Breaking
Avem un sindrom de inferioritate
La Conferința de Securitate de la München s-a dezbătut viitorul apărării nucleare europene în raport cu Statele Unite ale Americii. Atât cancelarul german Friedrich Merz – care a anunțat că se desfășoară negocieri cu Franța pentru crearea unui mecanism european comun de descurajare nucleară -, cât și premierul Letoniei, Evika Silini, au punctat că descurajarea nucleară este un factor esențial într-un scenariu care deschide noi „oportunități de securitate” pentru Europa.
„Umbrela nucleară” oferită de SUA nu mai este singura protecție posibilă pentru europeni, iar Karol Nawrocki – președintele Poloniei – a spus cu subiect și predicat că țara sa vrea să dezvolte capacități nucleare civile și militare pentru a contracara „agresivitatea” unei Rusii „imperiale”.
„Calea către un proiect polonez, către capacitatea nucleară poloneză – desigur, cu respectarea deplină a tuturor reglementărilor internaționale – este o cale pe care trebuie să o urmăm. Suntem un stat situat chiar la granița unui conflict armat. Este bine cunoscută atitudinea Rusiei agresive, imperiale, față de Polonia”, a declarat Karol Nawrocki, președintele Poloniei.
Karol Nawrocki, președintele Poloniei: „Este bine cunoscută atitudinea Rusiei agresive, imperiale, față de Polonia” | Foto – Mediafax
Polonia este semnatară a Tratatului de neproliferare nucleară
Totuși, dincolo de ambițiile nucleare exprimate clar de președintele Nawrocki, trebuie menționat că Polonia este semnatară a Tratatului de neproliferare nucleară.
- 188 state suverane sunt părți ale tratatului. Două dintre cele 8 puteri nucleare confirmate – India și Pakistan – și o putere nucleară neconfirmată (Israel) nu au semnat și nici nu au ratificat acest tratat. O altă putere nucleară – Coreea de Nord – s-a retras.
Test de lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) Hwasong-17, într-o locație nedivulgată din Coreea de Nord, pe 24 martie 2022 | Foto – Mediafax
- În Europa are loc o amplă dezbatere despre o consolidare a descurajării nucleare, în contextul conflictului din Ucraina și al amenințărilor formulate de Rusia.
- Țările europene ar dori crearea unui sistem propriu de apărare nucleară – pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece -, iar Statele Unite nu mai sunt privite ca un partener militar de încredere.
O astfel de inițiativă ridică numeroase semne de întrebare pe termen mediu și lung, „modelul polonez” reprezintă un precedent care nu poate fi trecut cu vederea, iar „mutările” pe care le va face România în acest scenariu sunt necunoscute încă.
Gândul prezintă, în exclusivitate, punctele de vedere formulate de generalul (r) Ștefan Dănilă, expertul militar Hari Bucur-Marcu și de analistul politic Vladimir Ionaș.
Generalul (r) Ștefan Dănilă: „Să ne comparăm cu polonezii începe să devină mult prea mult”
La solicitarea Gândul, generalul (r) Ștefan Dănilă – fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 1 ianuarie 2011 – 1 ianuarie 2015, fiind primul general din arma aviație care a ocupat această funcție – a comentat aceste ambiții nucleare” ale Poloniei.
În același timp, generalul (r) Ștefan Dănilă a explicat de ce România nu se poate compara cu Polonia și a scos în evidență punctele principale din acest scenariu.
„Să ne comparăm cu polonezii începe să devină mult prea mult. E bine să ne raportăm, să vedem ce fac polonezii, dar nu putem să facem similitudini între Polonia și România.
- Polonia este o țară cu o capacitate mai mare economic, cu o capacitate mai mare demografică – are de două ori populația României.
- Polonia are și o capacitate militară care o poziționează, acum, printre cele mai puternice state din Europa, din punct de vedere militar, al echipamentelor pe care le are.
- Nu știm exact care este capacitatea reală a armatei poloneze, dar aș înclina să spun că este printre cele mai pregătite și mai bine dotate armate din Europa.
Este următorul pas (n.red. – ambiția nucleară a Poloniei) pe care și-l propun polonezii, ținând cont că, la granița Poloniei, au venit în Belarus arme nucleare ale Federației Ruse. Polonia poate să solicite – și eu cred că demersul în sensul acesta este, nu pentru a avea propriile arme nucleare neapărat – găzduirea de arme nucleare ale statelor care dețin deja armament nuclear, în primul rând din Statele Unite.
- Declarația vine de la președintele Poloniei și aș înclina să cred că este pe ideea ca Polonia să găzduiască armament nuclear pre-poziționat de Statele Unite.
- Până să ajungi să fabrici arme nucleare este mult mai ușor să ai poziționarea armelor nucleare deja existente, ale Statelor Unite. Să nu uităm că SUA au poziționare arme nucleare în Germania.
Dacă Polonia spune că ar putea să găzduiască, la rândul ei, arme nucleare, se iese din acordul NATO-Rusia. Vorbim despre ieșirea din acel consiliu NATO-Rusia, cu regulile stabilite atunci, în 1997”, a explicat generalul (r) Ștefan Dănilă, în exclusivitate pentru Gândul.
Generalul (r) Ștefan Dănilă: „Să ne comparăm cu polonezii începe să devină mult prea mult”
Analistul militar Hari Bucur-Marcu: „Așa ar trebui să facem și noi, noi nu facem”
Hari Bucur-Marcu – expert în Apărare, ofițer de aviație, fost membru în Statul Major General al Armatei – a făcut și o incursiune în istorie, cu accent pe drama prin care a trecut Polonia, sfâșiată în urma pactului Ribentrop-Molotov. Totodată, acesta a atras atenția că nu este vorba despre ambiția Poloniei de a deveni o putere nucleară, ci doar de a găzdui, pe teritoriul său, arme nucleare, așa cum se întâmplă în cazul Germaniei.
„Trebuie să înțelegem un lucru. Polonia este una din țările europene care a suferit cel mai mult în secolul trecut, de pe urma faptului că nu a înțeles mersul istoriei.
În secolul trecut, mai ales în perioada interbelică, Polonia a crezut că – cu demnitate, onoare și credință – poate să supraviețuiască unei noi ordini mondiale pe care o propuneau Hitler și Stalin, cei care au semnat și pactul Ribentrop-Molotov și au distrus Polonia, au împărțit-o între ei.
Asta în condițiile în care era evident că așa se va întâmpla, dar Polonia crede că va putea să supraviețuiască.
- O asemenea lecție a istoriei, pentru un popor care este unul demn și conștient de sine, cu identitate clară, nu se mai repetă.
- Ca urmare, polonezii se uită în jur, văd cum este mersul lucrurilor în momentul de față.
- Absolut toată lumea serioasă vorbește că, dacă nu ne luăm măsuri din timp, în următorii 5 – 10 ani, dar mai degrabă 5 decât 10, s-ar putea să avem un război european, deci nu un război local, cum este cel din Ucraina.
Dacă va fi să fie, este clar că Moscova ne amenință. Și, în asemenea condiții, statele de graniță cu Rusia sau cu fostul imperiu rusesc își iau măsuri.
Așa ar trebui să facem și noi, noi nu facem. Dar Polonia nu este un stat militarist, care se înarmează doar de dragul de a merge la război împotriva cuiva. Polonia este prima țară din Europa care a ajuns la 5% din PIB alocat pentru apărare, este țara care și-a dat seama că există o șansă de prosperitatea în pregătirea pentru război.
- Națiunile care investesc în apărarea națională investesc, de asemenea, și în oameni și în educație, și în industrie…
- În acest context, ideea de înarmare nucleară nu este o idee absurdă. Europa, în momentul de față, are două state înarmate nuclear – Franța și Marea Britanie. Doar Franța este membră UE.
- Dacă Uniunea Europeană ar deveni Statele Unite ale Europei, atâta putere militară cât are Franța atât ar fi pentru toți.
Franța, încă de acum 20 de ani și mai bine, de 30 de ani, mergea pe ideea de a deveni puterea militară nucleară a Europei.
- Eu l-am întrebat, la Paris, în 1997, pe șeful Statului Major al Apărării al armatei franceze dacă este dispusă Franța să împartă butonul nuclear cu alte state din Europa. În special cu Germania, care fusese un inamic istoric în secolul trecut.
- Mi-a răspuns că da, fără niciun fel de îndoială.
- Dar Germania a fost cea care a spus că nu vrea să își asume o astfel de responsabilitate.
Polonia zice că și-ar asuma o astfel de responsabilitate, nu suntem în faza în care s-ar decupla de la mersul istoriei și ar vrea să devină o mare putere nucleară, așa cum vrea să fie Iranul sau cum este Coreea de Nord”, a declarat analistul militar Hari Bucur-Marcu, în exclusivitate pentru Gândul.
Analistul militar Hari Bucur-Marcu: „Statele de graniță cu Rusia sau cu fostul imperiu rusesc își iau măsuri”
Vladimir Ionaș: „Noi nu avem opinii, nu vrem să fim vocali și nu vrem să ieșim în față, probabil dintr-un sindrom de inferioritate”
Analistul politic Vladimir Ionaș a atras atenția – în contextul declarațiilor tranșante făcute de președintele Poloniei – că acest „model polonez” nu va putea fi „copiat” de politicienii din România.
Aceștia, la momentul de față, au un „sindom de inferioritate” față de partenerii externi, nu au „opinii” și nu vor să „iasă în față”, a punctat analistul.
„Polonia vorbește de foarte mult timp despre necesitata unei umbrele nucleare, mai ales în condițiile în care la ei există o unitate totală când vine vorba despre poziția oamenilor politici vizavi de Rusia și ce reprezintă Rusia pentru stabilitatea Poloniei.
- Din punctul meu de vedere, atunci când se vorbește despre necesitatea unei umbrele nucleare pentru Polonia referirea se face la un parteneriat cu Statele Unite.
- Îmi aduc aminte, pe la mijlocul anului trecut polonezii vorbeau despre mesaje transmis către SUA, pentru a muta o parte din armele nucleare de pe teritoriul european pe teritoriul Poloniei, tocmai pentru a oferi această umbrelă nucleară.
Pe de altă parte, mai există și această strategie pe care Germania încearcă să o aplice în momentul de față, să convingă Franța ca armele nucleare pe care le deține să fie arme nucleare care să ofere securitate – din punct de vedere nuclear – întregii Europe.
Analistul politic Vladimir Ionaș: „Noi nu avem opinii, nu vrem să fim vocali”
- E puțin mai complicat, pentru că inclusiv Constituția Franței prevede că armele nucleare sunt doar pentru protecția propriului teritoriu. Și atunci este greu de crezut cum se poate transforma, peste noapte, într-o umbrelă de securitate pentru toată Europa.
- Celălalt stat care are arsenal nuclear, Marea Britanie, este dependent – din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește armele nucleare – de SUA. Este greu de crezut că poate avea loc această ruptură de Statele Unite peste noapte, sub nicio formă.
În ceea ce privește România, noi nu avem opinii. Din păcate, cred eu, este în primul rând strategia clasei politice, a establishmentului, în general. Nu vrem să fim vocali și nu vrem să ieșim în față, probabil dintr-un sindrom de inferioritate pe care îl au oamenii politici din România față de partenerii noștri internaționali.
Întotdeauna așteptăm să facă alții un pas în față, pentru ca, ulterior, fie să ne raliem, fie să încercăm să ocolim drumul pe care îl iau ceilalți”, a declarat analistul politic Vladimir Ionaș, în exclusivitate pentru Gândul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Breaking
După 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
Președintele Nicușor Dan a avut, miercuri, consultări cu liderii coaliției de guvernare, la Palatul Cotroceni, pe fondul deciziei PSD de a-i retrage sprijinul premierului liberal Ilie Bolojan. După 10 ore de discuții, șeful statului a transmis că a cerut partidelor să „dezescaladeze” retorica publică.
Nicușor Dan a avut astăzi, la Palatul Cotroceni, discuții cu liderii coaliției de guvernare. Cum s-au desfășurat evenimentele
În jurul orei 09:00, Delegația PSD, formată din președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, vicepremierul Marian Neașcu și secretarul general al partidului, europarlamentarul Claudiu Manda, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan și consilierii săi.
Sorin Grindeanu a reiterat că PSD vrea schimbarea lui Ilie Bolojan sau trece în opoziție fără a susține un guvern minoritar.
„Tocmai ce am încheiat consultarea cu președintele Nicușor Dan. Noi am informat, urmare a deciziei luate luni, punctele noastre de vedere. Am spus soluțiile pe care le vedem a fi viabile. Am expus în continuare ca una din soluții să fie continuarea acestei coaliții pro-europene, dar cu alt prim-ministru. Dacă nu se ajunge la o armonizare a punctelor de vedere evident PSD poate să treacă în opoziție nesusținând un guvern minoritar”, a declarat Sorin Grindeanu.
Premierul Bolojan, după discuțiile cu Nicușor Dan: ”Îmi asum în continuare mandatul de premier”
La doar o oră și jumătate, delegația PNL, formată din Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Adrian Vestea, Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Ciprian Ciucu au purtat discuții cu șeful statului, iar, la finalul acestora, premierul României a declarat că l-a informat pe Nicușor Dan că își va asuma în continuare fincția de prim-ministru al țării.
„Am încheiat consultările cu domnul președinte în care am prezentat poziția PNL. Această poziție reflectă deciziile pe care Biroul Politic le-a decis ieri. Îmi asum în continuare mandatul de premier. PNL va susține în plan guvernamental activitatea Guvernului astfel încăt să putem desfășura o activitate de administrare a țării în aceste situații diferite”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan | Foto – Mediafax
Simion, nemulțumit de decizia lui Nicușor Dan de a nu chema partidul său la consultări
De altfel, George Simion, liderul partidului car nu a fost chemat la consultări, a criticat, într-o declarație de presă, decizia șefului statului de a nu consulta toate partidele.
„Nicușor Dan a organizat ceva consultări, nu am fost invitați noi sau cei de la alte forțe de opoziție”, a spus George Simion. „Este o jignire la adresa votanților noștri”.
„Nu considerăm ca PSD va depune o moțiune și care va duce la bun sfârșit ceea ce a zis. (…) Noi votam orice moțiune împotriva acestui guvern”, a spus Simion.
George Simion, liderul AUR, sustine o declaratie de presa, la Palatul Parlamentului, miercuri, 18 martie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Hunor: ”Responsabilitatea politică trebuie dată unui om care răspunde în fața electoratului”
În jurul orei 15:00, UDMR a fost primit la Palatul Cotroceni pentru discuțiile cu șeful statului, la finalul acestora, Kelemen Hunor a dezvăluit că în discuția cu președintele Dan nu au fost identificate soluții.
El a subliniat că nu a fost făcută o listă a miniștrilor care vor prelua interimar ministerelor deținute până acum de PSD. „Nu am discutat portofolii dar am stabilit că, daca într-adevăr miniștrii PSD se retrag, vom discuta. Suntem pregătiți să preluăm. Nu am discutat nici măcar câte vom prelua”, a declarat președintele UDMR.
„Responsabilitatea politică trebuie dată unui om care răspunde în fața electoratului. Atunci partidele vor intra într-un blocaj decizional”, a spus Kelemen Hunor.
Nicușor Dan a primit la Palatul Cotroceni și 8 deputați din grupul minorităților naționale, în frunte cu liderul de grup Varujan Pambuccian.
Ultimul partid cu care șeful statului a purtat discuții a fost USR, cu care acesta a petrecut mai bine de două ore. Delegația a fost formață din Dominic Fritz, Oana Țoiu, Diana Buzoianu, Radu Miruță , Diana Stoica și Oana Murariu.
Dominic Fritz a concluzionat că discuția cu șeful statului a fost una ”lungă și extrem de sincer, deschisă”. În cadrul consultărilor, partidul i-a explicat președintelui viziunea și princiile pe baza cărora va lua decizii în zilele următoare.
„I-am explicat viziunea noastră, principiile noastre, pe baza cărora luăm decizii în aceste zile. L-am asigurat că îl susținem pe premierul Ilie Bolojan și am spus că o să continuăm prezența noastră în acest guvern, tocmai pentru că suntem îngrijorați de pierderea celor 10 miliarde de euro din PNRR, de pierderea celor 16 miliarde de euro din programul SAFE și suntem îngrijorați ca reformele pe care le-a început acest guvern, curățenia, dreptatea pe care a început să le facă acest guvern (…), ca aceste reforme să fie acum șterse cu buretele”, a spus Dominic Fritz.
Concluziile lui Nicușor Dan, după 10 ore de consultare cu partidele din coaliție
La finalul zilei, după 10 ore de consultări, șeful statului a transmis că le-a cerut partidelor, în cadrul discuțiilor de azi, ”dezescaladarea conflictelor”.
”Au fost consultări informale.
Suntem, evident, într-o criză politică; nu a început azi. De luni de zile, neînțelegerile și diferențele de opinie dintre partide s-au amplificat. Ce am cerut eu partidelor este să dezescaladeze retorica publică, să se uite la viitor mai mult decât la trecut, să se uite la soluții mai mult decât la probleme. În orice formulă politică, majoritară sau minoritară, vom avea nevoie de dialog. Dincolo de criza politică, trebuie să asigurăm românii că avem instituții ale statului care funcționează, cu o diferență de opinie la nivel politic. Fiecare dintre partidele care au venit azi au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe antioccidentale și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele pe care România le are în perioada următoare, deci calm și vom trece prin asta”, a declarat Nicușor Dan.
Breaking
Dan Dungaciu: „Germania își învălui tancurile în steagul UE pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial”
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum europenii sunt îngroziți de puterea pe care ar căpăta-o Germania într-o cursă de înarmare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Dan Dungaciu: „Nu vom cuceri Europa în numele Germaniei, dacă eram cu Alternative Fur Deutschland. Ci vom cuceri Europa în numele Europei. Ăsta e mesajul lui Merz. Și atunci lăsați-ne să ne dezvoltăm, pentru că punem totul la pachet. Industria noastră nu o ținem pentru noi, că asta era groaza. Pentru că ei știu că în orice competiție de dezvoltare industrială câștigă Germania, indiferent ce-i face. Nemții vor lucra acuma pentru Europa.”
Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum europenii sunt îngroziți de puterea pe care ar căpăta-o Germania într-o cursă de înarmare. Acesta a început prin a spune că Merz tocmai a votat o lege privind emigrarea, împreună cu opoziție – AFD. După această lege, Parlamentul German a aprobat o lege pentru înarmare. Sociologul susține că Germania își învăluie tancurile în drapelul UE pentru a-și putea continua înarmarea.
„În Parlamentul German, Merz a votat, împreună cu Alternative Fur Deutschland, o lege privind emigrarea. Toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă acolo. După aceea au început proiectul de înarmare. Deci au votat cu partidul din opoziție pe care voiau să-l scoată în afara. Lumea a spus ce se întâmplă cu partidul suveranist, partidul de protest. A început industria să bubuie. Reindustrializarea germană se face prin industria de apărare, industria de armament. Toată lumea a zis ce se întâmplă cu Germania? Ce se întâmplă cu Germania? Și Merz a adus-o pe Angela Merkel public, lângă el, pe care o detestă personal la nivelul maxim și a zis nu vom face alianță cu Alternative Fur Deutschland. În Europa e al doilea mare sacrificiu al Germaniei după căderea comunismului. Primul sacrificiu al Germaniei în favoarea comunității a fost renunțarea la moneda. Al doilea mare sacrificiu al Germaniei, pentru că lumea se teme de puterea ei… Le spune așa, nu vom cuceri Europa în numele Germaniei, dacă eram cu Alternative Fur Deutschland. Ci vom cuceri Europa în numele Europei. Ăsta e mesajul lui Merz. Și atunci lăsați-ne să ne dezvoltăm, pentru că punem totul la pachet. Industria noastră nu o ținem pentru noi, că asta era groaza. Pentru că ei știu că în orice competiție de dezvoltare industrială câștigă Germania, indiferent ce-i face. Nemții vor lucra acuma pentru Europa. Ce înseamnă asta? Federalizarea. Ai o carcasă pentru că toată lumea se îngrozește. Dar dacă după războiul din Iran încep unii să se gândească… Trei lideri care au cochetat cu proiectul nuclear și toți sunt morți, singurii care rămân în picioare sunt cei care au arma nucleară. Ce se va întâmpla dacă Turcia vrea arma nucleară? Ce se întâmplă dacă Emiratele sau Arabia Saudită vor armă nucleară? Ce se întâmplă dacă Germania vrea arma nucleară? Și toată lumea spune, domnule, avem o problemă că nemții când se înarmează, nu poți să-i oprești. Și atunci zicem carcasa Germania și învelim tancurile în drapelul Uniunii Europene. Și zice este vorba despre Europa și atunci nu se împiedică în cioturi, gen România, că oricum i-a încurcat un pic Ungaria, dar negociază.”, a explicat sociologul.
Breaking
A fost desemnat constructorul pentru ultimul tronson al Autostrăzii Unirii. Valoarea totală a proiectului este de 3,5 miliarde de lei
Compania Națională de Investiții Rutiere a anunțat că a fost desemnat constructorul care se va ocupa de ultimul tronson al Autostrăzii Unirii, cu o lungime de 15,5 kilometri. Contractul valorează 3,57 de miliarde de lei, fără TVA. Durata de realizare a lucrării este de aproape patru ani, iar proiectul include, de asemenea, 14 poduri și pasaje, 2 tuneluri și 2 noduri rutiere.
A fost desemnat constructorul pentru ultimul tronson al Autostrăzii Unirii
„Reușim, astăzi, un moment de referință pentru proiectul Autostrăzii Târgu Mureș-Iași-Ungheni: stabilirea câștigătorului pentru ultimii kilometri care vor fi construiți în România, dar și primul tronson de autostradă de peste Prut, o premieră pe care o marcăm în cadrul Programului SAFE”, a precizat CNIR.
Asocierea de firme din Italia, ITINERA SPA (Lider)-ICM S.P.A, SAIPEM S.P.A a câștigat contractul pentru acest proiect, valoarea sa fiind de 3,57 de miliarde de lei fără TVA.
„În mai puțin de trei luni de la depunerea ofertelor, Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni, proiect care include și realizarea unui segment de autostradă cu o lungime de 5 kilometri în Republica Moldova”, mai precizează Compania Națională de Investiții Rutiere.
Durata totală de realizarea a acestui contract va fi de 46 de luni, 10 luni pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În cadrul acestui proiect a fost prioritizat segmentul de autostradă cu o lungime de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, cu lucrări avansate.
Recomandările autorului:
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 3 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 3 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Breakingacum 3 zilePSD a decis întrebarea pentru membri, adresată azi, în cadrul referendumului intern. Nu se vorbește despre ieșirea de la guvernare
-
Breakingacum 3 zileTrecutul ascuns al lui Alex Bodi, dezvăluit la „Martorii”
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii




