pentru persoane cu dizabilităţi şi nevoi speciale, care a făcut parte dintr-o investiţie mai amplă a UE în şcoli profesionale speciale.
„Ceea ce ne-am dori să vedem este investiţia în educaţia incluzivă, care este foarte necesară în întreaga UE, cum ar fi şcoli accesibile, investiţii în profesori de sprijin şi alte servicii care să permită copiilor să frecventeze şcoli obişnuite,” a spus ea.
România, menționată negativ în raport
Un alt exemplu oferit a fost o instituţie pentru copii cu dizabilităţi din România, care a primit finanţare de 2,5 milioane de euro, unde copiii erau trimişi să locuiască, în loc să li se ofere sprijin pentru a rămâne în familiile lor. „Acest lucru este foarte îngrijorător. Este un drept al tuturor copiilor, cu dizabilităţi sau nu, să crească în familiile lor”, a comentat Ines Bulic.
Alte exemple evidenţiate în raport includ construirea de locuinţe sociale pentru romi în România, la marginea unui oraş, potrivit The Guardian. Departe de orice serviciu public, locuinţele sunt realizate din containere de şantier naval şi nu îndeplinesc cerinţele minime pentru izolaţie termică sau fonică şi pentru igienă, se notează în raportul citat.
Mai multe centre de primire pentru solicitanţii de azil din Grecia au fost, de asemenea, semnalate pentru locaţiile lor extrem de izolate şi condiţiile precare de trai.
Autorii raportului au invocat mai multe motive pentru a explica cum milioane de euro au fost alocate unor proiecte considerate discriminatorii. Unul dintre motive este un aparent „nivel scăzut de înţelegere” a drepturilor fundamentale în cadrul unor guverne şi părţi ale UE, a spus Andor Urmos de la Bridge EU, organizaţia care a colaborat cu diverse grupuri din societatea civilă din Europa pentru pregătirea raportului.
„Aceasta este problema pe care trebuie să o abordăm în viitor,” a spus el.
„Să avem o viziune comună, o înţelegere comună că construirea unei şcoli segregate pentru copiii romi este o încălcare a drepturilor fundamentale, la fel cum este construirea unei instituţii rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi sau izolarea oamenilor în centre de primire, aşa cum se întâmplă în Grecia”, a adăugat el.
Constatările se aliniază cu o serie de rapoarte recente. Săptămâna aceasta, Consiliul Europei a afirmat că segregarea şcolară conduce la o educaţie de calitate inferioară pentru copiii romi, observând că concentrarea mare a copiilor romi în anumite şcoli „pare să fie rezultatul segregării rezidenţiale, dar şi al practicilor continue ale autorităţilor şcolare de a educa copiii romi în clase sau clădiri separate.”
Anul trecut, o agenţie a UE a constatat că numărul persoanelor cu dizabilităţi care trăiesc în medii segregate, uneori dăunătoare, a crescut în multe state membre ale UE, în timp ce organizaţiile societăţii civile au acuzat în mod repetat centrele pentru refugiaţi finanţate de UE că încalcă drepturile oamenilor.
La solicitarea unui punct de vedere, Comisia Europeană a declarat că este conştientă de concluziile raportului din această săptămână şi că investighează situaţia.
„Este important să subliniem că Comisia nu finanţează nicio organizaţie care nu respectă pe deplin drepturile şi valorile fundamentale,” a declarat un purtător de cuvânt. „În caz de încălcare a condiţiilor aplicabile, avem mijloacele de a încheia cooperarea şi de a recupera banii, după caz”, a precizat el.
Raportul a enumerat proiecte aflate în gestionare partajată, ceea ce înseamnă că Comisia se bazează pe autorităţile naţionale pentru a asigura legalitatea şi regularitatea operaţiunilor, a precizat purtătorul de cuvânt.
„Atât UE, cât şi statele membre trebuie să asigure în mod continuu că proiectele incompatibile cu valorile europene sau care urmăresc o agendă ilegală nu primesc sprijin din fonduri guvernamentale şi europene”, a adăugat acesta.
Raportul a evidenţiat deficienţe grave în modul în care fondurile UE sunt gestionate şi monitorizate, a spus Steven Allen de la Fundaţia Validity, o organizaţie pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi care a contribuit, de asemenea, la document.
„Putem observa că atât statele membre UE, cât şi Comisia Europeană, nu reuşesc să prevină ca banii contribuabililor europeni să faciliteze şi să finanţeze încălcări grave ale drepturilor mai multor populaţii marginalizate,” a afirmat el.
Publicarea raportului a fost programată cu atenţie pentru a avea loc înainte de începerea planificării următorului buget al UE, care urmează să intre în vigoare în 2028. Constatările au subliniat clar că vocile celor care adesea nu sunt auzite trebuie incluse în procesul decizional, a spus Allen.
Acest lucru ar putea ajuta la valorificarea puterii de transformare a finanţărilor UE, oferind potenţialul de a construi sisteme de educaţie incluzivă sau de a reforma domenii precum locuinţele sociale, unde nemulţumirile au fost legate de creşterea extremei drepte.
„Fondurile UE au cu adevărat potenţialul de a fi un instrument puternic şi de a oferi beneficii reale şi tangibile proiectului UE pentru cele mai marginalizate populaţii de pe continentul nostru astăzi”, a spus el.
„Şi pot fi folosite ca antidot împotriva creşterii naţionalismului insidios şi a politicii extremiste de dreapta. Fondurile trebuie să fie ţintite mai bine”, a conchis reprezentantul Fundaţiei Validity.
Actualitate
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.
O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.
„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.
Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.
„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.
Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.
„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.
Actualitate
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a Italiei până la sfârșitul acestui an, scrie presa internațională citând surse și date din noul plan bugetar al Italiei.
Italia va depăși Grecia la datoria publică. Foto arhivă
Se estimează că datoria Greciei se va reduce la aproximativ 137% din produsul intern brut în acest an, față de 145% în 2025, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Reuters.
În schimb, datoria Italiei va crește de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual (DFP) al Trezoreriei.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro – începând cu acest an”, a declarat unul dintre cei doi oficiali greci pentru Reuters.
Noua estimare a ponderii datoriei Greciei va fi inclusă în noul plan fiscal multianual al țării, care va fi prezentat Comisiei Europene la sfârșitul acestei luni.
Datoria Italiei va rămâne practic stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și la 136,3% în anul următor, arată planul bugetar.
Din 2020, datoria publică a Greciei – cea mai mare din zona euro din ultimele două decenii – s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din produsul intern brut anul trecut. Italia și-a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale în aceeași perioadă.
Grecia, care se redresează după o criză financiară de un deceniu și trei planuri de salvare în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, intenționează să ramburseze înainte de termen împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din prima sa fază de salvare de la sfârșitul anului.
Cele mai puțin îndatorate țări din zona euro
Conform cifrelor furnizate de Eurostat, la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025, Grecia a înregistrat cea mai mare rată a datoriei publice din zona euro, de 146,1% din PIB, urmată îndeaproape de Italia, cu 137,1%.
Alte națiuni cu îndatorare ridicată au inclus Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%.
În schimb, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost observate în Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, și Bulgaria, cu 29,9%.
Este important de menționat că datoria este de obicei măsurată ca raport între datoria publică și PIB, mai degrabă decât în termeni absoluți.
Prin urmare, economiile mai mari, cum ar fi Germania, pot deține o datorie totală substanțială, dar raporturile lor datorie-PIB sunt, în general, mai moderate decât cele ale țărilor din sudul Europei.
România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”
Datoria publică a Greciei ajunsese la 210% în 2020
În 2010, datoria publică a Greciei era de aproximativ 330 de miliarde de euro, adică aproape 148% din PIB. Situația s-a deteriorat în anii următori, iar în 2020-2021 datoria a atins un vârf de aproximativ 210% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată într-o economie dezvoltată. De atunci însă, traiectoria s-a inversat: până în 2025–2026, datoria a coborât la aproximativ 137% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70–73 de puncte procentuale în doar câțiva ani și chiar sub nivelul de la începutul crizei.
Această scădere nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri dure aplicate consecvent timp de peste un deceniu. După 2010, Grecia a fost nevoită să accepte programe de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar în schimb a implementat o austeritate severă: salariile și pensiile au fost reduse, taxele au crescut, iar cheltuielile publice au fost tăiate. Aceste măsuri au fost extrem de dificile social, dar au dus la eliminarea deficitelor mari și, în timp, la apariția unor excedente bugetare, ceea ce înseamnă că statul a început să încaseze mai mult decât cheltuie înainte de plata dobânzilor.
Cum și-a restructurat Grecia datoria publică
Un rol esențial l-a avut și restructurarea datoriei. O parte importantă a fost renegociată, cu scadențe foarte lungi și dobânzi reduse, iar în 2012 creditorii privați au acceptat chiar pierderi semnificative. Astfel, povara anuală asupra bugetului a devenit mult mai ușor de gestionat. În plus, în ultimii ani, Grecia a început să ramburseze anticipat o parte din împrumuturi, ceea ce a redus și mai mult costurile pe termen lung și a crescut încrederea investitorilor.
Pe acest fundal de disciplină fiscală, economia a revenit treptat la creștere, cu ritmuri de aproximativ 2% pe an, susținute în special de turism, investiții și fonduri europene. Creșterea economică este crucială, deoarece mărește PIB-ul și face ca datoria, chiar dacă rămâne mare în termeni absoluți, să cântărească mai puțin ca procent. În paralel, sistemul bancar a fost stabilizat, iar încrederea piețelor financiare a revenit, ceea ce a permis statului să se împrumute mai ieftin.
În esență, Grecia a reușit această revenire printr-o combinație de austeritate, reforme, restructurare a datoriei și relansare economică. Nu a fost o soluție rapidă, ci un proces lung și dificil, în urma căruia datoria a scăzut de la aproximativ 210% din PIB la aproape 137%, transformând una dintre cele mai grave crize financiare din Europa într-un exemplu de ajustare fiscală reușită.
Actualitate
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat, în premieră, scenarii inspirate direct din experiența Ucraina în războiul cu Rusia.
Drone folosite de Ucraina în operațiunea Panza de păianjen/FOTO:X
Potrivit publicației Defense One, militarii americani au organizat în septembrie 2025 un amplu exercițiu la baza aeriană Eglin din Florida, în cadrul operațiunii „Clear Horizon”, unde au recreat tactici similare cu cele folosite de Ucraina în operațiunea „Pânza de păianjen”.
Dronele, noua armă decisivă
În timpul simulărilor, forțele speciale americane au utilizat o gamă largă de drone — de la modele comerciale simple până la sisteme avansate, capabile să evite bruiajul electronic și detectarea radar.
„Au folosit drone comerciale clasice, dar și dispozitive cu antene direcționale, mai greu de neutralizat, precum și drone cu schimbare automată a frecvenței, rezistente la atacuri electromagnetice”, a explicat Matt Ross, coordonator al grupului operativ al Pentagon pentru combaterea dronelor.
În plus, au fost testate drone controlate prin fibră optică și rețele mobile, într-un scenariu în care operatori aflați în statul Colorado au reușit să lovească ținte din Florida — o premieră pentru armata americană.
Lecțiile din Ucraina schimbă prioritățile SUA
Exercițiile au scos la iveală vulnerabilități importante. Potrivit oficialilor americani, armata are nevoie urgentă de un sistem integrat care să conecteze datele provenite din radare, drone și sisteme anti-dronă, pentru o reacție coordonată.
În același timp, accentul se mută tot mai mult pe dronele de mare distanță, capabile să lovească infrastructuri critice — de la centre de comandă până la sisteme logistice și de apărare antiaeriană.
Pentru amenințările de mică dimensiune, soluția ar putea veni din dezvoltarea unor drone-interceptor, mai ieftine și mai eficiente decât rachetele clasice de apărare.
Un război care schimbă doctrina militară
Experiența din Ucraina devine, astfel, un studiu de caz pentru armatele occidentale. Tehnologiile dezvoltate cu investiții de miliarde de dolari sunt reevaluate în lumina unor tactici relativ simple, dar extrem de eficiente.
Pentru Washington, mesajul este clar: războiul modern nu mai este definit doar de superioritate tehnologică, ci de capacitatea de adaptare rapidă la un adversar flexibil și inovator.
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul...
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
-
Actualitateacum 3 zileVictor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Breakingacum 2 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum o ziUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum o ziȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 3 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 2 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
-
Actualitateacum 2 zileFragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
-
Actualitateacum 3 zile26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl