Și ultimele speranțe ale profesorilor că măsurile anunțate în educație vor fi amânate s-au spulberat. Actele normative care pun în aplicare măsurile de reformă au fost publicate vineri. În școli se reface încadrarea, fiind extrem de puțini titularii care pot sta liniștiți.

Creșterea normei cu 2 ore (și chiar cu 4 ore, în cazul profesorilor care aveau norma redusă la 16 ore) este de acum o măsură oficială, după publicarea ordinelor de ministru în Monitorul Oficial. Chiar dacă ar fi singura măsură ar reuși să dea peste cap întregul sistem de învățământ preuniversitar, însă lista nu se oprește aici. Până luni, 11 august, trebuie stabilită, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean, lista cu unitățile care necesită comasarea, ceea ce înseamnă mai mult decât dispariția posturilor de conducere.

Termenele foarte strânse în care trebuie refăcută încadrarea au întins nervii la maximum în școli, unde fiecare profesor titular are nevoie de cel puțin două ore în plus. În școlile mici, asta înseamnă pur și simplu să caute variante în altă școală, unde de asemenea sunt titulari și norme de întregit. Dacă pentru oamenii de resurse umane este o provocare să reașeze titularii pe posturi și să le găsească fiecăruia o soluție, pentru profesori procesul poate deveni o adevărată dramă. Cei mai necăjiți sunt suplinitorii calificați, oameni care susțin aproape an de an concursul de Titularizare, obțin note peste 7 și caută în fiecare vară ore la nivelul școlilor, în lipsa posturilor titularizabile. Orele la care aceștia sperau, pe care le știau vacante conform listei de la începutul verii, sunt astăzi o necunoscută.

Lista școlilor supuse reorganizării, de realizat până la 11 august

Termenele foarte scurte fixate pentru punerea în practică a schimbărilor propuse pentru a satisface nevoile bugetare ar putea naște și nemulțumiri la nivel local. Lista școlilor cu mai puțin de 500 elevi care ar trebui comasate, precum și unitățile cu care ar trebui să aibă loc comasarea, trebuie realizate de către inspectoratul școlar județean în colaborare cu autoritățile locale.

La art. 4. (1) din „Procedura-Anexă privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și constituirea formațiunilor de studiu în învățământul preuniversitar de stat, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare” se menționează: „Conducerile inspectoratelor școlare identifică în rețeaua școlară aprobată prin hotărâri ale consiliului local/ordin al ministrului educației și cercetării pentru anul școlar 2025-2026 unitățile de învățământ preuniversitar de stat care nu se mai încadrează în prevederile art. 16 coroborate cu prevederile art. 23 alin. (13) lit. a) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru a funcționa cu personalitate juridică și care trebuie să intre în proces de reorganizare”. Procesul de analiză se aplică inclusiv unităților de învățământ pentru care s-a emis ordin de reorganizare începând cu 1 septembrie 2025 (conform prevederilor calendarului aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 6.665/2024), „situație în care ordinul deja emis își încetează aplicabilitatea”. „În procesul de analiză și identificare a unităților de învățământ se iau în considerare efectivele prevăzute în proiectul planului de școlarizare aferent anului școlar 2025-2026 sau gradul de realizare a planului de școlarizare al unității de învățământ prin raportare la cel din ultimii 4 ani școlari, precum și elemente ale strategiei locale de dezvoltare a învățământului, astfel încât să se asigure funcționarea cu personalitate juridică” se menționează la alineatul (2).

Până la data de 11 august 2025, conducerile inspectoratelor școlare au obligația de a stabili, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, printr-un document scris, asumat prin semnătură de părțile implicate, modalitățile de reorganizare a unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și lista tuturor unităților de învățământ preuniversitar de stat care urmează să intre în proces de reorganizare, mai prevede procedura. „Colaborarea dintre conducerile inspectoratelor școlare și autoritățile administrației publice locale poate avea loc în mod formal în cadrul unor ședințe în care participă reprezentanți ai părților implicate, în format fizic, hibrid sau online”, se arată în document.

Oarecum la adăpost sunt liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care indiferent de numărul de elevi ar trebui să-și mențină personalitatea juridică, conform procedurii menționate.

Aceeași procedură mai prevede, la alin. (5) al art. 4, că „pentru asigurarea grupelor/claselor de aplicație, în structura liceelor și colegiilor pedagogice care nu dispun de acestea, se includ unități de învățământ care școlarizează nivel antepreșcolar/preșcolar/primar, care trebuie supuse procesului de reorganizare”.

Pot intra în proces de reorganizare și unități de învățământ preuniversitar de stat care dețin doar componente organizatorice autorizate să funcționeze provizoriu, iar procesul de reorganizare poate viza inclusiv structuri școlare arondate. Prin derogare de la prevederile metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 6.799/2023, pentru anul școlar 2025-2026, la finalizarea procesului de reorganizare conform noii proceduri, unitățile de învățământ preuniversitar de stat nu sunt condiționate să mai rămână în structura lor cu cel puțin o componentă organizatorică acreditată de tip nivel, calificare profesională/specializare sau program de studiu.

Până la 11 august 2025, lista unităților unităților de învățământ preuniversitar propuse pentru reorganizare, însoțită de o notă de fundamentare și de documentația specifică procesului de reorganizare, trebuie transmisă de către inspectoratele școlare la ARACIP și, spre informare, Ministerului Educației și Cercetării. În situația în care apar divergențe între inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale în etapa de stabilire a unităților propuse pentru reorganizare, conducerile inspectoratelor școlare au obligația de a transmite Ministerului Educației și Cercetării, tot până la data de 11 august 2025, lista cu situațiile divergente privind propunerile de reorganizare pentru anul școlar 2025-2026, însoțită de un raport detaliat care să cuprindă propunerea argumentată a inspectoratelor școlare și propunerea argumentată a autorităților administrației publice locale în cauză.

Situațiile divergente se analizează la nivelul Ministerului Educației și Cercetării în perioada 11-12 august 2025 și se decide asupra modului de reorganizare a respectivelor unități de învățământ, comunicat ulterior inspectoratelor școlare implicate și ARACIP. ARACIP va comunica, până la data de 13 august 2025, Ministerului Educației și Cercetării hotărârea Consiliului ARACIP privind aprobarea reorganizărilor unităților de învățământ preuniversitar de stat. Tot ARACIP va comunica inspectoratelor școlare, până cel târziu la data de 25 august 2025, ordinele ministrului educației și cercetării prin care s-a aprobat reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică. De la acest termen, în alte două zile lucrătoare, conducerile inspectoratelor școlare au obligația să le comunice autorităților administrației publice locale, în vederea includerii de drept a unităților de învățământ preuniversitar de stat rezultate în urma procesului de reorganizare în rețeaua școlară a unităților de învățământ. „În aceste situații nu este necesară emiterea avizului conform de către inspectoratele școlare”, prevede procedura. Autoritățile administrației publice locale/Ministerul Educației și Cercetării modifică ulterior hotărârile consiliului local/ordinul ministrului educației și cercetării privind aprobarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2025-2026 de pe raza localităților în care s-au reorganizat unități de învățământ potrivit noii proceduri. Inspectoratele școlare operează ulterior acestui pas modificările în modulul „Rețea școlară” din aplicația informatică Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR). Toate modificările în rețeaua școlară trebuie finalizate până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026.

Constituirea formațiunilor de studiu, verificată de către o comisie a IȘJ

Măsurile nou-promovate vizează și constituirea formațiunilor de studiu, precizându-se clar, la art. 7 (1) din procedura menționată că „la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică se reanalizează formațiunile de studiu pe nivel/filieră/profil/limbă de predare și se dispun măsuri astfel încât funcționarea acestora să se realizeze cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”. Astfel, formațiunile de studiu de început de ciclu, respectiv grupele din învățământul antepreșcolar și preșcolar, clasa pregătitoare, clasa a V-a și clasa a IX-a, „se constituie astfel încât pe fiecare filieră/profil/an de studiu numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”. De la această prevedere sunt exceptate unitățile din învățământul militar și cele din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației.

„Prin excepție (…), într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică se poate constitui cel mult o formațiune de studiu de început de ciclu, respectiv grupele din învățământul antepreșcolar și preșcolar, clasa pregătitoare, clasa a V-a și clasa a IX-a pe filieră/profil/an de studiu, cu efective de copii/elevi sub valoarea medie prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”, mai menționează noile norme. Situațiile excepționale trebuie însă aprobate în consiliul de administrație al inspectoratului școlar.

Pentru a se asigura că toate aceste norme vor fi puse în practică, la nivelul fiecărui inspectorat școlar se desemnează, prin decizie a inspectorului școlar general, o comisie pentru verificarea funcționării în anul școlar 2025-2026 a formațiunilor de studiu la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de stat.

Se reface lista posturilor și catedrelor vacante

Ca urmare a creșterii normei didactice de predare cu două ore, va fi reluată la nivelul fiecărei școli constituirea normelor didactice, conform unei noi proceduri. În acest iureș vor intra inclusiv cadrele didactice repartizate pe posturi/catedre vacante în perioada 31 iulie – 4 august (candidații care au obținut note peste 7 la Titularizarea 2025). Pentru acești profesori inspectoratele școlare au avut obligația de a emite deciziile de repartizare, astfel încât aceștia să se prezinte la unitățile de învățământ, în vederea încheierii contractelor individuale de muncă, până la data de 11 august 2025, asta pentru că în perioada 11-18 august 2025 se reactualizează lista posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate.

Noua metodologie – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025-2026 detaliază ordinea în care cadrelor didactice li se completează norma și prevede de asemenea faptul că personalul de conducere din inspectoratele școlare, casele corpului didactic, unitățile de învățământ, unitățile de educație extrașcolară, precum și personalul de îndrumare și control din inspectoratele școlare nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul. Prin excepție, acestei categorii de personal i se mai permite efectuarea de activități didactice de predare în regim de plata cu ora la discipline pentru care are calificarea necesară, doar în unități de învățământ de nivel primar sau gimnazial din mediul rural situate în zone izolate.

„Măsuri de austeritate da, dar nu pot fi numite măsuri de reformă”

Cadrele didactice au sperat până la publicarea în Monitorul Oficial a noilor ordine că măsurile anunțate ar putea fi reconsiderate. Surpriza neplăcută a fost să constate că, în ciuda aparentului dialog – pentru că în cursul acestei săptămâni au avut loc noi discuții, atât la nivelul Ministerului Educației, cât și la Palatul Cotroceni (cu un consilier al președintelui Nicușor Dan) – forma finală este cea pe care guvernanții au propus-o inițial, spune secretarul-executiv al Federației Sindicatelor din Educației „Spiru Haret”, Ionel Barbu. Aceste măsuri au un scop pur contabil, fără să mai conteze ce se întâmplă cu elevii și cu profesorii. „Măsuri de austeritate, da, pot fi numite, dar nu măsuri de reformă”, a afirmat Barbu.

Nemulțumirea profesorilor este în creștere, iar pichetarea sediului Ministerului Educației va continua. Profesorii cel mai probabil vor fi prezenți la amplul protest din 8 septembrie, însă se iau în calcul și alte forme de protest. Greva generală, consideră liderul FSE „Spiru Haret”, i-ar costa tot pe profesori (pentru că pe perioada grevei generale contractele se suspendă) și ar aduce economii la buget, prin urmare se caută și alte modalități de a atrage atenția guvernanților că răul pe care îl produc aceste măsuri este mult mai mare decât economiile previzionate.

„Să fie atâtea dosare câte cadre didactice sunt în țara asta fără noroc”

Între timp, profesorii au lansat și o petiție online în care cer să se renunțe la creșterea normei de predare cu două ore. Nu timpul mai mare petrecut la catedră îi nemulțumește, ci faptul că pentru a se reuși completarea catedrei cu două ore (sau patru ore, în cazul a aproximativ 12.000 profesori la nivelul întregii țări, care au gradul didactic I și peste 25 ani vechime și care beneficiau de o reducere a normei de predare cu două ore, ajungând la 16 ore) se va ajunge ca un cadru didactic să se deplaseze în mai multe școli decât în prezent, sau să predea discipline pentru care nu au calificare (situații în care se va ajunge în multe școli din mediul rural).

„Pichetările din fața ministerului, strigătele noastre, toate sunt în van. Nu mai valorăm nimic, nimeni nu ne mai în considerare. Noi strigăm și ei se prefac că nu aud! Nu îmi vine să cred în ce lume trăim!”, este unul dintre comentariile apărute pe grupurile profesorilor de pe rețelele de socializare.

„Cred că suntem singurul domeniu bugetar unde măsurile de ,,salvare” se aprobă pe repede-nainte. Nu există nici cuvinte pentru a explica absurdul, nici argumente valide pentru a justifica ceea ce se întâmplă. E strigător la cer faptul că suntem ignorați, luați cu fărașul și aruncați în hău. Cred că fiecare dintre noi, paralel cu acțiunea sindicatelor, ar trebui să ne documentăm și să-i dăm în judecată. Să fie atâtea dosare câte cadre didactice sunt în țara asta fără noroc”, este opinia unui alt cadru didactic.

Sunt sute de comentarii care însoțesc și lista de semnături pentru renunțarea la creșterea normei didactice de predare, profesorii, și nu doar ei (semnând și părinți această listă) explicând ce efect are „simpla” creștere de normă cu două ore. Iată câteva dintre comentarii:

– „ARACIP-ul, un organism mâncător de bani și atât, ar trebui desființat! Acum să vedem ce fac IȘJ-urile, câți ghiocei vom avea în luna august”;

– „Noul plan de școlarizare va trebui aprobat de Consiliul Profesoral din fiecare unitate școlară și apoi validat în CA din școală. Dacă am fi uniți, ar trebui să tergiversăm / să nu aprobam noul plan de școlarizare pentru 2025/2026 și nici CA – urile (trebuie ales noul CA) să nu aibă ce valida! Am putea amâna aceste decizii până după 20 septembrie și anul școlar trebuie să înceapă, să se încheie CIM pe perioada determinată etc… Nu ar mai putea face nimic anul acesta în ceea ce privește comasarea de clase, mărire de normă didactică! E doar un punct de vedere!”;

– „Ca de obicei, sindicatul nu face altceva decât să ne cheme la proteste sporadice (cu câte un autobuz, ca în excursie), în loc să blocheze orice ordin printr-o grevă generală acum, înainte de aplicarea tuturor reglementărilor „legale”. Până pe 8 septembrie profesorii își vor fi pierdut deja orele și catedrele, vor fi obligați să-și ia ore în alte școli sau să facă opționale peste opționale, școlile vor fi făcut deja restrângeri și comasări. Toate acestea se vor face pană pe 22 august! După acceptarea acestor compromisuri nicio grevă nu mai are rost! Eu plec dintr-o școală unde sunt titular, pentru că nu mai sunt ore. Pentru a nu rămâne fără norma întreagă sunt obligat să mă prezint în ședința publică pentru completare. Odată ce semnez acceptarea acelor ore nu voi mai putea solicita abrogarea legii în baza căreia tocmai am semnat un contract. Ce se așteaptă? Ca legea să își producă efectele pentru a nu mai putea fi anulată. Orice instituție publică ce are angajat un jurist poate demonstra ilegalitatea unei legi care obligă un angajat cu contract semnat pe perioadă nedeterminată să vină din concediul său legal pentru a face dosare, a participa la noi repartizări de ore (din nou, deși este titular pe acel post desființat abuziv ori cedat forțat altcuiva)! Ca dovadă că tot circul ăsta cu pancarte și fluiere pentru copii nu are și nici nu poate produce vreun efect! Acum era momentul blocării legii prin grevă: IȘJ, directori de școli, profesori”;

– „Mă aflu în situația în care orele obținute la pretransfer să îmi fie luate de colegii titulari deja existenți în școală. Mi se încalcă un drept prin majorarea aceasta. Cer anularea acestei măsuri! Am consultat deja un avocat, iar legea 141 încalcă mult mai multe drepturi”;

– „Sunt suplinitoare cu o vechime de 22 ani, cu gradul I, mă afectează în mod direct”;

– „Actuala conducere a creat un haos total la începutul anului școlar, copiii vor fi redistribuiți în clase, copilul meu nu știu ce profesori va avea la clasă, dacă disciplinele pe care le va studia vor fi predate de profesori care să cunoască respectiva disciplină”;

– „Din cauza acestei măsuri rămân fără ore, cu nota 9.7 la Titularizare anul acesta. Nu mi se pare corect”;

– „Nu e normal să se schimbe regula în timpul jocului, plus că nu ajută pe nimeni: nici pe elevi, nici pe profesori.”;

– „Ajunge un profesor de Matematică să predea educație plastică pentru a avea numărul de ore? În acest caz cum va fi dezvoltată latura artistică a unui copil talentat? De fapt ce urmărim pe termen lung pentru aceasta țară? Educație sau dezastru?;

– „Mie nu mi-ar fi greu să predau două ore în plus (am predat și 30 de ore pe săptămână), dar… sunt deja titulară în două școli, într-un orășel de provincie și la țară, și NU AM DE UNDE să mai iau încă două ore în specialitate: toate posturile pe o rază de 100 km sunt deja ocupate, de ani de zile! Pe de altă parte, nu doresc să risc să-mi ia colega de la liceu cele două ore, iar eu să fiu plătită la plata cu ora, fără concediu, sau să mi se restructureze postul. Asta ar însemna să dau din nou concurs de titularizare, în alt județ, și să mă mut, la 50 și… de ani, departe de familie și nepoți!”;

– „Să așteptăm să ne plătească Statul Român pensie anticipată? Sau compensații pentru strămutare? Sau despăgubiri, după ce va fi dat în judecată de sindicate, din nou, în tranșe anuale, 20 de ani după proces?! Dacă nu ne răspundeți la aceste întrebări, anul școlar NU VA ÎNCEPE la 8 septembrie… ci atunci când veți fi găsit dvs. soluții pentru TOȚI cei afectați de această lege!”.