Connect with us

Actualitate

Războiul la răscruce. Ce aduce noua ofensivă ucraineană în fața Rusiei. General: „Mă și tem să spun ce poate urma”

Publicat

pe

Războiul la răscruce. Ce aduce noua ofensivă ucraineană în fața Rusiei. General: „Mă și tem să spun ce poate urma”

Atacul
neașteptat al Ucrainei asupra bombardierelor strategice rusești e o
lovitură de imagine și afectează capacitatea militară a Rusiei.
Doi generali importanți explică, într-o analiză pentru
„Adevărul”, dincolo de propaganda rusă și ucraineană, dacă
și cât de mult poate schimba soarta războiului acest atac
ingenios.

Există riscul escaladării războiului din Ucraina. FOTO: Captură video Reuters

Dronele
FPV ucrainene au atacat mai multe aerodromuri militare de pe
teritoriul Rusiei, unde se aflau baze de aviație strategică
capabilă să transporte arme nucleare. Operațiunea, denumită
„Pânză de Păianjen”, a fost gândită de serviciile de
intelligence ucrainene, iar la planurile sale s-a lucrat mai bine de
un an și jumătate. Rezultatele ar fi absolut spectaculoase:
ucrainenii susțin că au distrus mai mult de 40 de bombardiere
strategice rusești, ceea ce ar afecta serios forța Rusiei, mai cu
seamă în cazul unui ipotetic război cu NATO.

Punctul de cotitură al războiului?

Însă
dacă ucrainenii încearcă să maximalizeze totul, de cealaltă
parte, rușii încearcă să minimalizeze pagubele și importanța
acțiunii adversarului. Practic, se ciocnesc două aparate de propagandă, urmașele celebrului KGB sovietic – cea rusă și cea ucraineană.

„Adevărul”
a încercat să găsească un răspuns la întrebarea în ce măsură
această lovitură ar putea schimba soarta războiului și i-ar face
pe ucraineni să-l câștige, dincolo de propaganda intensă a celor
două tabere, iar pentru asta a apelat la expertiza a doi cunoscuți
generali români.

Generalul
Dan Grecu, șeful generalilor români în retragere, decorat în
trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul
Alexandru Grumaz, primul înalt ofițer român cu studii la Harvard,
au încercat ofere un răspuns pertinent, dincolo de propaganda rusă
sau ucraineană, ambele parte a războiului informațional.

O lovitură mai mare ca scufundarea crucișătorului Moskva

Generalul
Alexandru Grumaz consideră că Rusia a încasat o lovitură grea. În
opinia sa, operațiunea „Pânză de Păianjen” are efecte și mai
importante decât scufundarea crucișătorului Moskva, respectiv
ofenisva ucraineană din Kursk, de anul trecut.

„Această
operațiune va rămâne în cărțile de istorie și va fi studiată
în academiile militare de peste tot. Pentru că operațiunea a fost
derulată de ucrainieni pe teritoriul Rusiei, unde au fost asamblate
acele camioane cu drone. Întreaga operațiune a fost condusă și
executată de pe teritoriul Rusiei. Ceea
ce e extrem de important este că au fost distruse, nu ca număr 41
de avioane, ci au fost distruse bombardiere strategice. Cele care transportă bombele nucleare pe distanțe foarte mari și
fac parte din triada nucleară a Rusiei. De asemenea, unul din
avioanele distruse era folosit în cercetarea spațiului terestru în
timpul unui război, un avion de sute de milioane de dolari, avionul
de avertizare timpurie a-50. Deci vorbim de bombardierele supersonice,
Tu-95, Tu-22M3 și alte vehicule și vehicule aeriene de atac și
supraveghere, toate extrem de importante. Să nu uităm că
ucrainieni au lovit șase baze militare. Este vorba de cinci baze
aeriene și una de marină
”, spune generalul Grumaz.

Analistul
militar consideră că cel puțin la fel de important este faptul că
ucrainenii au arătat că pot să lupte și să lovească și
extremitățile Rusiei și bazele militare care păreau inatacabile.

„Această
operație marchează o extindere a conflictului la mii de kilometri
de zona de luptă, ridicând semne de întrebare privind
vulnerabilitatea infrastructurii militare ruse pe teritoriu său și
posibilitatea unor noi runde de contraatacuri din partea Moscovei.
Impactul strategic al acestor lovituri se resimte nu doar la nivel
militar, ci și diplomatic, influențând negocieirile și percepția
internațională asupra capacității Ucrainei de a riposta. Și cum
am spus, operațiunea Spiderweb sau pânză de paianjeni este una
pentru manualele de istorie. Și vom mai afla multe lucruri în
zilele următoare, dar ce aș mai adăuga e că, spre deosebire de
multe dintre informațiile apărute, întreaga operațiune a fost
condusă de Vasyl Maliuk (n.r. – șef al Serviciului de Securitate al
Ucrainei), nu de Budanov
”, mai spune generalul Grumaz.

Îi pune pe ruși într-o lumină proastă

La
rândul său, generalul Dan Grecu accentuează faptul că lovitura
asupra bazelor rusești poate fi comparată cu atacul japonez de la
Pearl Harbour. Iar riscurile sunt pe măsură. Vestea bună pentru
statele NATO ar fi că prin acestă lovitură, forțele Rusiei au
mult de suferit, iar acum este și mai evident că nu ar avea cum să
poarte un război împotriva alianței.

„Dacă
informațiile apărute în mass-media sunt corecte, pentru că noi
avem aici doar informațiile care vin din partea ucraineană,
lovitura aceasta înseamnă o pierdere imensă pentru Federația
Rusă. Mai ales că acest tip de bombardiere strategice nu se mai
fabrică. Ele au fost fabricate pe timpul Războiului Rece, până
undeva prin anii 70, după care nu s-au mai produs și, din ce știu
eu, nici nu mai au posibilitatea rușii să le producă. Deci,
practic, acest atac a afectat inclusiv capacitatea strategică de
lovituri nucleare a Federației Ruse”,
spune generalul Grecu.

El
amintește și că informațiile sunt în mare parte contradictorii,
iar unele nu au fost confirmate din surse independente de cele
ucrainene și rusești.

„Încă
o dată spun, sub rezerva confirmării prin diferite canale, nu numai
ceea ce știm noi astăzi, pentru că ați văzut, există surse care
vorbesc de 30, 40 sau chiar mai mult de 40 și de avioane. Unii
evaluează pierderile Rusiei la aproximativ 7 miliarde de dolari,
alte surse, inclusiv occidentale, vorbesc de circa 2 miliarde. Deci
probabil că datele încă nu sunt sigure, dar una peste alta arată
o mare capacitate a Ucrainei de a desfășura aceste operații
speciale, pentru că până la urmă a fost vorba de operații
speciale
”, mai spune generalul Grecu.

Nimic nou pe frontul de răsărit

Atacul
devastator asupra bazelor rusești anunță o schimbare și o
escaladare. Generalul Dan Grecu se așteaptă ca rușii să treacă
de acum la represalii sălbatice. Indiferent însă de reușita
loviturii date de ucraineni, generalul Dan Grecu atrage atenția că
rușii nu trebuie subestimați, iar orice analiză obiectivă trebuie
să pornească de la faptul că ocupă în continuare circa 20% din
teritoriul Ucrainei și avansează constant.

„Nu
cred că acest atac, altfel o mare reușită a ucrainenilor, va
schimba soarta războiului. Din contră, chiar mi-e teamă să nu
urmeze o ripostă și mai feroce a rușilor care sunt foarte
răzbunători în astfel de situații. De fapt, am văzut că în
ultimele 10-12 zile am asistat la cele mai mari atacuri cu drone
lansate de ruși asupra Ucrainei. Au fost câte 300 de drone într-un
singur atac, chiar și mai mult dacă vorbim de atacurile de sâmbătă
și duminică. Și mai trist, atacurile nu au fost atât împotriva
forțelor ucraniene, ci au fost purtate foarte mult în zone
rezidențiale. Și din nou civilii au devenit victime în această
escaladare, în această demonstrație de forță a rușilor, ca să
o numesc așa. De acum există riscul să lovească Ucraina și cu
rachete balistice, hipersonice, cu rachete devastatorare așa cum e
Oreșnik
”, susține generalul Grecu.

Răzbunarea Rusiei, între temutele Oreșnik și arme nucleare

Despre
o răzbunare a Rusiei vorbește și generalul Aleandru Grumaz, care
amintește că rușii au lansat până acum o singură rachetă
Oreșnik asupra Ucrainei, care a provocat însă distrugeri uriașe.

„Ne
putem aștepta ca rușii să lovească acum cu racheta lor balistică
cu rază intermediară de acțiune, Oreșnik. Se precupune că
racheta are o viteză mai mare de 11 mach, deci de 11 ori viteza
sunetului. Este o rachetă care poate fi folosită în război, mai
ales acum. Dar nu știu câte au rușii, în acest moment. Cea pe
care au folosit-o data trecută a fost o rachetă experimentală și,
într-adevăr, eficiența ei a fost foarte mare. Dar rușii au
modificat inclusiv rachetele Iskander, care acum sunt cu sisteme de
evitarea stațiilor radar, de interceptare. Au traiectorii sinuase,
nu mai au traiectorii rectilinii. Sistemele Patriot calculau în
general destul de exact cursul lor și reușeau să le lovească. Dar
în ultima vreme, de când au fost modificate să aibă un curs
sinuos, e foarte greu să stabilești punctul de interceptare a
rachetei respective balistice rusești”
, mai spune generalul
Grumaz.

În
plus, rușii lansează constant ploi de drone deasupra Ucrainei, iar
acestea epuizează apărarea antiaeriană. Acest lucru face ca
atacurile masive ale rușilor să copleșească deseori apărarea
ucraineană.

„Cerul
Ucrainei este saturat de sisteme fără pilot. Este foarte greu să
dai zeci de drone jos în urma unui atac, iar unele dintre ele își
vor atinge ținta. Plus că e clar că saturarea acestui spațiu
aerian duce odată la un consum mare de muniție din partea
ucrainienilor și în final provoacă eșecul apărării, așa că
multe drone își vor atinge ținta. Asta înseamnă că vor fi
morți, răniți, de partea ucrainiană. Civili care n-au nicio
legătură”,
mai avertizează generalul Grumaz.

Pe
de altă parte, reușita ucrainenilor nu poate fi ștearsă cu
buretele, oricât de mari ar fi represaliile rușilor. Însă
lovitura care a dus la distrugerea atâtor avioane rusești deși
este importantă, nu este decisivă și nu va schimba soarta
războiului, de una singură.

„Dom’le,
e o lovitură extrem de importantă, am spus, va rămâne în cărțile
de istorie și va fi predată în universitățile militare. Dar asta
nu schimbă războiul și nu-i schimbă cursul.. În schimb, poate să aducă elemente noi la
masa negocierilor ruso-ucrainene, ceea ce deja ar reprezenta un alt succes pentru ucraineni. Și, de asemenea, poate să ducă chiar la folosirea altor mijloace mai
sofisticate de distrugere masă din partea Rusiei în Ucraina. Adică
să ducă la o escaladare a războiului, aici e marea problemă. De asta mă
tem cel mai mult, că va duce la o escaladare. Și mi-e și frică să
o și spun, dar mă tem că acum Rusia va lua în calcul să recurgă
inclusiv la lovituri nucleare tactice”
, este avertismentul
generalului Alexandru Grumaz.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026

Publicat

pe

Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026

Metrorex ar urma să scumpească din nou substanțial prețul biletului, pentru a doua oară în 2026. Costul ar ajunge printre cele mai mari, raportat la puterea de cumpărare. O călătorie cu metroul în capitalele din Europa variază de la sub 1 euro până la 17-19 euro, însă costurile implică experiențe diferite.

În multe ccapitale europene plata biletului îți asigură accesul la un sistem integrat FOTo: Pixabay

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O nouă creștere a prețului biletului pentru o călătorie cu metroul în București este vestea care a creat deja nemulțumire în rândul călătorilor. Ar fi a doua scumpire substanțială în 2026. Totuși, decizia ar putea fi întoarsă de noul interimar de la Transporturi, după ce va prelua mandatul. 

Făcând o analiză a prețurilor unei călătorii cu metroul în capitale din Europa, valoarea la care va ajunge tichetul pentru metroul bucureștean se situează în continuare printre cele mai mici. Dacă, în schimb, o raportăm la puterea de cumpărare, o călătorie cu metroul în București va fi printre cele mai scumpe.

Orașul european cu cele mai mari prețuri la transportul în comun

Cel mai scump bilet pentru călătoria cu metroul îl vei plăti în Londra, între 3 -3,8 euro (pentru cele mai frecventate zone), însă costul total al unei călătoriii, în funcție de distanța parcursă, poate să crească substanțial. Capitala este împărțită în nouă zone, iar pentru o călătorie cu metroul nu există o sumă fixă, ci plătești în sistem „pay as you go”, cu telefonul sau card contactless, sistemul calculând automat în funcție de zona în care ai intrat, zona în care ai ieșit și oră (în orele de vârf costul este mai mare). De menționat că există un plafon maxim zilnic/zone, dincolo de care călătoriile sunt gratuite în acea zi.

Ce se întâmplă diferit față de călătoria cu metroul bucureștean este că ai în fapt acces la tot sistemul urban (metrou, trenuri urbane, autobuze, unele tramvaie), nu doar la metrou. Pentru a traversa zone extinse poți ajunge, combinând diverse mijloace de transport, și ținând cont de tarifele în orele de vârf, și la costuri care să se apropie de 20 euro.

Tot un cost ridicat, în valoare nominală, pentru transportul cu metroul este și în Berlin. Sistemul de transport este de asemenea zonal, iar o călătorie poate ajunge la 3.5 – 4.5 euro pe distanțe urbane mai lungi. Plătești pe zone (orașul este împărțit în ABC, zona AB fiind cea mai folosită) și nu plătești doar o călătorie cu metroul, biletul standard pentru centrul orașului (zona AB) – care poate ajunge la 3,8 euro – incluzând metrou (U-Bahn), tren urban (S-Bahn), autobuz și tramvai, biletul fiind valabil pentru o anumită limită de timp.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Și Oslo are unul dintre cele mai simple dar și mai scumpe sisteme de transport urban din Europa. Un bilet simplu (cel mai folosit) costă între 3,8 – 4 euro, este valabil pe o anumită perioadă de timp, pe zone, și include călătoria în respectiva zonă cu: metrou, tramvai, autobuz, feribot urban.

În Copenhaga, biletul care de asemenea îți asigură accesul la întregul sistem de transport în comun – metrou, autobuz, tren urban – costă aproximativ 3,2 euro, acoperă două zone și are durată în timp.

Călătoria cu metroul nu este tocmai ieftină nici în Paris. Aici prețul călătoriei este fix – 2,55 euro, însă biletul îți permite accesul la metrou, autobuz, tramvai și trenul urban (RER) în interiorul zonei Paris. Călătoria de 2,55 euro nu include însă traseele spre aeroport sau zonele limitrofe și este de asemenea condiționată de timp.

Pe lângă biletul simplu există posibilitatea de a cumpăra abonamente: zilnic, săptămânal sau lunar, care te ajută să scazi din costuri.

Un sistem comparabil practică și Viena. Călătoria standard, doar în oraș, costă aici 2,4 euro și oferă acces la metru, tramvai și autobuz, pe care le poți schimba pe perioada valabilității biletului (există și în acest caz o limită de timp).

În Amsterdam, sistemul este diferit față de Paris, Viena sau Berlin și seamănă mai mult cu cel practicat în Londra. Folosești un card special sau un sistem de plată contactless și prețul călătoriei se calculează în funcție de distanța parcursă, o călătorie costând, în medie, între 2 – 3,5 euro în zona urbană cel mai intens frecventată. Poți folosi în același sistem: metrou, tramvai, autobuz, feribot urban.

Care sunt orașele cu cele mai mici prețuri

Cel mai mic preț pentru o călătorie cu metroul în capitalele din Europa este în capitala Ucrainei, Kiev. Costă sub 0,2 euro și funcționează pe principiul – o intrare = o călătorie, incluzând toate stațiile și transferurile interne. Poți să călătorești pe toate cele trei linii fără să ieși la suprafață.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În Sofia, biletul pentru metrou costă 0,82 euro, cel mai mic dintre capitalele din Uniunea Europeană, și plătești cu acești bani o călătorie scurtă, de 30 minute, cu metroul, autobuzul sau troleibuzul (le poți și schimba în acest interval de timp).

Un cost de asemenea mic oferă și Varșovia, unde biletul costă 1,02 euro și, timp ce 75 minute, poți schimba metroul cu orice alt mijloc de transport în zona pentru care l-ai achiziționat.

Cu 1,15 euro cumperi în Budapesta o călătorie neîntreruptă cu metroul și poți schimba liniile (patru linii de metrou). În schimb, așa cum se întâmplă și în București, biletul nu este valabil pentru transportul la suprafață.

Bucureștiul a scăzut, după anunțata majorare, din nou, a costului biletului, de pe primele locuri în top-ul capitalelor cu cele mai ieftine bilete de metrou.

Când calculezi însă cât de ieftine sau de scumpe sunt biletele pentru transportul în comun în Europa, diferențele de preț la metrou sunt mult mai mici dacă le raportezi la salariile locale decât când te uiți doar la valoarea nominală. În plus, biletul„ scump” din țările vestice asigură, în fapt, accesul la un întreg sistem de transport, nu doar metrou.

7 lei cartela de metrou în București, din 1 mai

În mai puțin de o săptămână, costul biletelor de metrou în București se majorează din nou, după ce o majorare substanțială a avut loc chiar la începutul acestui an, când prețul a crescut de la 3 la 5 lei. În ciuda controverselor, majorarea propusă de Consiliul de Administrație a primită undă verde de la ministrul PSD demisionar Ciprian Constantin Șerban, astfel că, de la 1 mai, un bilet ar putea costa 7 lei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentru cei care folosesc frecvent metroul, mai avantajoase sunt abonamentele, care încă pot fi achiziționate la prețurile nemajorate. După 1 mai, o călătorie cu metroul ar putea costa 7 lei, o cartelă cu 10 călătorii – 55 lei, abonamentul de 24 de ore – 18 lei, iar abonamentul lunar – 140 lei.

Potrivit informaților Adevărul, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, ar putea reanaliza decizia de aprobare a noilor tarife.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl

Publicat

pe

26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl

26 aprilie este ziua în care, în 1986 avut loc gravul accident nuclear la Centrala atomo-electrică de la Cernobîl. În 121, la aceeași dată se naște împăratul roman Marcus Aurelius, iar în 1963 moare poetul român Vasile Voiculescu. 

26 aprilie: Ziua în care a avut loc gravul accident nuclear de la Cernobîl. FOTO: Shutterstock

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

121: S-a născut împăratul roman Marcus Aurelius

Marcus Aurelius

Este cunoscut atât ca împărat al Romei, cât şi ca filozof stoic. Născut la Roma, la 26 aprilie 121, într-o familie senatorială de origine hispanică, a fost adoptat de viitorul împărat Antoninus Pius, la cererea împăratului Hadrian.

Domnia sa, începută în anul 161, este marcată de un şir de catastrofe (ciumă, inundaţii, cutremure), precum şi de numeroase războaie, purtate cu succes; în plan militar, Marcus Aurelius a respins atacurile duşmanilor Romei de la hotarele imperiului, în special în Orient şi pe Dunăre, continuând politica defensivă iniţiată de Hadrian. A murit la 17 martie 180, de ciumă, se pare, la Sirmium sau la Vindobona (Viena de azi).

Este ultimul din şirul „celor cinci împăraţi buni“.

Ca filozof stoic, Marcus Aurelius şi-a exprimat ideile în lucrarea Ta eis heauton (Gânduri către sine însuşi), scrisă în limba greacă – una dintre pietrele de temelie ale canonului literar şi filozofic.

Învăţăturile sale au un caracter moral şi aplicabilitate practică, fiind o serie de „exerciţii spirituale“ prin intermediul cărora omul poate dobândi cumpătarea, virtutea şi liniştea lăuntrică în faţa încercărilor vieţii, conform Humanitas.

1564: Se naște dramaturgul și poetul William Shakespeare

FOTO: Profimedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

William Shakespeare (n. aprilie 1564, Marea Britanie – d. 23 aprilie/3 mai 1616) a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză și supranumit „Poetul din Avon”  sau „Lebăda de pe Avon”.

Din vasta sa operă – parte realizată în colaborare – s-au păstrat aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum și alte multe poezii traduse în aproape fiecare limbă vorbită.  

1798 – S-a născut pictorul Eugene Delacroix

Eugene Delacroix autoportret.

Eugene Delacroix s-a născut la Charenton-Saint-Maurice. Tatăl său, Charles, a
fost ministru al Afacerilor Externe şi a servit ca prefect guvernamental în
Marsilia şi Bordeaux. Mama lui, Victoire Oeben, a fost o femeie cultă care a
încurajat dragostea tânărului Delacroix pentru literatură şi artă.

Eugene Delacroix a urmat
cursurile la Lycée Louis-le-Grand din Paris, dar a părăsit şcoala pentru a-şi
începe studiile artistice. Sponsorizat de un unchi, s-a alăturat atelierului
pictorului Pierre-Narcisse Guérin.

Delacroix a făcut şi multe vizite la Luvru, unde a admirat picturile unor
astfel 110 de maeştri vechi precum Titian şi Rubens. Elev al lui Guerin,
Delacroix a debutat la Salonul din 1822 cu lucrarea „Barque du Dante”. Momentul
a fost semnificativ nu doar pentru opera sa, ci şi pentru istoria picturii
romantice.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Începând din 1832, pentru Delacroix s-a deschis o perioadă
de prosperitate materială, astfel încât pictorul efectuează o călătorie în
Algeria şi Maroc. De aici, va reveni cu numeroase studii, care au stat la
originea celebrelor sale scene de viaţă „orientală”, „Femei din Alger” fiind
tabloul cel mai reprezentativ.

A ilustrat, totodată, operele lui Shakespeare,
Goethe, Byron, W. Scott.

Delacroix a murit la 13 august 1863, la Paris. 

1923 –  Ducele de York, viitorul rege George al VI-lea al
Marii Britanii (1936-1952), s-a căsătorit cu Lady Elizabeth Bowes-Lyon
(regina-mamă)

Regele George o ține de mână pe Lilibet, iar Regina Mamă o ține de mână pe prințesa Margareta

George al VI-lea (n. 14 decembrie 1895 – d. 6 februarie 1952) a fost rege al Marii Britanii, al Irlandei și al altor dominioane britanice, împărat al Indiei din 11 decembrie 1936 până la decesul său din 6 februarie 1952.  

A fost cunoscut înainte de încoronare ca prințul Albert, în copilărie prinț de York, și mai târziu ducele Albert de York. Fiind cel de-al doilea fiu al regelui George al V-lea și-a petrecut primii ani în umbra fratelui său mai mare, Eduard, moștenitorul tronului.  S-a căsătorit cu Elizabeth Bowes-Lyon, în 1923, și au avut două fiice, Elizabeth (viitoarea regină Elisabeta a II-a) și Margaret.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La moartea tatălui său în 1936, Eduard al VIII-lea preia tronul englez. Totuși, în mai puțin de un an, Eduard își exprimă dorința de a se căsători cu americana Wallis Simpson. Din motive politice și religioase premierul britanic, Stanley Baldwin, l-a sfătuit pe rege să nu se căsătorească și să rămână rege. Eduard a abdicat și s-a căsătorit. Prin acest act, unic în 2000 de ani de istorie britanică, George al VI-lea devine rege și cel de-al treilea monarh al casei de Windsor.

1933 – S-a înființat Gestapo, poliția secretă a
Germaniei naziste

Gestapo s-a aflat în subordinea SS-ului, administrat de
Reichssicherheitshauptamt (RSHA). Împreună cu aparatul de informații numit
Sicherheitsdienst, a fost încorporat în 1939 în RSHA (Departamentul IV).

În
fiecare lagăr de concentrare nazist exista o secție a Gestapoului, numită
oficial Politische Abteilung („secția politică”). Activând ca o instituție
inchizitorială, a fost responsabilă de moartea a mii de oameni. La Procesul de
la Nürnberg a fost declarată organizație criminală de către tribunalele
militare aliate.

1956 – S-a născut actriţa Adriana Trandafir

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Adriana Trandafir (n. 26 aprilie 1956, Dâmbovița, România) este o actriță română de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie în 1979.

A jucat în filme precum „Ciocolată cu alune” (1979), „Europolis” (2010) și „Sacrificiul” (2019).

Joacă pe scena teatrului Odeon din București. În anul 2004 a primit Premiul Uniter pentru cea mai bună actriță în rol secundar.

Este căsătorită și are doi copii: Maria Speranța și Ștefan.

1963 – A murit poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile Voiculescu, cunoscut pentru scrierile „Din Ţara Zimbrului”, „La pragul minunii” şi „Lostriţa”.


13 aprilie: Ziua când s-a născut Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai mari pictori ai României

S-a născut în data de 13 octombrie 1884, în comuna Pîrscov, județul Buzău. A absolvit liceul „Gheorghe
Lazăr” din Bucureşti (1902), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi
Filosofie a Universităţii din Bucureşti timp de doi ani (1902-1903), după care
s-a înscris la Facultatea de Medicină, ale cărei cursuri le-a urmat între
1903-1910.

A fost timp
de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 – 1962). A fost
condamnat alături de alți membri sau colaboratori ai Rugului Aprins (Sandu
Tudor, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuș, Alexandru Mironescu,
Adrian Făgețeanu, Roman Braga etc.)

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru
convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, și
luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament
artistic, din care fac parte și „Ultimele sonete
închipuite ale lui Shakespeare …”
. Creațiile au fost elaborate între 1954 –
1958.

Cele 90 de sonete ale sale sunt o monografie închinată
„paradisului și infernului iubirii”, conform criticului Ovid S. Crohmălniceanu.
În închisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală în noaptea
de 25 spre 26 aprilie 1963, în locuința sa din București.

1970: Se naște Melania Trump, designer, fost model, femeie de
afaceri și a 47-a Prima Doamnă a Statelor Unite

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Melania Trump (născută în Iugoslavia, acum Slovenia) este un designer de bijuterii și ceasuri, fost model și femeie de afaceri americană de origine slovenă.

Este căsătorită din 2005 cu miliardarul american Donald Trump, fost afacerist imobiliar și fost președinte al SUA.

Ea a devenit rezident permanent al Statelor Unite în 2001 și cetățean în 2006.

Melania și Donald sunt adesea văzuți și fotografiați împreună la evenimente și receptii din New York. Omul de televiziune Barbara Walters a fost impresionată de inteligența Melaniei, atunci când ea a întâlnit-o, a spus: „Poate pentru că e atât de frumoasă, nu ne așteptăm ca ea să fie la fel de inteligentă.”

1986 – S–a produs accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl, aflată la 200 km de Kiev

FOTO: FOTO Svetlana Aleksandrovna Aleksievici

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La ora unu, 23 de minute şi 58 de secunde, reactorul şi clădirea grupului energetic numărul patru al Centralei de la Cernobîl au fost distruse de explozii puternice, după o serie de greşeli de exploatare şi ignorarea măsurilor de securitate. Norul radioactiv a fost transportat de vânt în direcţia nord-vest, peste Bielorusia şi peste republicile baltice, dincolo de frontierele URSS. Încărcătura mortală avea 50 de tone de combustibil nuclear, în vreme ce bomba de la Hiroshima avea masa substanţelor radioactive ce totaliza patru tone şi jumătate.

Mulţi dintre angajaţii centralei purtau deja pe trupuri semnele morţii: culoarea brun-cafenie, umflarea diferitelor părţi ale corpului, semn că fuseseră radiaţi. La sectorul sanitar fuseseră aduşi peste 100 de oameni. Cu toate acestea, unii angajaţi ai centralei refuzau să recunoască adevărul şi susţineau că reactorul este întreg şi turnau apă peste el ca să-l răcească.

Cernobîl FOTOGRAFII Shutterstock

În acest timp, oraşul Pripiat s-a trezit din somn. Viaţa îşi urma cursul firesc, deşi moartea pândea la tot pasul. Nici măcar toţi angajaţii centralei nu aflaseră despre tragedie. Liudmila Aleksandrovna Haritonova, inginer principal la serviciul administrativ – producţie al direcţiei şantierului CNE Cernobîl, a povestit că sâmbătă, 26 aprilie 1986, se pregăteau cu toţii pentru sărbătoarea de 1 Mai: „O zi caldă, senină. Primăvară. Grădini în floare. Soţul meu, şeful serviciului de reglare a ventilaţiei, se pregătea să plece împreună cu copiii, după serviciu, la casa de vacanţă. De dimineaţă am spălat şi am atârnat rufele în balcon. Până seara se acumulaseră în ele milioane de dezintegrări. Majoritatea constructorilor şi montorilor nu ştia încă nimic. Apoi, s-a zvonit că ar fi o avarie şi un incendiu la grupul energetic patru. Dar nimeni nu ştia exact ce anume se întâmplase“, povesteşte ea, mărturia fiind consemnată în cartea lui Grigori Medvedev, specialist atomist care a lucrat un timp la CNE Cernobîl, în cartea „Adevăruri despre Cernobîl“ scrisă în anul 1987.


15 aprilie: Ziua în care izbucnește incendiul de la Catedrala Notre-Dame din Paris

Copiii s-au dus la şcoală, iar cei mai mici au ieşit la joacă în stradă, la gropile cu nisip, cu bicicletele. „În seara zilei de 26 aprilie, toţi aveau hainele şi părul puternic radioactive, dar atunci n-am ştiut acest lucru. În apropiere se vindeau gogoşi gustoase. După-amiază a început spălarea oraşului. Dar nici acest lucru n-a atras atenţia. Este un fenomen obişnuit într-o zi călduroasă de primăvară. De avarie, oamenii au aflat în momente diferite, dar către seara zilei de 26 aprilie ştiau aproape toţi. Reacţia a fost calmă: toate magazinele, şcolile, instituţiile au funcţionat. Asta înseamnă, ziceam noi, că nu-i atât de grav“, au crezut iniţial.

Din după-amiaza zilei de 27 aprilie, au început să se ia primele măsuri. Au fost închise şcolile, oamenii şi-au pus la geamuri cârpe ude, dar era prea târziu. Totul era radioactiv. „Unii s-au dezinfectat cu spirt, că altceva n-aveau“, povestesc cei care au trăit drama secolului. Mulţi căpătaseră culoarea bronzului nuclear.

„Sicriul era mic, ca pentru o păpuşă mare“

Mulţi au primit radiaţia morţii. Unii au murit în chinuri, cu carnea sfâşiată de ei, cu gura umflată, cu scaune multe, frisoane, vomă. Svetlana Aleksievici, scriitoare din Bielorusia, a obţinut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2015 pentru volumul „Dezastrul de la Cernobîl“, în care îşi povesteşte propria dramă. Soţul ei, Vasia, care era pompier, a fost printre primii care au încercat să oprească focul de la reactor, neavând nicio şansă de supravieţuire. Deşi a fost transferat la Moscova cu un avion special, a murit pe patul din spital. Svetlana era însărcinată, iar fetiţa lor, care s-a născut prematur, a murit la scurt timp, din cauza radiaţiilor. „Arăta ca un copil sănătos. Mânuţe. Picioruşe. Dar avea ciroză. În ficat, 28 de rontgen, un defect congenital la inimă…“ A înmormântat-o în acelaşi sicriu: „Puneţi-o la picioarele lui. Spuneţi-i că e Nataşenka noastră!“.

Mai mari sau mai mici, mulţi copii au murit din cauza radiaţiilor. Toate mărturiile sunt strânse în cartea de referinţă despre ceea s-a întâmplat în acea primăvară la Cernobîl. Nikolai Fomici Kalughin, un tată al cărui copil, Katia, a murit după ce a fost supus radiaţiei a avut puterea să povestească drama sa.

Au părăsit oraşul radioactiv după trei zile de la tragedie. Prea târziu însă. Fetiţa, de doar şase ani, a ajuns la spital împreună cu mama ei după ce le-au apărut pe corp pete negre. După ce au fost internate, bărbatul a întrebat medicul: „Spuneţi-mi, care e rezultatul?“ „Nu e pentru dumneavoastră“, i-a spus medicul. „Dar pentru cine?“, a întrebat atunci tatăl. Situaţia era gravă. „Tată, vreau să trăiesc, sunt încă mică“, i-a spus fetiţa, la culcare. „Credeam că nu înţelege nimic. Am pus-o pe uşă. Pe uşa care cândva a stat şi tatăl meu. Până i-au adus sicriul mic. Era mic, ca o cutie de păpuşă mare“, este mărturia tatălui a cărui lume s-a prăbuşit în acel aprilie.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”

Publicat

pe

Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”

Europarlamentarul Victor Negrescu a transmis o solicitare oficială către șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, în urma incidentului din România, unde o dronă rusească a încălcat spațiul aerian național și a căzut pe teritoriul țării.

Europarlamentarul Victor Negrescu. FOTO: Facebook

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Am transmis o solicitare oficială către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, în urma incidentului produs în România, unde o dronă rusească a încălcat spațiul aerian național și a căzut pe teritoriul țării noastre”, a scris Negrescu pe Facebook.

Acesta avertizează că situația nu este una izolată: „Acest incident nu este unul izolat. Este parte a unui tipar periculos în proximitatea granițelor Uniunii Europene și ale NATO. Am semnalat, în repetate rânduri, aceste riscuri”.

Negrescu susține că episodul ridică întrebări privind capacitatea de reacție a Uniunii Europene. 

„Acest episod ridică, din nou, întrebări privind nivelul de protecție și capacitatea de reacție la nivel european în fața unor astfel de amenințări”, a declarat Negrescu. 

În solicitarea transmisă oficial, europarlamentarul a cerut consolidarea mecanismelor de reacție și coordonare la nivel european. 

„Am solicitat consolidarea mecanismelor europene de monitorizare și răspuns rapid la încălcări ale spațiului aerian; o coordonare mai strânsă între statele membre; evaluarea unor măsuri suplimentare de descurajare și integrarea acestor riscuri în viitoarele instrumente europene de securitate”, a mai spus acesta. 

Europarlamentarul a subliniat că România, aflată la granița estică a Uniunii Europene, resimte direct efectele războiului din regiune și a cerut un răspuns comun: „Protejarea cetățenilor europeni nu poate fi fragmentată. Este nevoie de un răspuns comun, coordonat și credibil. Europa trebuie să fie prezentă acolo unde cetățenii săi au nevoie de siguranță”.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026 Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
Actualitateacum 52 de minute

Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026

Metrorex ar urma să scumpească din nou substanțial prețul biletului, pentru a doua oară în 2026. Costul ar ajunge printre...

26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl 26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl
Actualitateacum 7 ore

26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl

26 aprilie este ziua în care, în 1986 avut loc gravul accident nuclear la Centrala atomo-electrică de la Cernobîl. În 121,...

Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat” Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
Actualitateacum 14 ore

Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”

Europarlamentarul Victor Negrescu a transmis o solicitare oficială către șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, în urma incidentului din România,...

Colectiile devin o forma vizibila de exprimare personala Colectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
Actualitateacum 14 ore

Colectiile devin o forma vizibila de exprimare personala

In ultimii ani, interesul pentru obiecte speciale a crescut mult. Tot mai multi oameni cauta produse care spun ceva despre...

„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor „Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor
Actualitateacum 20 de ore

„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor

Forma actuală a Codului rutier nu prevede în mod clar obligațiile șoferilor în situații de ambuteiaj sau trafic intens, atunci...

Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult” Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Actualitateacum o zi

Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”

Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie...

SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Actualitateacum o zi

SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan

Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro