Connect with us

Sanatate

Constipația cronică funcțională: definiție, cauze, evaluare clinică și opțiuni terapeutice

Publicat

pe

Constipația cronică funcțională: definiție, cauze, evaluare clinică și opțiuni terapeutice

Deși este adesea minimalizată de pacienți și, uneori, chiar de cadrele medicale, constipația cronică funcțională reprezintă o problemă de sănătate publică, cu o prevalență estimată între 15% și 25% la nivel global, afectând predominant femeile adulte, în special în perioada perimenopauzală și postmenopauză.

Constipația nu trebuie privită ca o simplă tulburare de tranzit, ci ca o afecțiune multifactorială, care poate avea implicații sistemice, influențând starea generală, statusul nutrițional, echilibrul neurovegetativ și calitatea vieții.

Definiție clinică și criterii de diagnostic

Conform criteriilor Rome IV, constipația cronică funcțională se diagnostichează în prezența a minimum două dintre următoarele criterii, pe o perioadă de cel puțin 3 luni (cu debut cu cel puțin 6 luni anterior evaluării):

  • Frecvență <3 scaune/săptămână
  • Efort excesiv la defecație în >25% dintre ocazii
  • Scaune dure sau fragmentate (tip 1–2 în scala Bristol)
  • Senzația de evacuare incompletă
  • Senzația de obstrucție anorectală

În plus, criteriile Rome IV impun absența durerii abdominale recurente ca simptom principal, acesta fiind un aspect care diferențiază constipația funcțională de sindromul de intestin iritabil cu predominanță constipativă (IBS‑C).

Fiziopatologie

Constipația funcțională este clasificată drept o tulburare de motilitate gastrointestinală în absența unei leziuni organice structurale detectabile. Mecanismele fiziopatologice sunt variate și pot implica atât tulburări de tranzit colonic, cât și disfuncții ale mecanismelor de evacuare anorectală.

În formele cu tranzit colonic întârziat, există o reducere a frecvenței și amplitudinii contracțiilor propulsive la nivelul colonului, în special în segmentele sigmoid și descendens. Această hipomotilitate determină acumularea conținutului fecal și deshidratarea excesivă a scaunului, ceea ce agravează constipația.

În alte cazuri, cauza predominantă este o disfuncție de evacuare, adesea legată de disinergia planșeului pelvin. Aceasta presupune o coordonare defectuoasă între mușchii puborectalis și sfincterul anal extern în timpul defecației, rezultând în contracții paradoxale sau relaxare insuficientă.

Un alt element central în fiziopatologie este axa intestin–creier, care joacă un rol major în reglarea motilității, secreției intestinale și percepției viscerale. Dezechilibrele în această comunicare bidirecțională, frecvente în context de stres cronic, anxietate sau depresie, pot contribui semnificativ la menținerea simptomatologiei.

Cauze și factori predispozanți

Pe lângă mecanismele fiziopatologice propriu-zise, trebuie considerați o serie de factori favorizanți:

  • Aport alimentar deficitar în fibre (<20g/zi)
  • Hidratare insuficientă cronică
  • Sedentarism
  • Tulburări endocrine (în special hipotiroidism, hipercalcemie, diabet zaharat)
  • Medicație constipantă: antidepresive triciclice, opioide, anticolinergice, antiacide cu aluminiu, fier
  • Disbioză intestinală. Alterarea compoziției microbiotei intestinale poate reduce producția de acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru motilitate.

Diagnostic diferențial

Este esențial să excludem patologia organică sau structurală colonică, inclusiv:

  • Boala inflamatorie intestinală (Crohn, colită ulcerativă)
  • Neoplasm colorectal
  • Stenoze colice post-diverticulită
  • Boala Hirschsprung (la adultul tânăr – foarte rar)
  • Hipotiroidism sever
  • Neuropatii diabetice

În cazul pacienților cu semne de alarmă (scădere ponderală, anemie, rectoragii, vârstă >50 ani la debutul simptomatologiei), se recomandă colonoscopie completă.

Rolul microbiomului intestinal

Pacienții cu constipația cronică au frecvent un profil de microbiotă alterat, cu diversitate bacteriană redusă și niveluri scăzute de specii producătoare de butirat, precum Faecalibacterium prausnitzii sau Roseburia spp.

Butiratul este esențial pentru:

  • motilitatea colonică (prin stimularea receptorilor GPR43)
  • integritatea mucoasei epiteliale
  • reglarea inflamației locale

Reechilibrarea florei intestinale poate implica modificări alimentare, introducerea de prebiotice naturale (inulină, psyllium), iar în cazuri selecționate, probiotice specifice cu acțiune asupra motilității (ex. Bifidobacterium lactis HN019, Lactobacillus casei Shirota).

Tratament: recomandări și opțiuni

Tratamentul pentru constipația cronică funcțională trebuie să fie individualizat, în funcție de mecanismul fiziopatologic predominant (tranzit colonic lent vs. evacuare anorectală deficitară), dar și ținând cont de comorbiditățile existente și de răspunsul anterior la terapii.

În majoritatea cazurilor, intervențiile de primă linie includ modificarea stilului de viață. Se recomandă adoptarea unei diete cu un aport adecvat de fibre (25–30 g/zi), provenite atât din surse solubile (ovăz, psyllium, semințe de in), cât și insolubile (legume, tărâțe, fructe). Hidratarea este esențială, fiind necesar un aport de minimum 1,5–2 litri de apă pe zi, pentru a evita deshidratarea scaunului în colon. Activitatea fizică zilnică, chiar și moderată (30 de minute de mers alert), s-a dovedit a fi un stimulent eficient al motilității intestinale. De asemenea, este importantă stabilirea unei rutine fiziologice: pacientul trebuie încurajat să aloce zilnic, preferabil dimineața, timp pentru defecație, într-un mediu liniștit, fără grabă sau inhibiții comportamentale.

Dacă măsurile non-farmacologice nu sunt suficiente, se poate recurge la tratament medicamentos, începând cu fibre solubile (psyllium), care sunt bine tolerate și pot fi administrate pe termen lung. Laxativele osmotice, precum macrogol (PEG), sunt considerate de primă alegere în formele moderate de constipație funcțională, datorită profilului favorabil de siguranță și eficiență. Laxativele stimulante, cum ar fi bisacodil sau senna, pot fi utilizate ocazional, dar nu sunt recomandate pentru utilizare cronică, din cauza riscului de alterare a reflexului colonic și de dezvoltare a dependenței funcționale.

În cazurile refractare la tratamentele standard, se poate lua în considerare administrarea de agoniști ai receptorilor 5-HT4, precum prucaloprid, care stimulează activitatea propulsivă a colonului. Acest medicament este indicat în formele de constipație cronică severă, mai ales la femei, în lipsa unei etiologii organice.

Pentru pacienții cu disinergie defecațională documentată prin explorări funcționale (manometrie anorectală, defecografie), terapia prin biofeedback reprezintă o opțiune validată, cu rezultate foarte bune în cazurile selectate. Această intervenție presupune reeducarea răspunsurilor musculare voluntare și involuntare implicate în actul defecației și necesită implicarea activă a pacientului, pe termen mediu.

Concluzie

Constipația cronică funcțională este o tulburare digestivă frecventă, dar adesea subdiagnosticată și tratată empiric. Pentru a obține rezultate reale, este esențială o abordare diferențiată, bazată pe înțelegerea mecanismului predominant: tranzit colonic lent, evacuare anorectală deficitară sau comorbidități metabolice ori neurogastroenterologice.

Tratamentul trebuie să fie personalizat, progresiv și susținut de educație medicală corectă. Utilizarea cronică a laxativelor fără o indicație clară sau automedicația pot agrava simptomatologia și întârzia intervenția adecvată.

Ca medic gastroenterolog cu experiență în nutriție clinică, consider că în fața oricărei tulburări funcționale digestive, inclusiv constipația, este important să nu tratăm simptomele izolat, ci să investigăm contextul complet: stilul de viață, istoricul medical, interacțiunile medicamentoase, statusul nutrițional și echilibrul microbiomului intestinal.

Dacă te confrunți cu constipație recurentă, disconfort digestiv persistent sau simptome care îți afectează ritmul zilnic, te încurajez să te programezi pentru o evaluare medicală completă.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sanatate

Medicina de familie – fundamentul unei vieți sănătoase

Publicat

pe

Medicina de familie – fundamentul unei vieți sănătoase

Într-o lume în care informația circulă rapid, iar accesul la servicii medicale devine tot mai diversificat, medicina de familie rămâne pilonul central al sănătății individuale și comunitare. La Clinica DAVA, medicina de familie nu este doar o specialitate – este o misiune. O misiune de a fi aproape de oameni, de a preveni, de a educa și de a însoți fiecare pacient în drumul său spre o viață echilibrată și sănătoasă.

De ce este medicina de familie atât de importantă?

Medicul de familie este primul contact cu sistemul medical. Este persoana care cunoaște istoricul tău, care îți înțelege stilul de viață, factorii de risc și nevoile reale. Spre deosebire de consultațiile ocazionale la specialiști, relația cu medicul de familie este una de durată, bazată pe încredere și continuitate.

La Clinica DAVA, această relație este cultivată cu grijă. Fiecare pacient este tratat cu respect, empatie și profesionalism. Echipa de medici de familie oferă consultații complete, monitorizare periodică, recomandări personalizate și sprijin în gestionarea afecțiunilor cronice sau acute.

Centrul Medical DAVA

Adresa: Strada Avram Iancu nr 30, interfon 01, sector 2, Bucuresti

  • Puncte de reper: Foisorul de Foc, intersectia bd-ul Pache Protopopescu cu str. Traian
  • Mijloace de transport: 70, 90, 311, 655, 14, 79, 86, 133

Telefon: 031.434.4395

Serviciile oferite de medicina de familie la Clinica DAVA

  • Consultații medicale generale
  • Monitorizarea bolilor cronice (diabet, hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare)
  • Recomandări pentru analize și investigații suplimentare
  • Eliberarea de rețete și bilete de trimitere
  • Vaccinări și consiliere preventivă
  • Educație medicală și nutrițională

Prevenția – cheia unei vieți sănătoase

Unul dintre cele mai importante roluri ale medicului de familie este prevenția. La Clinica DAVA, se pune accent pe identificarea timpurie a riscurilor, pe consilierea stilului de viață și pe educarea pacientului. Prin controale regulate, analize de rutină și dialog deschis, se pot evita complicații majore și se poate menține o stare de sănătate optimă.

Medicina de familie în era digitală

Clinica DAVA integrează tehnologia în practica medicală, oferind:

  • Programări online rapide
  • Acces la dosarul medical electronic
  • Comunicare eficientă prin platforme digitale

Astfel, pacienții pot accesa serviciile medicale fără bariere, într-un mod simplu și sigur.

Empatie și profesionalism

La DAVA, medicina de familie înseamnă mai mult decât diagnostic și tratament. Înseamnă ascultare, înțelegere și sprijin. Fiecare medic este pregătit să abordeze pacientul ca pe un partener, nu doar ca pe un caz medical. Această abordare umană face diferența în calitatea actului medical și în satisfacția pacientului.

FAQ – Întrebări frecvente despre medicina de familie la Clinica DAVA

1. Pot să îmi aleg medicul de familie la DAVA?
Da, pacienții pot opta pentru medicul de familie dorit, în funcție de disponibilitate.

2. Ce trebuie să fac pentru a mă înscrie?
Este suficient să completezi un formular de înscriere și să aduci actele necesare (CI, card de sănătate).

3. Se pot face consultații și online?
Da, Clinica DAVA oferă consultații prin telemedicină pentru cazurile care permit acest tip de abordare.

4. Sunt acoperite serviciile de medicina de familie de Casa de Asigurări?
Da, majoritatea serviciilor sunt decontate prin sistemul public de sănătate.

5. Pot primi recomandări pentru specialiști?
Desigur. Medicul de familie poate elibera bilete de trimitere către specialiști și poate coordona tratamentul.

Concluzie

Medicina de familie este mai mult decât o specialitate – este o vocație. La Clinica DAVA, această vocație se traduce prin grijă reală față de oameni, prin profesionalism și prin dorința de a construi o comunitate sănătoasă. Dacă vrei să ai alături un medic care te cunoaște, te înțelege și te sprijină, medicina de familie de la DAVA este alegerea potrivită.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Sanatate

Ziua Porților Deschise la Spitalul Digenio: De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani

Publicat

pe

De

Ziua Porților Deschise la Spitalul Digenio: De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani

Spitalul Digenio anunță organizarea evenimentului Ziua Porților Deschise, care va avea loc vineri, 13 februarie, începând cu ora 14:00, la sediul spitalului.

Evenimentul marchează 30 de ani de la realizarea primei endoscopii digestive într-un spital privat din Transilvania, un moment de pionierat care a contribuit decisiv la dezvoltarea medicinei private și la modernizarea practicilor de diagnostic și tratament în regiune.

Fondatorul Spitalului Digenio, Prof. univ. dr. Marcel Tanțău, este unul dintre cei mai apreciați și respectați specialiști în domeniul gastroenterologiei, recunoscut pentru contribuțiile sale în endoscopia avansată, educația medicală și dezvoltarea practicilor moderne în mediul medical privat.

Parcursul profesional și instituțional al Spitalului Digenio este sintetizat simbolic în titlul evenimentului:
„De la prima endoscopie digestivă în sistemul privat la un centru de excelență – Digenio, 30 de ani”.

Pornit ca un proiect medical de pionierat, Digenio a cunoscut o evoluție constantă, bazată pe investiții continue în infrastructură, tehnologie medicală și resursă umană. Astăzi, Spitalul Digenio funcționează ca o instituție medicală modernă, cu dotări de ultimă generație și o echipă medicală multidisciplinară, recunoscută pentru performanță și profesionalism.

De-a lungul celor trei decenii de activitate, spitalul a avut un rol esențial în dezvoltarea endoscopiei și gastroenterologiei în sistemul privat, în formarea profesională a medicilor și în creșterea accesului pacienților la servicii medicale de înaltă calitate, la standarde europene.

În cadrul evenimentului va avea loc o conferință de presă, începând cu ora 13:30, dedicată prezentării parcursului Spitalului Digenio, a contextului medical în care a fost realizată prima endoscopie digestivă într-un spital privat din Transilvania, precum și a direcțiilor de dezvoltare viitoare.

Evenimentul se desfășoară în prezența Prof. univ. dr. Marcel Tanțău și a Prof. univ. dr. Alina Tanțău, ale căror contribuții profesionale și academice au marcat evoluția spitalului și a medicinei private din regiune.

Publicul, reprezentanții instituțiilor, ai mediului medical și mass-media sunt invitați să viziteze spitalul, să cunoască echipa medicală și să descopere infrastructura, tehnologia și serviciile medicale care definesc astăzi Spitalul Digenio.

Evenimentul reprezintă un moment de recunoaștere a pionieratului medicinei private din Transilvania și o oportunitate de dialog între profesioniști, autorități și comunitate, în jurul valorilor de excelență, continuitate și dezvoltare medicală.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Sanatate

Flora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele

Publicat

pe

De

Flora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele

„Flora intestinală distrusă” este un termen popular şi din ce în ce mai frecvent în motoarele de căutare și pe Social Media. Medical, vorbim mai corect despre disbioză, care este o modificare a diversității și funcției microbiotei intestinale, influențată de dietă, medicamente (în special antibiotice), infecții, inflamație, stres și factori de stil de viață.

De ce este important să cunoști statusul florei tale intestinale? Pentru că intestinul nu este un simplu „un tub digestiv”, cum tindem să minimalizăm. La nivel intestinal se află o proporție foarte mare din celulele sistemului imunitar (în literatura de specialitate este frecvent menționat intervalul 70–80%), iar microbiota are un rol activ în educarea și modularea imunității.  În plus, tulburările funcționale digestive sunt comune la nivel populațional. Spre exemplu, într-un studiu pe baza criteriilor Rome IV, prevalența tulburărilor funcționale intestinale a fost raportată la ~17%.

De ce „se dereglează” rapid microbiomul și ce ne arată studiile despre dietă, antibiotice și schimbările bruște

Un punct important (și adesea ignorat în social media) este viteza cu care microbiota răspunde la schimbări. Un studiu clasic publicat în Nature a arătat că o modificare alimentară majoră (dietă exclusiv animală vs exclusiv vegetală) poate schimba structura comunității microbiene în câteva zile.  În literatura de sinteză se discută inclusiv despre modificări foarte rapide ale activității metabolice microbiene, uneori observabile în aproximativ 24 de ore, în funcție de substratul alimentar și de context.

Un alt aspect este impactul antibioticelor. În cazul în care vă întrebați, pot produce modificări ale microbiotei care persistă săptămâni până la luni după un tratament, iar recuperarea poate fi incompletă pentru anumite specii la unele persoane, mai ales după cure repetate sau antibiotice cu spectru larg.  Asta explică de ce un pacient poate spune „de atunci nu mai sunt ca înainte” după o infecție tratată antibiotic, acesta este răspunsul.

Mi-aș dori totuși să clarific faptul că disbioza nu înseamnă automat „boală gravă”, dar poate fi un teren care întreține simptome și sensibilități digestive, mai ales când se combină cu stres, somn deficitar, dietă săracă în fibre, sedentarism sau inflamație de fond.

„Flora intestinală distrusă”: care sunt cele mai frecvente simptome

Aici e partea care creează multă confuzie: simptomele disbiozei sunt frecvent nespecifice. Nu există un „set unic” care confirmă diagnosticul doar din poveste. Cel mai des, pacienții descriu:

Balonare, gaze, disconfort postprandial, alternanță constipație-diaree sau scaune neformate, senzația de digestie „lentă”, intoleranțe alimentare care apar „din senin”. La unele persoane apare hipersensibilitate viscerală: intestinul reacționează exagerat la stimuli normali, iar pragul de toleranță scade.

Pe lângă ce se întâmplă la nivelul sistemului digestiv, pot exista manifestări extraintestinale: oboseală, fluctuații de energie, somn mai slab, „ceață mentală”. Aici trebuie păstrată prudența, întrucât aceste simptome pot avea multiple cauze (deficit de fier/B12, disfuncții tiroidiene, anxietate, tulburări de somn, inflamație), deci nu e corect să le punem automat pe seama microbiomului fără o evaluare minimă.

Așadar, disbioza este adesea o piesă dintr-un puzzle, nu întregul puzzle. De aceea, un articol bun trebuie să includă și partea de diferențiere: când e doar o tulburare funcțională și când există semne că trebuie căutată o cauză organică.

Când vorbim de „disbioză” și când trebuie excluse alte diagnostice

Este important de subliniat că „flora intestinală distrusă” nu este un diagnostic în sine, ci descrie un mecanism funcțional. De aceea, în practică, nu orice balonare, disconfort digestiv sau tranzit neregulat înseamnă automat disbioză.

Disbioza este mai probabil mecanismul dominant atunci când simptomatologia apare în contextul unui factor declanșator cunoscut, precum un tratament antibiotic recent, o infecție digestivă acută, o perioadă de stres intens, privare de somn sau o schimbare alimentară majoră. În aceste situații, tabloul clinic este de obicei funcțional: balonare postprandială, gaze, disconfort abdominal difuz, alternanță constipație–diaree, intoleranțe alimentare apărute recent și o variabilitate importantă a simptomelor în funcție de dietă și context emoțional. În aceste cazuri, mucoasa intestinală este structural intactă, dar mediul microbian și funcția digestivă sunt dereglate.

În schimb, este mai probabil să existe o altă patologie de fond atunci când apar semne de alarmă precum scăderea ponderală involuntară, anemia, rectoragiile, scaunele negre, diareea nocturnă, febra sau durerea abdominală progresivă, ori când simptomatologia este constantă, severă și independentă de alimentație. În aceste situații, este obligatorie excluderea unor afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, boala celiacă, neoplasmul colorectal, infecțiile persistente sau tulburările endocrine, înainte de a atribui simptomele unui dezechilibru al microbiotei.

Există, de asemenea, un număr mare de situații în care disbioza nu este cauza primară, ci apare secundar unei alte afecțiuni. De exemplu, în boala celiacă netratată, inflamația mucoasei modifică mediul intestinal și duce la disbioză; în hipotiroidism, tranzitul intestinal lent favorizează modificări ale florei; în SIBO, dezechilibrul bacterian este localizat predominant în intestinul subțire; iar în stresul cronic, dereglarea axei intestin–creier modifică motilitatea și secrețiile digestive, cu impact secundar asupra microbiomului. În aceste situații, reechilibrarea florei este necesară, dar insuficientă dacă nu este tratată și cauza de fond.

Din perspectivă clinică, abordarea corectă nu este să „etichetăm” simptomele ca disbioză, ci să înțelegem dacă disbioza este mecanismul principal, un factor agravant sau doar un epifenomen. Această diferențiere este esențială pentru ca intervenția să fie eficientă și durabilă.

Concluzie

Dezechilibrul florei intestinale este o expresie a modului în care intestinul reacționează la dietă, stres, inflamație, medicație și contextul general al organismului. De aceea, simptomele atribuite frecvent „florei distruse” nu pot fi interpretate izolat și nu ar trebui tratate prin soluții universale sau intervenții empirice.

Pentru unii pacienți, disbioza este mecanismul central al simptomelor și răspunde bine la ajustări nutriționale, corectarea stilului de viață și, atunci când este cazul, intervenții microbiotice țintite. Pentru alții, disbioza este secundară unei alte afecțiuni (inflamatorii, endocrine, autoimune sau funcționale) care trebuie identificate și tratate pentru ca echilibrul digestiv să se poată reface durabil.

Abordarea corectă este, așadar, una integrativă și personalizată. Scopul nu este să urmărim doar „să reparăm flora”, ci să înțelegem contextul în care aceasta s-a dezechilibrat. Este singura alternativă prin care simptomele digestive pot fi ameliorate real, iar intestinul își poate recăpăta rolul său esențial în reglarea metabolismului, imunității și stării generale de bine.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Un adolescent de 16 ani care conducea fără permis a fost urmărit și oprit cu focuri de armă Un adolescent de 16 ani care conducea fără permis a fost urmărit și oprit cu focuri de armă
Actualitateacum 3 ore

Un adolescent de 16 ani care conducea fără permis a fost urmărit și oprit cu focuri de armă

Un tânăr în vârstă de 16 ani, care a condus un autoturism și a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor,...

Legiunile de femei-ucigașe care au băgat teroare în inamici. Erau mult mai eficiente și mai curajoase decât bărbații pe câmpul de luptă Legiunile de femei-ucigașe care au băgat teroare în inamici. Erau mult mai eficiente și mai curajoase decât bărbații pe câmpul de luptă
Actualitateacum 7 ore

Legiunile de femei-ucigașe care au băgat teroare în inamici. Erau mult mai eficiente și mai curajoase decât bărbații pe câmpul de luptă

Legendele despre amazoane sunt printre cele mai celebre din mitologia greacă. Dincolo de mituri, însă, au existat cu adevărat femeie...

„Vârsta medie va depăși 50 de ani”. Avertisment sumbru pentru pensiile de stat și private: Cine va mai susține economia? „Vârsta medie va depăși 50 de ani”. Avertisment sumbru pentru pensiile de stat și private: Cine va mai susține economia?
Actualitateacum 12 ore

„Vârsta medie va depăși 50 de ani”. Avertisment sumbru pentru pensiile de stat și private: Cine va mai susține economia?

Jumătate dintre persoanele din UE aveau, la 1 ianuarie 2025, peste 44,9 ani, vârsta medie la care s-a ajuns. Tendința...

Anunțul lui Trump înaintea „Consiliului pentru Pace”. Țările membre vor aloca 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Fâşiei Gaza Anunțul lui Trump înaintea „Consiliului pentru Pace”. Țările membre vor aloca 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Fâşiei Gaza
Actualitateacum 17 ore

Anunțul lui Trump înaintea „Consiliului pentru Pace”. Țările membre vor aloca 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Fâşiei Gaza

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că ţările membre ale aşa-numitului „Consiliu pentru Pace” creat de el care se vor...

Trei însoțitori de zbor ai Companiei British Airways au ajuns la spital după ce au mâncat bomboane cu cannabis oferite de un pasager Trei însoțitori de zbor ai Companiei British Airways au ajuns la spital după ce au mâncat bomboane cu cannabis oferite de un pasager
Actualitateacum 22 de ore

Trei însoțitori de zbor ai Companiei British Airways au ajuns la spital după ce au mâncat bomboane cu cannabis oferite de un pasager

Trei însoțitori de zbor ai companiei British Airways au fost internați la spital după ce au mâncat bomboane gumoase cu...

Ce ascunde „ofensiva de farmec” a Americii la München Ce ascunde „ofensiva de farmec” a Americii la München
Actualitateacum o zi

Ce ascunde „ofensiva de farmec” a Americii la München

Mesajul transmis de Washington este direct și lipsit de ambiguități: alăturați-vă proiectului lui Donald Trump de remodelare a ordinii globale...

Ce pericole aduce plafonarea generală a adaosului comercial când inflația depășește 5% — explicația simplă pentru toată lumea Ce pericole aduce plafonarea generală a adaosului comercial când inflația depășește 5% — explicația simplă pentru toată lumea
Actualitateacum o zi

Ce pericole aduce plafonarea generală a adaosului comercial când inflația depășește 5% — explicația simplă pentru toată lumea

Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci când inflația depășește pragul de alertă de 5% este...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro