Breaking
Zelenski este chemat de Trump la Mar-a-Lago pentru a discuta condițiile de pace cu Rusia
Volodimir Zelenski se va întâlni astăzi, la ora 22:00 (ora României) cu Donald Trump la reședința de la Mar-a-Lago din Florida. Această întrevedere dintre cei doi lideri este considerată un moment critic în eforturile diplomatice de a opri războiul din Ucraina înainte de sfârșitul anului.
Zelenski merge în Florida cu un plan de pace în 20 de puncte, pe care acesta spune că l-a elaborat în prealabil cu oficialii americani. Zilele trecute, președintele ucrainean a afirmat că documentul de pace este „90% gata”, însă mai sunt câteva probleme care necesită discutate înainte de a fi pus în aplicare. Vizita acestuia în Florida are scopul de a finaliza ultimele detalii și pentru a obține aprobarea finală a lui Donald Trump.
Principalele puncte de discuție, după cum a afirmat zilele trecute președintele Ucrainei, se vor axa în principal pe integritatea teritorială, pe statutul centralei nucleare de la Zaporojie și pe reconstrucție economică post-război.
Un plan de pace pe care îl pot decide ucrainenii prin referendum
Zelenski a menționat posibilitatea organizării unui referendum pentru ca poporul ucrainean să aprobe termenii finali ai acordului, dar a subliniat că acest lucru nu poate fi făcut în condiții de război activ. Însăși ideea de a implica populația ucraineană în procesul de pace poate reprezenta pentru Zelenski o sabie cu două tăișuri.
Pe de o parte, în condițiile în care Rusia solicită cedarea teritoriilor din Donbass controlate în prezent de armata ucraineană, un scrutin în care ucrainenii ar putea decide soarta negocierilor de pace ar putea să se termine cu un rezultat negativ.
Ucrainenii preferă să continue războiul decât să cedeze teritorii Rusiei
Conform ultimului sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev în luna decembrie, ucrainenii ar prefera să continue războiul cu Rusia în loc să facă concesii teritoriale. 75% dintre cetățenii din Ucraina resping orice plan de pace care ar include, printre altele, retragerea trupelor din Donbas, restricții asupra armatei ucrainene și, în același timp, nu ar conține garanții specifice de securitate.
Pe de altă parte, în eventualitatea unui scrutin, Rusia ar putea promova ideea conform căreia ucrainenii care se află în prezent pe teritoriul Rusiei, în zonele ocupate de aceasta, dar și în alte țări, ar trebui să voteze. Scopul este de a folosi acest lucru ulterior ca pretext pentru a declara „ilegitimitatea” alegerilor și a autorităților ucrainene.
Donald Trump, arbitrul suprem al acordului de pace pentru Ucraina
Vineri seara, într-un interviu acordat pentru Politico, Donald Trump s-a autoproclamat arbitrul suprem al acordului de pace. „Nu are nimic până nu-i aprob eu”, le-a spus Trump jurnaliștilor. Toate aceste afirmații dau impresia că soarta Ucrainei depinde de convingerea liderului de la Washington că Zelenski va face suficiente concesii pentru a-l satisface atât pe el, cât și pe Vladimir Putin.
Deși a abordat un ton tranșant în interviul acordat pentru Politico, Trump a păstrat o notă pozitivă în declarațiile pe care le-a făcut pentru New York Post: „Cred că va merge bine cu el [Zelenski]. Cred că va merge bine și cu Putin”. În completare, președintele SUA a spus că există „o șansă bună” ca ambele părți să fie gata pentru un acord.
Donald Trump a confirmat că pe masa discuțiilor se află și un „acord economic” și detalii despre reconstrucția Ucrainei, inclusiv crearea unor fonduri de investiții comune. Acest lucru a fost confirmat și de Zelenski, care a spus că există o perspectivă de investiții de până la 700-800 de miliarde de dolari până în 2040.
În drum spre Mar-a-Lago, Zelenski a făcut o oprire în Canada
Sâmbătă, înainte de întâlnirea cu Trump din Florida, Volodimir Zelenski a efectuat o escală în Canada. Această oprire a servit drept platformă pentru consolidarea sprijinului aliaților occidentali în fața propunerilor de pace americane. În timpul opririi din Canada, Zelenski a participat la o video-conferință extinsă cu liderii europeni pentru a coordona o poziție comună înainte de discuțiile cu Trump.
„Am discutat despre cele 20 de puncte, atitudinea noastră față de problema teritorială, de centrala nucleară Zaporojie și de problemele cu banii. Acum ne este mai ușor. După cum am spus, cele 20 de puncte sunt gata în proporție de 90%, deoarece există o decizie”, le-aa spus Zelenski jurnaliștilor ucraineni care au mers cu el în delegație.
Europa nu participă la masa negocierilor. Liderii europeni îl susțin pe Zelenski de la distanță
Ursula von der Leyen a confirmat convorbirea telefonică într-o postare pe X și a precizat, în același timp, că orice acord de pace trebuie să protejeze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
De asemenea, Friedrich Merz a exprimat sprijinul total al Germaniei și al partenerilor europeni pentru poziția Ucrainei în negocieri. Președintele franez, Emmanuel Macron, a spus că atacurile rusești din această dimineață demonstrează dorința Rusiei de a prelungi războiul, nu de a-l încheia.
Partenerii de discuție ai lui Zelenski au convenit că problema cheie este reprezentată de garanțiile de securitate concrete și clare pentru Ucraina, a menționat pe X prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. Toți partenerii europeni sunt de acord că Ucraina are nevoie de garanții de securitate concrete și precise.
Zelenski a folosit acest moment pentru a arăta că, deși merge la Mar-a-Lago să discute planul american în 20 de puncte, el nu negociază singur, ci are în spate „Coaliția de Voință”, un grup de aliați din care face parte Canada și mai multe state ale Uniunii Europene care insistă pe garanții de securitate solide de tip „Articolul 5” și pe refuzul cedărilor teritoriale forțate.
Această mobilizare diplomatică a avut loc la doar câteva ore după ce Rusia a lansat unul dintre cele mai violente atacuri cu rachete și drone asupra Kievului, ceea ce Zelenski a numit „răspunsul real al lui Putin la eforturile de pace”.
După întâlnirea cu Donald Trump din Miami, delegația ucraineană va purta o nouă discuție cu europenii. „Am discutat împreună despre cele mai importante priorități. Ucraina apreciază tot sprijinul. […] după întâlnirea cu președintele Trump, vom continua discuția [cu liderii europeni]”, – a spus Volodimir Zelenski. Aceasta a subliniat că sunt necesare poziții puternice atât pe front, cât și în diplomație, astfel încât Putin să nu poată manipula și să evite o încheiere reală și justă a războiului.
Vladimir Putin: Dacă Ucraina nu acceptă calea pașnică, rezolvăm toate problemele rămase prin război
De cealaltă parte a baricadei, Vladimir Putin a declarat sâmbătă seara că în Occident au început să apară „oameni inteligenți care recomandă autorităților de la Kiev să accepte condiții decente pentru încheierea conflictului că care oferă condiții bune pentru asigurarea securității Ucrainei pe termen lung”. Liderul de al Kremlin a afirmat, de asemenea, că în cazul în care Ucraina nu este dispusă să pună capăt războiului în mod pașnic, atunci Rusia va rezolva toate problemele rămase prin mijloace militare.
Chiar înaintea vizitei lui Zelenski în Florida, Rusia a lansat atacuri masive cu peste 500 de drone și 40 de rachete asupra Kievului și a infrastructurii energetice. Rusia folosește aceste bombardamente pentru a demonstra, pe de o parte, că deține inițiativa militară în conflict și, pe de altă parte, pentru a pune presiune pe Ucraina să accepte condițiile de pace ale Kremlinului. Deși Moscova a confirmat că a analizat planul american de pace în 20 de puncte, condițiile acesteia rămân în continuare rigide:
- Controlul total al regiunii Donbas – Putin insistă pe retragerea trupelor ucrainene din cele 5.000 km² pe care Ucraina îi mai controlează încă în regiunea Donbas. Conform unor afirmații din Kommersant, Putin ar fi dispus să „schimbe” anumite teritorii ocupate în alte regiuni, dar cu condiția ca întreg Donbas-ul să revină Rusiei;
- Renunțarea Ucrainei de a adera la NATO și statutul de neutralitate: Moscova cere renunțarea oficială a Kievului la aderarea la NATO și limitarea dimensiunii armatei ucrainene pe timp de pace.
Până în prezent, Rusia nu dă impresia că este dispusă să accepte un plan de pace
Rusia încearcă să mențină un canal de comunicare deschis cu Washingtonul și adesea ignoră sau subminează autoritatea Kievului. Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a descris data de 25 decembrie ca fiind un „reper istoric” în care părțile s-au apropiat de o soluție, deși a acuzat Ucraina că încearcă să „torpileze” negocierile prin modificările aduse planului de pace. Anterior, Iuri Ușakov, consilierul lu Vladimir Putin, a spus că modificările aduse planului american de către europeni și ucraineni nu fac decât să înrăutățească perspectivele de pace”.
De-a lungul timpului, Rusia s-a poziționat ca un partener de dialog pentru Donald Trump, dar a rămas un adversar intransigent pentru Zelenski. De data aceasta, Moscova speră că presiunea de la Mar-a-Lago să forțeze Ucraina să accepte perderile teritoriale în schimbul unei încetări a focului.
Recomandările autorului:
Macron pășește cu stângul în 2026: doar 25% dintre francezi îl mai susțin. Ce cote de încredere au Jordan Bardella și Marine Le Pen
„Armata altfel”. Marea Britanie propune tinerilor sub 25 de ani un program de un an pentru a experimenta serviciul militar
Donald Trump cere publicarea numelor democraților din dosarele Epstein. „Publicați-le numele și faceți-i de râs”
Breaking
Nicușor Dan refuză să răspundă dacă este mulțumit de Bolojan
Președintele Nicușor Dan a comentat din Cipru, unde se desfășoară Consiliul European, situația din Guvernul României, din care miniștrii social-democrați și-au depus astăzi demisiile, iar premierul Bolojan a numit interimari pe portofolii. Întrebat dacă a performat sau nu Ilie Bolojan în funcție, șeful statului a refuzat să răspundă.
Întrebat dacă a primit demisiile miniștrilor PSD, șeful statului a răspuns: „Nu! În mod oficial, nu! Bineînțeles că știu ce s-a întâmplat azi, le așteptăm și decidem”.
Chestionat dacă o moţiune de cenzură PSD ar ajuta sau ar escalada şi mai mult criza, şeful statului a refuzat să răspundă.
„Eu sunt mediator, nu vreau să mă pronunţ pe acţiunile fiecăruia dintre partide. Orice aş spune ar fi părtinitor pentru unul sau pentru celălalt. Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele. Dar apreciez că, cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin”, a subliniat şeful statului.
Șeful statului a fost întrebat și dacă a performat sau nu Ilie Bolojan ca premier. Răspunsul a fost următorul: „Dacă aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta. Așa o să îmi păstrez statutul de mediator”.
Nicușor Dan | Foto – Mediafax
Breaking
Cum poate fi salvat Șantierul Naval Mangalia, cel mai mare din Europa
Șantierul Naval Mangalia, unul din marile obiective industriale ale României, este într-o situație dramatică, fiind în pragul falimentului. Ministrul Apărării, Radu Miruță, avertizează că acesta a fost sabotat gradual chiar de statul român. Ministrul are și o soluție salvatoare – investiții și comenzi militare.
Șantierul Naval de la Mangalia-2 Mai, intrat în procedură de faliment, are o miză majoră pentru statul român și pentru NATO.
Statul a dus în pragul falimentului șantierul strategic
Este cel mai mare șantier din Uniunea Europeană, într-o țară membră NATO, cu deschiderea la Marea Neagră. Este în apropiere de Federația Rusă, considerată și de România și de NATO, unul dintre principalele riscuri de securitate, a afirmat joi, într-un interviu la DC News, Radu Miruță.
În opinia ministrului Apărării, șantierul naval a fost sabotat deliberat în ultimii ani, chiar de statul român.
„Statul român, în istoria recentă a sa, și-a autosabotat acest șantier. Și am ajuns în situația în care valoarea de inventare a acelui șantier era 87 de milioane (euro) și datoriile, în dispută ce-i drept, erau de 180 de milioane”, a declarat Miruță.
Șantierul a fost inclus în SAFE
Comenzile de la Armată în cadrul programului pan-european de înarmare SAFE ar putea fi soluția salvatoare pentru șantier.
„În zona asta, alegând pe același trotuar, se va închide sigur. Și m-am gândit, hai să adăugăm pe acest șantier o comandă suficient de mare, care aplicată pe problema valoare 80 datorii 160, să facă acest șantier atrăgător, prin faptul că îi lipești comanda de el. Și în SAFE am generat o comandă de două nave de patrulare și două nave vedete de intervenție, undeva la o valoare estimată de 760-770 de milioane de euro.
Statul român, totuși, are putere decizională de a spune. Îți dau bani, eu te condiționez să faci aici. E dreptul meu, e curtea mea, de unde începem să ne fie teamă că vrem să punem condițiile astea? Le punem direct. Asta e ce am făcut prin SAFE și asta e ce e în curs în aceste zile. Care sper eu că se vor finaliza cu un răspuns sănătos”, a mai spus Radu Miruță.
Sunt necesare investiții
Însă, momentan, șantierul naval nu dispune de o capacitate completă ca să producă toate aceste nave acolo. Așadar sunt necesare unele investiții.
„Și atunci suntem în discuții pentru a pune niște bani pe aceste nave, care să acopere corect o parte dintre investiții. Pentru că noi cerem să se facă nava acolo, dar cu ce este acolo nu se poate face nava. Și avem varianta să facem mai puțin din navă și să nu salvăm șantierul sau avem varianta, pe mine mă interesează ce se va întâmpla pe termen lung cu acel șantier.
Dacă reușești să îl îmbraci frumos, să îi cureți sângele bolnav și să îl pui pe picioare, el va mai rezista o generație. Începe să fie pus pe picioare. Dacă începe să respire, sigur acum nu poate statul, Ministerul Apărării, nu poate să scoată complet șantierul ăsta, că nu este o cameră a Ministerului Apărării”, conchide ministrul Apărării.
AUTORUL RECOMANDĂ
Operatorul Șantierului Naval Mangalia deschide falimentul, după ce planul de reorganizare a eșuat. Damen Shipyard: Nu putem susține planul propus
Armata României se antrenează să se apere de drone. Exercițiu de amploare împreună cu forțele NATO la Capu Midia
Breaking
Politico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
Consiliul European, format din liderii UE, este tot mai des acuzat, chiar și din din interior, că nu poate răspunde rapid la crize globale tot mai numeroase în ulțimii ani. Într-o lume instabilă, deciziile lente și blocajele interne macină tot mai mult viitorul mecanismelor europene de control.
Este Consiliul European inadecvat scopului său? Aceasta este întrebarea pe buzele tuturor în ultima vreme. Mulți dintre cei care s-au așezat la masa negocierilor consideră că noua ordine mondială impune schimbări în cadrul UE, în contextul în care summiturile Uniunii Europene devin tot mai frecvent scena unor blocaje și negocieri interminabile, se arată într-o analiză Politico.eu.
Când UE a fost înființată în umbra celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost concepută pentru integrare economică, nu pentru putere militară securitatea sa fiind externalizată către SUA, iar politica și instituțiile sale fiind create pentru a ajunge la consens. Dar lumea care a dat naștere blocului nu mai există. Și la Bruxelles, dar și dincolo de granițele sale, crește nemulțumirea față de viteza și urgența, sau lipsa acestora cu care cei 27 de lideri, cunoscuți colectiv sub numele de Consiliul European, fac față provocărilor și iau decizii, în special în materie de securitate și politică externă.
„Europa de astăzi se află într-o stare permanentă de criză, iar arhitectura sa decizională pur și simplu nu a fost concepută pentru asta. Nu poți aștepta ca Consiliul să ajungă la un acord asupra unei declarații în timp ce lumea arde”, a declarat Anders Fogh Rasmussen.
Decizii întârziate și crize nerezolvate
În ultimele luni, UE a eșuat în repetate rânduri să adopte poziții comune cu privire la chestiuni de importanță geopolitică majoră, de la deblocarea unei tranșe de fonduri de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, la impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și a coloniștilor violenți din Cisiordania, până la o reacție coerentă la războiul din Iran.
La cel mai recent summit al liderilor UE din martie, aceștia au petrecut ore întregi certându-se pe detaliile schemei de permise de carbon ETS a blocului, chiar în timp ce Teheranul lovea aprovizionarea cu energie a Europei din Orientul Mijlociu.
„A spune că ETS este cea mai importantă problemă atunci când marile zăcăminte de gaze ard este puțin ciudat”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.
O mare parte din agenda summiturilor din octombrie, decembrie și martie a fost dedicată problemelor nerezolvate de la întâlnirile anterioare, revenind asupra unor chestiuni care nu au fost niciodată soluționate: de la pregătirea apărării la finanțarea Kievului și planurile de redresare a economiei UE.
Ideea că Europa este prea lentă în luarea deciziilor a devenit aproape un clișeu. Prim-ministrul olandez Rob Jetten a profitat de prima sa vizită la Bruxelles în această funcție, luna trecută, pentru a îndemna UE să se grăbească.
„Nu putem explica alegătorilor noștri că Europa este uneori mult prea lentă în a reacționa la problemele majore care ne afectează pe toți”, a spus el.
Rob Jetten – Foto: Robin/ABACAPRESS.COM
Sistemul bazat pe consens, greu de adaptat noii realități
Problema principală este chiar mecanismul de funcționare al Uniunii Europene, construit pe ideea de consens între statele membre, într-o perioadă în care prioritățile erau economice, nu militare sau de securitate.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, din ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE „uneori este prea lentă, cu siguranță, și trebuie reformată, cu siguranță”.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat regula unanimității, despre care spune că generează „blocaje sistemice”.
În cadrul structurii sale greoaie, toți cei 27 de lideri europeni se reunesc periodic pentru a discuta prioritățile blocului, a stabili direcția politică și, după ore de negocieri, certuri și compromisuri, a conveni asupra unor declarații colective. O mare parte din ceea ce se decide este negociat în prealabil de diplomații naționali în cadrul unor foruri precum Coreper, comitetul ambasadorilor UE.
„Ar putea fi mai eficient?”, a întrebat retoric un oficial al UE pentru Politico.
„Probabil. Înțeleg criticile.Există unele probleme care pot fi puțin mai dificil de abordat la nivelul Consiliului European. În prezent, se pune un accent enorm pe modul în care aceste acorduri politice pot fi transformate în acțiuni concrete, deoarece Europa se află sub o presiune enormă în acest moment.”, a adăugat oficialul.
Rasmussen a susținut că UE trebuie să renunțe la discuțiile interminabile de noapte și să-și accelereze capacitatea de a răspunde amenințărilor la adresa securității „cu structuri agile, pe care această eră le impune”.
Organismul are cu siguranță apărători, printre care fostul prim-ministru belgian și șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Alexander De Croo.
„Construcția europeană are uneori nevoie de timp pentru a ajunge la decizii. Dar am fost martor la momente în care au fost foarte decisivi.”, a declarat el.
De Croo, care a făcut parte din Consiliul UE între 2020 și 2025, a subliniat, de asemenea, răspunsul UE la pandemia de Covid-19 din 2020, care a inclus un fond masiv de redresare și cooperarea în domeniul vaccinurilor.
„Viteza de luare a deciziilor și de execuție a fost, de fapt, destul de mare. Iar eficacitatea răspunsului la nivel european a fost ridicată. Așadar, nu cred că este o problemă structurală.”, a spus el.
Alexander De Croo – Foto: Profimedia images
De ce reforme are nevoie Europa
Chiar dacă UE este previzibilă, lumea este din ce în ce mai imprevizibilă. În ultimul deceniu, ordinea internațională s-a schimbat radical, vechile alianțe s-au destrămat și crizele s-au înmulțit. Vechile metode europene de luare a deciziilor pur și simplu nu mai sunt suficiente, a spus Rasmussen.
„Când am participat la Consiliul European între 2001 și 2009, lumea era un loc fundamental diferit. Rusia era încă partener al G8. America era un aliat fără echivoc. Am avut partea noastră de crize, dar și spațiul necesar pentru deliberare. Acea lume nu mai există”, a spus el.
Printre ideile care au fost avansate, pe lângă eliminarea dreptului de veto în chestiuni de politică externă, se numără crearea unui Consiliu European de Securitate, un organism de nivel înalt cu mandatul de a lua decizii de apărare pentru continent, și consolidarea puterilor Comisiei Europene.
„Desigur, dacă spui că trebuie să reformăm UE pentru a o face mai rapidă, atunci întrebarea este: bine, dar cum? Ai putea, de exemplu, să introduci votul cu majoritate calificată (QMV) în Consiliul European pentru aceste chestiuni de politică externă. Dar asta ridică o problemă democratică uriașă”, a spus Gilles Pittoors, lector de științe politice la KU Leuven.
„Crearea de noi organisme nu ar rezolva nimic. Cred că cea mai bună cale de urmat aici, dacă ești cu adevărat serios în privința reformării UE pentru a o face mai agilă, pentru a o face să răspundă mai rapid, este să consolidezi, practic, puterile Comisiei”, a susținut el.
Totuși, și acest lucru se confruntă cu scepticismul țărilor membre, care se tem să acorde executivului UE prea multă putere, a recunoscut el.
Când liderii se vor reuni pentru un summit în această săptămână, va exista o absență notabilă: premierul ungar Viktor Orbán, care, după ce a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile din această lună, a declarat că nu va participa. Fără cel care blochează cronic consensul în sală, a spus un oficial, Consiliul ar putea depăși diviziunile și ajunge la compromisuri mai repede.
Recomandarea autorului
UE ia în calcul măsuri extreme în criza kerosenului: statele ar putea fi obligate să împartă combustibilul destinat avioanelor, în caz de penurie
Spania cere UE să rupă acordul cu Israelul. Acuzații grave la adresa lui Netanyahu din cauza războiului din Orient
-
Breakingacum 3 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 3 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
-
Breakingacum 19 oreDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 2 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Actualitateacum 3 zileCum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
-
Breakingacum 14 orePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Breakingacum 2 zileClotilde Armand: “PSD este o organizație teroristă”. Ce apel face către premierul Bolojan




