Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

MĂSURI ANTI-CRIZĂ. Ce firme vor primi Certificate de Situaţie de Urgenţă (CSU), acordate de Guvernul Orban

Publicat

pe

MĂSURI ANTI-CRIZĂ. Ce firme vor primi Certificate de Situaţie de Urgenţă (CSU), acordate de Guvernul Orban

Guvernul Orban s-a reunit, miercuri seara, într-o ședință de urgență, prin tele-conferință, premierul fiind în auto-izolare la Vila Lac, pentru a lua unele măsuri pe fondul crizei produse de coronavirus.

Ședința de guvern a început la ora 17.00 și s-a prelungit după ora 2 noaptea. Este de așteptat ca premierul Ludovic Orban să anunțe joi are este pachetul de OUG-uri pentru ajutorarea mediului de afaceri.

Printre proiectele aflate pe ordine de zi s-a aflat și PROIECTUL DE HOTĂRÂRE privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Sectoarele eligibile sunt: transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației;

Firmele rebuie sa justifice o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării

Hotararea de Guvern pregătită pentru sedinta de Guvern, prevede următoarele:

(1) Solicitarea eliberării Certificatelor de Situaţie de Urgenţă (CSU) se va face exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, platformă care va conține o secțiune dedicată în acest scop;

(2) În cadrul platformei, solicitantul va completa informații referitoare la: datele de identificare ale operatorului economic, datele de contact ale acestuia, motivul solicitării Certificatului de Situație de Urgență, justificarea nevoii acestuia, precum și date referitoare la situațiile financiare;

(3) Se vor încărca documente justificative pentru situațiile descrise, după cum urmează: Certificatul Unic de Înregistrare, CI Administrator/ Administratori/ Reprezentant Legal, balanță contabilă certificată, pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanța contabilă la care face referire în raportare, o     declarație pe propria răspundere, prin care, solicitantul își asumă pe deplin că cele declarate, precum și documentele încărcate, sunt veridice, respectiv faptul că scăderea a fost cauzată de apariția situației de urgență, pe care o prezintă, respectiv certificatul constatator eliberat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului;

(4) În situația în care nu se observă o scădere a cifrei de afaceri, cu un procent de minimum 40%, din documentele precizate la alin.(3), dar operatorul este în dificultate, prin prisma apariției situației de urgență, acesta va furniza suplimentar alte documente justificative în acest sens;

(5) Un model de completare a cererii pe proprie răspundere privind asumarea informațiilor și a documentelor  furnizate, se va regăsi pe site-ul http://prevenire.gov.ro/;

(6) Toate documentele încărate în aplicația electronică, vor fi semnate electronic de către reprezentantul legal al operatorului electronic sau de către împuternicitul acestuia, caz în care se va încărca în aplicație și împuternicirea;

Art. 3. Modalitatea de acordare

(1) În cadrul MEEMA, se vor constitui Comisii de Analiză a cererilor de eliberare a CSU;

(2) Certificatul de Situaţie de Urgenţă se eliberează doar pentru operatorii economici care au activitatea principală în unul din sectoarele prevăzute la art.4;

(3) În cazul în care operatorul se încadrează la criteriile prevăzute la art.2, alin.(3), Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU vor realiza o verificare formală, de existență a documentelor încărcate de solicitant în cadrul platformei, vor genera CSU și îl vor transmite via email prin intermediul aplicației, într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare;

(4) Pentru operatorii economici care se regăsesc în situațiile prevăzute la art.2, alin.(4), Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU vor verifica documentele furnizate și vor stabili existența situației de urgență, urmând a transmite solicitantului un răspuns privind acordarea CSU, într-un termen ce poate depăși perioada prevăzută la alin.(3), dar nu mai mult de maximum 20 de zile lucrătoare;

(5) Acordarea CSU se realizează doar pe perioada institurii stării de urgență decretată de Președintele României;

(6) Certificatul de Situaţie de Urgenţă (CSU) este valabil pe toata perioada anului acordării;

Art. 4. Sectoare eligibile

(1) Certificatul de Situaţie de Urgenţă (CSU) prevăzut de prezenta Hotărâre de Guvern poate fi solicitat doar de către operatorii economici care își desfășoară activitatea în cel puțin unul dintre următoarele sectoare: transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației;

Art. 5. Utilizare

(1) Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU) poate fi folosit în relațiile cu terți și va atesta faptul că operatorul economic a avut activitatea economică afectată  în contextul pandemiei SARS–CoV-2;

(2) Prin intermediul CSU, operatorii economici pot beneficia de facilități de natură fiscală, oferite de către instituțiile administrației publice centrale sau locale;

(3) Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU) poate fi folosit în renegocierea anumitor contracte, sau în orice relație cu alți operatori economici;

(4) Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU) poate fi folosit în relația cu instituțiile financiar-bancare și de leasing sau cu orice alte instituții publice;

Art. 6. Dispoziții finale

(1) În termen de 5 zile de la adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a prezentei, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), va asigura adaptarea și funcționarea platformei electronice http://prevenire.gov.ro/;

(2)  Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU, împreună cu o listă a codurilor CAEN eligibile, conform art.4, vor fi stabilite prin Ordin al ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.”

Ce conține pachetul de ORDONANȚE de urgență adoptat de Guvernul Orban

Ludovic Orban a vorbit cu presa și înainte de ședința de guvern. Orban a spus că Guvernul adoptă azi un prim set de măsuri pentru susținerea mediului economic, puternic lovit de criza generată de coronavirus. Este vorba, în primul rând, de susținerea financiară a efortului de plată pentru șomajul tehnic. dar și asigurarea finanțării pentru capitalul de lucru.

Guvernul va susţine de la buget plata şomajului tehnic pentru companii. Premierul Orban spune că dacă nu ar lua măsuri, companiile ar fi condamnate la pierderea angajaţilor. Şomajul tehnic al angajaţiilor din companii va fi susţinut de Guvern, de la buget, potrivit unui anunţ făcut miercuri de premierul Ludovic Orban.

Orban spune că fără aceste măsuri companiile ar pierde angajaţii. „Vom adopta un prim set de măsuri pentru a veni în sprijinul companiilor afectate şi al angajaţilor din aceste companii. (…) Deocamdată măsurile la care ne-am gândit sunt pe de-o parte măsuri de a susţine financiar, de la buget, efortul de plată al ceea ce se numeşte şomajul tehnic”, a spus premierul.

Orban: Avem domenii de activitate paralizate

Premierul Orban a dat asigurări miercuri în privinţa asigurării continuităţii transporturilor de marfă către România, pentru că şoferii de TIR vor avea măsuri speciale de protecţie pentru a nu sta 14 zile în carantină.

„Pot să vă informez că, la ora actuală, din toate informaţiile oficiale pe care le avem, practic putem spune că fluenţa transportului de marfă este asigurată şi că transportatorii români, care sunt esenţiali în asigurarea legăturilor economice cu celelalte ţări europene, îşi vor putea desfăşura activitatea în condiţii normale”, a spus Orban, în deschiderea şedinţei de Guvern.

„În ceea ce privește impactul economic, urmărim cu mare atenție ce se întâmplă. Sunt efecte negative în economie din ce în ce mai clare, pe care trebuie să le luăm serios în considerare. Sunt domenii de activitate care au fost aproape paralizate: transportul rutier de persoane, în special transportul internațional de persoane, toată industria HORECA – hoteluri, restaurante, cafenele sunt într-o situație critică.

Inclusiv în domenii economice în care ne așteptam mai puțin există decizii care au fost luate care generează un impact economic negativ.

Azi luăm un prim set de măsuri, dar vom urmări în continuare ceea ce se întâmplă, nu numai în plan intern, ci și extern. Vom căuta soluții pentru a reduce impactul negativ. Măsurile la care ne-am gândit sunt, pe de o parte, de susținere financiară de la buget a efortului de plată a șomajului tehnic. Am ales această formulă pentru că foarte multe companii afectate funcționau foarte bine, cu profitabilitate, plata la timp a taxelor, iar ele sunt afectate de o conjunctură de moment. Odată ce trece vârful epidemiei, aceste companii vor avea capacitatea de a reveni la normal și vor avea nevoie de angajații formați în timp”, a spus Orban.

Ce are Guvernul Orban pe Ordinea de zi a ședinței de miercuri, 18 martie 2020.

I. MĂSURI NECESARE APLICĂRII DISPOZIŢIILOR DECRETULUI NR.195/2020 PRIVIND INSTITUIREA STĂRII DE URGENŢĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI

1. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

2. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aplicarea prevederilor Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ

3. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri fiscal bugetare

4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2

5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-15.pdf

II. PROIECTE DE HOTĂRÂRI
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea limitelor valorice privind componenţele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /proiectelor de investiţii noi, a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv a notelor de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C > care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-21.pdf

2. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK-S.A în numele şi contul statului
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HGANEXA.pdf

3. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-22.pdf

4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind stabilirea cuantumului taxei de licenţă pentru prelungirea unor licenţe de utilizare a frecvenţelor radio şi a condiţiilor de efectuare a plăţii
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-23.pdf

5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în concesiunea Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti ” Metrorex”-S.A, unitate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prevăzute în anexa nr.16 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-24.pdf

6. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.108/2019 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HGANEXE.pdf

7. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-25.pdf

8. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-26.pdf

9. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a imobilului 3589 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino”, trecerea unei părţi din acesta constituită din construcţii, din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi modificarea anexei nr.4 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-27.pdf

10. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind închirierea unor spaţii aflate în domeniul în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Justiţiei
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-28.pdf

11. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 al Regiei Autonome ”Monitorul Oficial”
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/HG-29.pdf

III. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea participării domnului Sandu Costea,
Vicepreşedinte ANAF, subsecretar de stat, în calitate de membru al Consiliului de administraţie al Regiei Autonome Autoritatea Aeronautică Civilă Română
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/MEMO-2.pdf

IV. NOTE
1. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Comunei Luna, judeţul Cluj, în scopul adoptării unei hotărâri ce are ca obiect transmiterea unor imobile situate în extravilanul comunei Luna, în suprafaţă totală de 3.384 mp, compusă din suprafaţa de 1.058 mp din Drumul Comunal 24 identificat cu nr.cadastral 53701, suprafaţa de 1.511 mp din Drumul de Exploatare 452 identificat cu nr.cadastral 50603 şi o suprafaţă de 815 mp dintr-un canal, identificat cu nr.cadastral 50598, din domeniul public al comunei Luna, judeţul Cluj, în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Apărării Naţionale, pentru a fi utilizate ca drumuri de circulaţie interioară şi pentru desfăşurarea activităţilor specifice în cadrul imobilului 1833 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/NOTA-7.pdf

2. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Judeţean Cluj, în scopul adoptării unei hotărâri ce are ca obiect transmiterea unui imobil în suprafaţă de 32.629 mp, situate pe teritoriul administrativ al comunei Luna, judeţul Cluj, identificat în cartea funciară a comunei Luna, judeţul Cluj nr.56597, nr.cadastral 56597, care constituie o parte din Drumul Judeţean 150 A, poziţionat între km.0+688 şi km 2+658, din domeniul public al judeţului Cluj, în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Apărării Naţionale, pentru a fi utilizat ca drum de acces închis circulaţiei publice, la incinta imobilului 1833, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale
Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/NOTA-6.pdf

V. PUNCTE DE VEDERE
1. PUNCTE DE VEDERE ale Guvernului referitoare la 16 propuneri legislative
Proiectul poate fi consultat la adresa:
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/pdv-Bp-410_2017-mod-si-compl-art.-13-din-Legea-52_2011-zilieri.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv-Bp-411_2019-Plx-636_2019-modif-%C5%9Fi-compl-Legii-Protec%C5%A3iei-Mediului-br.-137_1995-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/pdv-Bp-420_2019-compl-art.-32-din-OG-nr-2_2001-1-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/pdv-Bp-520_2019-modif-art.-36-indice-1-din-L-350_2001-amenjarea-teritoriului-si-urbanismul-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/pdv-Bp-521_2019-compl-Legii-448_2006-persoane-cu-handicap.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/pdv-Bp-549_2019-completarea-Legii-nr.-50_1991-%C5%9Fi-pt-compl-art.-47-ind-1-din-Legea-350_2001-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/pdv-plx-660_2019-modif-%C5%9Fi-compl-Legii-educa%C5%A3iei-na%C5%A3ionale-1_2011-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Bp.-330_2018_Vasile-Lucaciu-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/PDV_Bp_402_2017-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Bp_404_2019_TVA-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx.-334_2019_Legea-1_2011-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx.-659_2019_OUG-93_2012-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_615_2019-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_616_2019-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_671_2019_educatie-2.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/03/Pdv_Plx_672_2019_educatie-2.pdf

Comentarii Facebook

Actualitate

Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe

Publicat

pe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și județele Ilfov și Ialomița, precum și o avertizare de Cod portocaliu pentru județele Constanța și Tulcea. În zonele vizate au fost transmise și mesaje RO-Alert.

FOTO: Shutterstock

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit ANM, primul Cod roșu este valabil între orele 18:00-18:45, fiind vizată Capitala. Va fi o vijelie puternică cu rafale de 80…90 km/h, averse torențiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).

Cetățenii au fost avertizați și prin RO-Alert.

FOTO: Mesaj RO-Alert pentru bucureșteni

Al doilea Cod roșu este valabil între orele 17:50-18:40, fiind vizate următoarele localități din Ilfov: Voluntari, Pantelimon, Afumați, Moara Vlăsiei, Găneasa, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Dascălu.

Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula 20–40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).

Al treila Cod roșu este valabil între orele 17:35 – 18:20, fiind vizate două localități din Ialomița (Fierbinți-Târg, Sinești) și patru din Ilfov (Găneasa, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu).

Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula între 20 și 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).

Ultimul cod, cel portocaliu, este valabil miercuri, 1 iulie, între orele 17:20 și 18:30, pentru localități din județele Constanța (Gârliciu, Saraiu) și Tulcea (Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ciucurova, Dorobanțu, Beidaud).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Meteorologii anunță averse torențiale ce vor acumula între 35 și 40 l/mp, grindină de mici și medii dimensiuni (1–3 cm), frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale de 55–70 km/h.

Recomandările DSU

Dată fiind avertizarea de Cod roșu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis cetățenilor următoarele recomandări:

  • Să evite adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor dislocate, precum și a imobilelor aflate în construcție;
  • Să sisteze activitățile desfășurate în teren deschis sau la înălțime;
  • Să închidă ferestrele locuințelor și ale altor categorii de construcții;
  • Să nu atingă stâlpii sau conductoarele electrice căzute la pământ.

„Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro

ISU B-IF a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale”, adaugă sursa citată.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Publicat

pe

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.

Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.

România nu depinde integral de petrolul din
import

Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.

În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.

În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.

Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.

Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.

Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții

Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.

Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.

Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.

„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.

Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.

Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”
, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării

Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.

Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.

În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.

Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.

Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective

Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.

Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.


Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie

În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.

Situația este diferită în cazul benzinei.

Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.

Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

De ce motorina se scumpește mai repede

Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.

Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.

Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.

Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.

Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol

Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.

Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.

Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”
, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.

În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.


Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”

„Nu e normal, asta nu e concurență”

Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.

„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.

Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.

În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor
”, a adăugat acesta.

Ce măsuri ar putea stabiliza piața

În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.

Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”

Publicat

pe

Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.

Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.

„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.

Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.

„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”

Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.

„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.

Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.


Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale

Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate

Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).

„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.

Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.

„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.

De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.

„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”

Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.

„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.


7 riscuri majore pentru România

Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara

Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.

Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.

„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 2 ore

Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...

Actualitateacum 8 ore

Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...

Actualitateacum 15 ore

Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”

Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...

Actualitateacum 21 de ore

Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial

Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...

Actualitateacum o zi

„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...

Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Actualitateacum o zi

Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii

Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...

Actualitateacum o zi

Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile

Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro