Actualitate
Oficiali americani sugerează că un grup pro-ucrainean a sabotat conductele Nord Stream. Ucraina neagă, Rusia vrea anchetă internațională
Noile
rapoarte ale serviciilor de informații reprezintă prima pistă importantă
cunoscută cu privire la autorii atacului asupra conductelor Nord Stream, care
transportau gaze naturale din Rusia către Europa.
Scurgeri de gaze din Nord Stream Foto EPA EFE
Noile
informații analizate de oficialii americani sugerează că un grup pro-ucrainean
a efectuat atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, un pas spre
determinarea responsabilității pentru un act de sabotaj care a derutat luni de
zile anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului.
Oficialii
americani au declarat că nu au nicio dovadă că președintele Ucrainei, Volodimir
Zelenski, sau locotenenții săi au fost implicați în operațiune, sau că autorii
au acționat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean, scrie nytimes.com.
Atacul
asupra gazoductelor de gaze naturale, care leagă Rusia de Europa de Vest, a
alimentat speculațiile publice cu privire la vinovați, de la Moscova la Kiev și
de la Londra la Washington, și a rămas unul dintre cele mai importante mistere nerezolvate
ale războiului dus de un an de Rusia în Ucraina.
Ucraina
și aliații ei au fost văzuți de unii oficiali ca având cel mai logic motiv pentru
a ataca conductele. Aceștia se opun de ani de zile proiectului, numindu-l o
amenințare la adresa securității naționale, deoarece ar permite Rusiei să vândă
mai ușor gaz în Europa. Oficialii guvernului ucrainean și ai serviciilor de
informații militare spun că nu au avut niciun rol în atac și nu știu cine l-a
comis.
Oficialii
americani au declarat că sunt multe lucruri pe care nu le știu despre autorii
atacului și afilierile lor. Revizuirea informațiilor recent apărute sugerează
că aceștia erau opozanți ai președintelui Vladimir V. Putin din Rusia, dar nu
specifică membrii grupului, nici cine a dirijat sau plătit pentru operațiune. Americanii
au refuzat să dezvăluie natura informațiilor, modul în care au fost obținute
sau orice detalii despre dovezile pe care le dețin. Aceștia au spus că nu
există concluzii ferme cu privire la acestea, lăsând deschisă posibilitatea ca
operațiunea să fi fost condusă în mod neoficial de o forță proxy cu legături cu
guvernul ucrainean sau cu serviciile sale de securitate.
SUA a învinuit Rusia
Unele
speculații inițiale ale SUA și ale Europei s-au axat pe o posibilă vinovăție a
Rusiei, în special având în vedere priceperea acesteia în operațiuni submarine,
deși nu este clar ce motivație ar avea Kremlinul pentru a sabota conductele,
având în vedere că acestea au reprezentat o sursă importantă de venituri și un
mijloc prin care Moscova își exercită influența asupra Europei. Conform unei
estimări, costul reparației conductelor este de aproximativ 500 de milioane de
dolari. Oficialii americani spun că nu au găsit nicio dovadă de implicare a
guvernului rus în acest atac.
Cei
care au analizat informațiile au declarat că, în opinia lor, sabotorii au fost
cel mai probabil cetățeni ucraineni sau ruși, sau o combinație a celor două.
Oficialii americani au declarat că niciun cetățean american sau britanic nu a
fost implicat.
Conductele
au fost expuse la explozii la mare adâncime în septembrie 2022, în ceea ce
oficialii americani au descris la vremea respectivă drept un act de sabotaj.
Oficialii europeni au declarat în mod public că sunt de părere că operațiunea
care a vizat Nord Stream a fost probabil sponsorizată de stat, din cauza
talentului cu care autorii au plantat și detonat explozibilii pe fundul Mării
Baltice fără a fi detectați. Oficialii americani nu au declarat public că ei
cred că operațiunea a fost sponsorizată de un stat.
Cel
mai probabil, explozibilii au fost plasați cu ajutorul unor scafandri
experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de
informații, au declarat oficialii americani care au analizat noile informații.
Dar este posibil ca autorii să fi beneficiat în trecut de pregătire
guvernamentală specializată.
Aceștia
au mai declarat că există încă lacune enorme în ceea ce știau agențiile de
spionaj americane și partenerii lor europeni despre ceea ce s-a întâmplat. Însă
aceasta ar putea constitui prima pistă semnificativă care să apară din mai
multe investigații atent supravegheate, ale căror concluzii ar putea avea
implicații profunde pentru coaliția care sprijină Ucraina.
Orice
sugestie de implicare ucraineană, directă sau indirectă, ar putea perturba
relația delicată dintre Ucraina și Germania și ar putea înrăutăți sprijinul publicului
german, care a suportat prețurile ridicate la energie în numele solidarității.
Americanii
au declarat că noile rapoarte de informații le-au sporit optimismul că
agențiile de spionaj americane și partenerii lor din Europa pot găsi mai multe
informații, ceea ce le-ar putea permite să ajungă la o concluzie fermă cu
privire la făptași. Nu este clar cât timp va dura acest proces. Ei au discutat
recent despre informațiile cu omologii lor europeni, care au preluat conducerea
în investigarea atacului.
Ce sunt Nord Stream 1 și 2
Nord
Stream 1 și Nord Stream 2, așa cum sunt cunoscute cele două conducte, se întind
pe o distanță de 760 de mile de la coasta de nord-vest a Rusiei până la Lubmin,
în nord-estul Germaniei. Construcția primului a costat peste 12 miliarde de
dolari și a fost finalizată în 2011.
Nord
Stream 2 a costat mai puțin decât prima conductă și a fost finalizată în 2021,
în ciuda obiecțiilor oficialilor din Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și
Ucraina, printre altele, care au avertizat că va crește dependența Germaniei de
gazul rusesc. În timpul unei viitoare crize diplomatice între Occident și
Rusia, au argumentat acești oficiali, Moscova ar putea șantaja Berlinul amenințând
că va reduce livrările de gaz, de care germanii au depins foarte mult, în special
în timpul lunilor de iarnă. Între timp, Germania a renunțat la dependența de
gazul rusesc.
La
începutul anului trecut, președintele Biden s-a întâlnit cu cancelarul german
Olaf Scholz la Casa Albă și a declarat că decizia lui Putin de a ataca sau nu
Ucraina va determina soarta Nord Stream 2. „Dacă Rusia invadează, ceea ce
înseamnă că tancurile și trupele trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va
mai exista Nord Stream 2”, a declarat Biden. „Îi vom pune
capăt”.
Când
a fost întrebat cum anume se va realiza acest lucru, Biden a spus în mod
criptic: „Vă promit că vom fi capabili să o facem”.
Polonia
și Ucraina au acuzat imediat Rusia că a plasat explozibilii, dar nu au oferit
nicio dovadă.
Rusia,
la rândul său, a acuzat Marea Britanie că a efectuat operațiunea – de asemenea,
fără dovezi.
Luna
trecută, jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat un articol pe
platforma Substack, concluzionând că
Statele Unite au efectuat operațiunea la îndemnul lui Biden.
În
argumentarea cazului său, Hersh a citat amenințarea președintelui de dinaintea
invaziei de a „pune capăt” Nord Stream 2, precum și declarații
similare ale altor înalți oficiali americani.
Oficialii
americani spun că Biden și consilierii săi de rang înalt nu au autorizat o
misiune de distrugere a conductelor Nord Stream și spun că nu a existat nicio
implicare a SUA.
În
ciuda dependenței profunde a Ucrainei de Statele Unite pentru sprijin militar,
oficialii ucraineni nu sunt întotdeauna transparenți cu omologii lor americani
în ceea ce privește operațiunile lor militare, în special cele împotriva
țintelor rusești din spatele liniilor inamice.
Aceste
operațiuni i-au frustrat pe oficialii americani, care consideră că nu au
îmbunătățit în mod măsurabil poziția Ucrainei pe câmpul de luptă, dar au riscat
să înstrăineze aliații europeni și să extindă războiul.
Operațiunile
care au neliniștit Statele Unite au inclus un atac la începutul lunii august
asupra bazei aeriene rusești Saki de pe coasta vestică a Crimeei, un
bombardament cu camion în octombrie care a distrus o parte a podului din
strâmtoarea Kerch, care leagă Rusia de Crimeea, și atacuri cu drone în
decembrie care au vizat bazele militare rusești din Riazan și Engels, la
aproximativ 500 km dincolo de granița ucraineană.
Nord Stream FOTO. Shutterstok
Dar
au existat și alte acte de sabotaj și violență cu o proveniență mai ambiguă, pe
care agențiile de informații americane le-au atribuit mai greu serviciilor de
securitate ucrainene.
Unul
dintre acestea a fost o mașină-capcană lângă Moscova, în august, care a ucis-o
pe Daria Dugina, fiica unui important naționalist rus.
Kievul
a negat orice implicare, dar agențiile de informații americane au ajuns în cele
din urmă să creadă că uciderea a fost autorizată de ceea ce oficialii au numit
„elemente” ale guvernului ucrainean. Ca răspuns la această
constatare, administrația Biden i-a mustrat pe ucraineni și i-a avertizat să nu
întreprindă acțiuni similare.
Exploziile
care au rupt conductele Nord Stream au avut loc la cinci săptămâni după
uciderea fiicei lui Dugin. După operațiunea Nord Stream, la Washington au
existat speculații și îngrijorări că
părți ale guvernului ucrainean ar fi putut fi implicate și în această operațiune.
Noile
informații nu au furnizat până acum nicio dovadă a complicității guvernului
ucrainean în atacul asupra conductelor, iar oficialii americani spun că nivelul
de încredere al administrației Biden în Zelenski și în echipa sa de securitate
națională de rang înalt a crescut constant.
La
câteva zile după explozie, Danemarca, Suedia și Germania au început propriile
investigații separate privind operațiunea Nord Stream.
Agențiile
de informații și de aplicare a legii de pe ambele maluri ale Atlanticului au
avut dificultăți în a obține dovezi concrete despre ceea ce s-a întâmplat pe
fundul mării în orele, zilele și săptămânile de dinaintea exploziilor.
Conductele
în sine nu au fost monitorizate îndeaproape, nici de senzorii comerciali, nici
de cei guvernamentali. În plus, găsirea navei sau a navelor implicate a fost
complicată de faptul că exploziile au avut loc într-o zonă intens circulată.
Mats
Ljungqvist, un procuror de rang înalt care conduce ancheta din Suedia, a
declarat pentru New York Times la sfârșitul lunii trecute că vânătoarea de
infractori continuă în țara sa.
„Este
treaba mea să îi găsesc pe cei care au aruncat în aer Nord Stream. Pentru a mă
ajuta, am la dispoziție Serviciul de Securitate al țării noastre”, a spus Ljungqvist.
„Cred eu că Rusia a fost cea care a aruncat în aer Nord Stream? Nu am
crezut niciodată așa ceva. Nu este logic. Dar, ca și în cazul unei crime,
trebuie să fii deschis la toate posibilitățile.”
Kievul
”nu are absolut nicio implicare” în atacurile asupra Nord Stream
Consilierul
şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, a declarat
marţi că Kievul „nu are absolut nicio implicare” în atacurile de anul
trecut asupra gazoductului Nord Stream şi nu are informaţii despre ceea ce s-a
întâmplat, relatează Reuters.
Mihailo
Podoliak a facut aceste comentarii într-o declaraţie către Reuters după
publicarea unor informaţii în New York Times care citează oficiali americani.
Aceştia au sugerat că un grup pro-ucrainean este responsabil de atacuri.
Rusia: Informaţiile din New York Times privind Nord Stream justifică eforturile pentru o anchetă internaţională
Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, a declarat marţi că informaţiile apărute în cotidianul New York Times despre cine ar putea să fie responsabil pentru atacurile asupra gazoductului Nord Stream, anul trecut, „demonstrează doar că iniţiativa noastră privind lansarea unei investigaţii internaţionale sub auspiciile secretarului general al ONU este foarte oportună”, relatează Reuters.
Rusia intenţionează să iniţieze un vot în Consiliul de Securitate al ONU până la sfârşitul lunii martie privind proiectul său de rezoluţie în care să solicite ca secretarul general Antonio Guterres să instituie o astfel de anchetă, a precizat Dmitri Polianski.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor