Actualitate
Jaful patrimoniului cultural român continuă și la patru ani de la scandalul Eliade. Digitalizarea, o posibilă soluție
Statul român nu ezită să confiște orice mic obiect dintr-un metal prețios nemarcat, vândut într-un anticariat, dar ezită să dea o lege care să-i permită să scaneze manuscrisele scoase la licitație ale unor personalități românești. La 4 ani de la scandalul manuscriselor Eliade nimic nu s-a schimbat.
Manuscrisele marilor personalități ale culturii române sunt scoase la licitație. FOTO: Shutterstock
În cazul
obiectelor care pot deveni parte a patrimoniului mobil al României, dacă nu
sunt din metale prețioase, legislația are atât de multe lacune, încât putem
spune că este chiar inexistentă. În cazul vânzărilor, Statul închide ochii din
cauza lipsei banilor, iar casele de licitații pot scoate în vitrină obiecte
fără obligația prezentării actelor sau istoricului acestora. Cazul recent al
scoaterii la licitație a unui așa-zis jurnal intim al Reginei Maria și
ambiguitatea răspunsurilor date presei de către firma care se ocupă de vânzare
ne fac să ne întoarcem la problema patrimoniului mobil, pusă pe tapet, mai ales
în mediul online, în urmă cu patru ani.
„Weekend Adevărul“ a făcut o analiză a legislației și a discutat despre
aceste probleme stringente cu istoricul Eugen Ciurtin, unul dintre cei mai
activi intelectuali care au atras atenția asupra licitațiilor cu privire la
manuscrisele unor personalități precum Mircea Eliade și George Enescu, dar și
cu un colecționar „de la firul ierbii“, Alin Samochiș, deținătorul unui mic
anticariat.
Legea spune: Nu e
metal prețios, nu are valoare
Să luăm un
exemplu. Dacă un anticariat intenționează să vândă o linguriță de argint în
România, pe obiectul din metalul prețios trebuie să existe o marcă de stat,
adică un semn specific aplicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor (ANPC). Vânzarea sau expunerea spre vânzare a acestei lingurițe
fără semnul amintit te lasă fără obiect, care este confiscat, indiferent că
ești persoană fizică sau juridică, în ultimul caz riști și o amendă usturătoare
și retragerea autorizației de a face tranzacții cu obiecte din metale prețioase
(Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
de Urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi
pietrelor preţioase în România).
Dacă cumpărătorul dorește să treacă granița cu
lingurița respectivă, acesta trebuie să completeze un formular special la vamă,
pentru a putea scoate lingurița din țară. În caz contrar, dacă obiectul va fi
găsit asupra lui, acesta va fi confiscat.
În schimb, dacă
găsești, să zicem, o ladă cu manuscrise ale unei personalități a culturii
mondiale, precum Mircea Eliade, le-ai putea duce la o casă de licitație,
care să le scoată la vânzare fără ca vreun organ al statului român să fie
deranjat de această situație. Aceasta nu este o situație ipotetică, chiar s-a
întâmplat în 2019, când casa de licitații Historic a scos la vânzare mai multe
loturi de manuscrise, documente și fotografii care i-au aparținut lui Mircea
Eliade.
Pentru prima dată se scotea la licitație un lot semnificativ de piese
manuscrise din colecția lui Mircea Handoca, un istoric literar român care a
primit în custodie mii de pagini de manuscrise de-ale lui Eliade, cu precădere
din anii 1920-1940, dintre care cele mai multe nu au fost niciodată consultate
de altcineva în afară de posesor. Licitația s-ar fi desfășurat fără probleme,
dacă nu s-ar fi sesizat o serie de istorici ai religiilor, indianiști, critici
și istorici, filosofi și scriitori care au tras un semnal de alarmă prin
intermediul petiției „Salvați manuscrisele lui Eliade!“.
Autoritățile s-au
trezit din adormire și au oprit licitația. Statul român, prin intermediul
Muzeului Exilului Românesc de la Craiova, și-a valorificat dreptul de
preempțiune, care-i permite să aibă prioritate la achiziționarea bunurilor de
patrimoniu, a negociat un preț cu casa de licitații, care a rămas confidențial,
și astfel manuscrise esențiale pentru cultura românească nu s-au pierdut.
Situația s-a
repetat în 2021, când aceeași casă de licitații Historic a scos la vânzare
aproape o sută de loturi Eliade din colecția Handoca: alte zeci și zeci de file
și documente manuscrise. Licitația blocată în decembrie 2019 a fost relansată
în martie 2021. De data aceasta, a mers mai departe. Academia Română a
achiziționat, în 7 aprilie 2021, în cadrul licitației, 17 manuscrise semnate de
autorul Istoriei Religiilor, aparţinând perioadei sale de adolescenţă şi
tinereţe. De asemenea, au fost cumpărate mai multe scrisori primite de Eliade
și câteva schițe și desene originale semnate de intelectualul român .
Așa zisa vioară a lui Enescu primită la familia regală a fost scoasă fără succes la licitație.
Patrimoniul, scos
la vânzare ca la talcioc
Peste câteva luni,
un nou scandal a izbucnit în legătură cu o licitație pentru mai multe loturi de
bunuri care au aparținut marelui muzician George Enescu, printre care
manuscrisul operei „Oedipe“ și o vioară pe care
compozitorul ar fi primit-o cadou din partea Familiei Regale a României.
Protagonista scandalului a fost aceeași casă de licitații Historic. Mai mulți
istorici și cercetători au contestat originalitatea acestora, mai ales a viorii.
Câteva luni mai târziu, după ce vioara a fost cumpărată de un om de afaceri
(care a preferat să rămână anonim), Ministerul Culturii a
respins expertiza făcută ca fiind neconcludentă.
În prezent, poți
cumpăra, de exemplu, patru pagini din manuscrisul unui studiu al lui Mircea
Eliade asupra conflictului dintre religia greacă oficială și religiile mistice,
licitația online începând de la 1.200 de euro. De asemenea, poți face o ofertă
pentru manuscrisul cursului de logică ținut de Mircea Eliade la catedra de Logică
a Facultății de Litere și Filosofie din București, pe când acesta era conferențiar al profesorului Nae Ionescu, licitația online începând
de la 5.000 de euro. Sau poți să achiziționezi scrisoarea lui Eliade pentru
tatăl său, datată 16 iulie 1931, licitația începând de la 800 de euro. În timp
ce citiți acest articol sunt în pregătire alte manuscrise ale lui Mircea Eliade
sau ale altor mari personalități ale culturii românești, care se vor vinde pe
bucățele și vor ajunge, cel mai probabil, în colecții private.
Această situație
este „inacceptabilă și revoltătoare“, susțin semnatarii
petiției „Salvați manuscrisele lui Eliade!“,
care precizează că în colecția Handoca sunt mii de pagini manuscrise. „Cum am
reacționa dacă mari clădiri de patrimoniu ar fi scoase la licitație cărămidă cu
cărămidă? Poate fi cineva îndrituit să vândă sau să posede o bucată din Ateneu,
când Ateneul însuși ar deveni o neclară amintire?“, se arată în petiție.
Licitația din 2019 a casei Historic a fost anulată de Ministerul Culturii, FOTO: Historic
O problemă legală
Revenim la
exemplul de la care am pornit: un obiect dintr-un metal prețios și un simplu
manuscris. Diferența ține de reglementarea diferită a acestor bunuri. Ambele
sunt bunuri ale patrimoniului cultural național mobil. Un astfel de obiect are
o definiție foarte largă, dar, în principiu, trebuie să aibă, conform legii,
valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică
şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică,
bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale
evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului
creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale
la civilizaţia universală.
În funcție de
valoarea lor, fac parte din Tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil,
alcătuit din bunuri culturale de valoare excepţională pentru umanitate, cum ar
fi manuscrisele lui Eliade. Bunurile culturale cu valoare deosebită pentru
România fac parte din Fondul patrimoniului cultural naţional mobil.
Pentru ca un bun
mobil să intre în patrimoniul cultural național și să se bucure de protecția pe
care o oferă Legea 182/2000 pentru Protejarea patrimoniului cultural național
mobil, trebuie ca acesta să treacă printr-o procedură de clasare. Practic,
experții trebuie să certifice faptul că, într-adevăr, avem de-a face cu un bun de
patrimoniu.
O clasare cu
portițe
Clasarea se face
din oficiu, atunci când se dorește vânzarea publică, prin licitație sau prin
intermediul unei firme autorizate, sau, la cererea persoanei fizice sau
juridice, proprietară a bunului respectiv. Primul pas în cadrul procedurii de
clasare este realizarea unui raport de expertiză întocmit de experţi sau
specialişti acreditaţi de Ministerul Culturii. Aici, legea a lăsat o portiță,
care a fost folosită de casa de licitații Historic la prima licitație din 2019
privind manuscrisele lui Eliade. Astfel, raportul expertului acreditat ajunge
la instituția din cadrul Ministerului Culturii care decide dacă bunul va face
sau nu parte din patrimoniul național – Comisia Națională a Muzeelor și
Colecțiilor – în funcție de punctajul acordat de acest specialist. Sunt
situații în care, interesat sau nu, acest expert va lua o decizie mai puțin
inspirată. De exemplu, la licitația din 2019, menționată mai sus, Ministerul
Culturii a anunțat că expertul acreditat al casei Historic a acordat fiecărui
manuscris scos la licitație un punctaj sub pragul care permite clasarea.
Astfel, manuscrisele nu au mai ajuns la Comisia Națională a Muzeelor și
Colecțiilor și au rămas neclasate.
Legislația prevede
că dacă expertul acreditat concluzionează că punctajul acordat este până la
150, bunul cultural mobil expertizat nu este susceptibil de a fi clasat. Bunul
ajunge la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor doar dacă punctajul este
cel puțin 150 (Hotărârea 886/2008). Printre criteriile generale luate în
considerare în acordarea acestui punctaj sunt vechimea, frecvenţa, starea de
conservare. Apoi, mai sunt criterii specifice fiecărui domeniu în parte. Astfel,
Legea nu prevede o sancțiune pentru casa de licitație în acest caz și bunurile
pot fi vândute fără ca Statul să-și poată exercita dreptul de preempțiune,
deoarece acest drept poate avea efecte doar față de bunurile clasificate ca
fiind de patrimoniu.
Așadar, se pare că
Historic a încălcat o altă obligație prevăzută de lege, aceea de a anunța, în
cinci zile de la data ofertei, Direcția de Patrimoniu a municipiului București.
„În
cazul unor asemenea bunuri, susceptibile de a fi clasate, agentul economic
Historic ar fi fost obligat să înștiințeze Direcția pentru Cultură a
Municipiului București despre manuscrisele lui Mircea Eliade în vederea
declanșării procedurii de clasare și să transmită serviciului nostru
deconcentrat cererile de clasare, rapoartele de expertiză întocmite de un
expert acreditat […] am fost informați că nu a fost transmisă documentația
pentru clasarea manuscriselor. Statul Român nu poate achizitiona prin
exercitarea dreptului de preempțiune decât bunuri de patrimoniu mobil clasate“, a precizat atunci Ministerul, în 2019.
Astfel, având
în vedere această încălcare a Legii, s-a decis anularea licitației. În acest
caz, casa de licitație a comis o contravenție, iar sancțiunea este amenda între
4.000 și 20.000 de lei. Ministerul nu a precizat dacă a emis sau nu amenda.
Chiar dacă ar fi
vândut toate manuscrisele din loturile scoase la licitație fără ca statul să
poată exercita dreptul de preempțiune, Historic ar fi fost pasibilă doar
de o amendă (de la 6.000 de lei la 24.000 de lei), fiind vorba despre o
contravenție. Astfel, dacă statul nu ezită să confiște o linguriță de argint de
la comerciantul care nu respectă legea, în cazul unor manuscrise de valoare
universală poate aplica o amendă și va negocia vânzarea cu contravenientul.
Academia Română a cumpărat în 2021 mai multe manuscrise ale lui Eliade. FOTO: Academia Română
Cât mai valorează
astăzi „ineditul“?
Istoricul Eugen
Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei
Române, și unul dintre cei mai activi intelectuali în ceea ce privește
denunțarea practicilor cel puțin dubioase ale caselor de licitații în ceea ce
privește manuscrisele unor mari personalități ale culturii, a venit cu o
soluție salvatoare, în contextul în care Ministerul Culturii refuză de multe
ori să achiziționeze bunuri de patrimoniu, din cauza lipsei finanțării.
Astfel, istoricul
care a alertat autoritățile în 2019, cu privire la licitația de la casa
Historic, care până la urmă a fost anulată, susține că soluția este
digitalizarea tuturor manuscriselor care ajung să fie scoase la licitație.
„Digitalizarea obligatorie, sistematică, profesionistă, transparentă,
centralizată și gratuit accesibilă a tuturor pieselor care se întâmplă să
treacă printr-o licitație. Prin orice licitație. Cu atât mai mult a oricărei
piese manuscrise inedite. Un fel de Administrație a Fondului Licitat Național“, a precizat Eugen Ciurtin, în mai multe rânduri, în
presă.
Colecționar, nu om de afaceri
Directorul
Historic, Cezar Florea, declara, în 2021, că digitalizarea manuscriselor ar
avea ca efect o reducere a valorii acestora: „Un manuscris inedit este mult mai
valoros decât unul cunoscut. De exemplu, Eliade a scris în tinerețe «Romanul
adolescentului miop» (care a rămas timp de 60 de ani în manuscris). Cartea a
fost publicată de Mircea Handoca abia în 1989, cu câteva zile înainte de
Revoluție. Manuscrisul a rămas în posesia familiei Handoca, bănuiesc. Dacă acea
carte nu era publicată, iar manuscrisul complet, inedit, ar fi scos azi la
licitație, el valora de o sută de ori mai mult“.
Sfatul lui pentru cercetători
este cinic: „Cercetătorii să strângă și ei bani, cum strângem noi, ani buni, ca
să cumpărăm obiecte de valoare. Asta este pasiunea noastră, a colecționarilor“.
În schimb, Alin
Samochiș, un colecționar pasionat din Cluj-Napoca, deținătorul unui mic anticariat
în centrul orașului, susține că, dimpotrivă, posibilitatea ca manuscrisele să
fie studiate poate să determine o creștere a valorii acestora: „Cercetarea
manuscriselor permite descoperirea unor noi perspective asupra autorului și
asupra operei, perspective care pot să ne ofere noi dimensiuni fascinante
imposibil de descoperit dacă manuscrisul zace într-o bibliotecă privată,
neutilizat“.
Samochiș crede că, mai mult, o digitalizare ar reprezenta o
asigurare în caz că se întâmplă ceva cu suportul fizic al manuscrisului, iar pe
de altă parte, tehnologia modernă permite o scanare fără a se aduce atingere
integrității documentului.
Deși au trecut circa patru ani de la primul scandal privind manuscrisele lui
Mircea Eliade și în fiecare an mai apare câte o licitație controversată, statul
nu a venit cu o soluție care să permită, în condițiile lipsei fondurilor pentru
achiziționarea unor manuscrise esențiale pentru cultura românească, o studiere
a acestora de către cercetători prin intermediul digitalizării.
Proiectul de lege
privind Codul Patrimoniului Cultural, aflat în dezbatere publică din februarie
2020, nu prevede nimic despre digitalizarea unor astfel de manuscrise.
Eugen Ciurtin a tras un semnal de alarmă privind licitațiile de manuscrise. FOTO: Andrei Ivan
Eugen Ciurtin, istoric: „Eliade ne-ar bate obrazul“
Ca moștenirea lăsată de intelectualii vremurilor trecute să fie completă, avem nevoie de specialiști care să îi descifreze sensul. Istoricul Eugen Ciurtin spune pentru „Weekend Adevărul“ că însăși lipsa de expertiză duce la pierderea patrimoniului mobil
„Weekend Adevărul“: Încă de la primul scandal cu privire la manuscrisele lui Mircea Eliade, ați avansat ideea salvatoare de obligare a caselor de licitații de a scana înainte de a vinde toate manuscrisele din patrimoniul național. S-a concretizat ceva în acest sens?
Eugen Ciurtin: Un patrimoniu păstrat de multe ori nevolnic și înstrăinat câteodată vinovat se cuvine protejat din răsputeri. Trecem din plin, nu-i așa, spre epoca digitală, majoritar digitală chiar. Aceasta e torsiunea de epocă la care trebuie să ne adecvăm..
CITEȘTE AICI ÎNTREGUL INTERVIU
Anticarul Alin Samochiș susține că o cantiate foarte mare de bunuri de patrimoniu s-a pierdut.
„O cantitate incomensurabilă de bunuri de patrimoniu a plecat deja din România“
„Weekend Adevărul“ a stat de vorbă și cu Alin Samochiș, un colecționar pasionat care are un mic anticariat în centrul Clujului. Clujeanul cunoaște situația de la „firul ierbii“, de la Negreni, unde are loc cel mai mare târg de vechituri din Europa de Est, și până la zonele rarefiate de colecționari care lucrează cu marile case de licitații
„Weekend Adevărul“: Cum apreciați că reușește statul român să controleze comerțul cu bunuri mobile susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural național?
Alin Samochiș: Problema este că nu prea îl controlează. Dacă tu ai un bun susceptibil de a face parte din patrimoniul național și îl duci la o casă de licitație, acesta trebuie verificat de către un expert – dacă e original, o copie, o copie autorizată etc. Casa de licitații trebuie să informeze statul cu mult timp înainte de vânzare, în caz că poate exista interes. De obicei, statul vrea, dar nu poate, și când poate, este un organizator prost. De exemplu, gândiți-vă la „Cumințenia Pământului“ a lui Brâncuși. Statul a blocat vânzarea, deși nu dispunea de suma cerută de proprietar. I-a cerut acestuia să aștepte să se facă acea subscripție publică, dar nu s-au strâns banii necesari, astfel că s-a fâsâit totul.
CITEȘTE AICI ÎNTREGUL INTERVIU
Patrimoniu furat
și ignorat
„Weekend Adevărul“ a încercat să
afle câte dosare a avut în lucru Poliția Română privind delicte contra Patrimoniului
cultural naţional mobil din 1990 până în prezent. Statistici sunt abia din
2010, iar acestea nu sunt defalcate pe tipuri de patrimonii. Există o singură
categorie de dosare, anume cele din domeniul protejării patrimoniului cultural
național: au fost înregistrate 370 de infracțiuni în 2010, 362 în anul 2011,
311 în anul 2012, 372 în anul 2013, 411 în anul 2014, 729 în anul 2015, 624 în
anul 2016, 570 în anul 2017, 577 în anul 2018, 657 în anul 2019, 640 în anul
2020, 479 în anul 2021 și 434 în anul 2022.
„Cele mai multe
infracțiuni, înregistrate în fiecare an, au fost cele prevăzute de Legea nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată,
infracțiunile de furt și cele prevăzute de Legea nr. 182/2000 privind
protejarea Patrimoniului cultural național mobil, republicată“, se arată într-un răspuns pentru „Weekend Adevărul“.
Actualitate
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a fost legat cu mâinile și picioarele și aruncat într-o temniță, cu ochii legați.
Benjamin Owen FOTO: X
Benjamin Owen, în vârstă de 44 de ani, din Memphis, a călătorit pe 25 aprilie în insula Little St James din Caraibe, cunoscută pentru reputația sa proastă, împreună cu prietenul său Ryan Dalton și o a treia persoană neidentificată.
Însă, atunci când cei trei au fost zăriți de un grup, Owen a declarat că a fost legat de mâini și picioare, legat la ochi și aruncat într-o cameră pe care a numit-o „temniță”, potrivit Daily Mail.
Câteva ore mai târziu, a spus el, a sosit poliția din Insulele Virgine și l-a arestat.
„Nu cred că era menit să părăsesc insula aceea în viață”, a declarat Owen pentru CBS News.
Poliția susține acum că cei care lucrează pe insulă pentru noul proprietar, Stephen Deckoff, încercau să-și facă dreptate, pe fondul unui val de influenceri care se înghesuiau pe celebra insulă din Caraibe.
În proces intentat de holdingul insulei împotriva lui Owen și a asociaților săi se arată că aceștia sunt „căutători de faimă pe internet” și „teoreticieni ai conspirației” care au acționat cu „indiferență nesăbuită și imprudentă”.
De asemenea, se susține că grupul face parte dintr-o „subcultură în creștere rapidă a așa-numiților «exploratori urbani», influencerii de pe rețelele sociale, YouTub-eri și persoane în căutare de publicitate pe internet care… profită financiar de notorietatea insulei și de asocierea acesteia cu Jeffrey Epstein”.
Se susține, de asemenea, că Owen și Dalton „se delectează cu teoriile lor conspiraționiste nebunești și le folosesc pentru a-și justifica comportamentul criminal”.
Este unul dintre cele trei procese civile de acest gen prin care se solicită despăgubiri împotriva presupușilor intruși de către o societate cu răspundere limitată (LLC) legată de Deckoff, miliardarul fondator al Black Diamond Capital Management.
Owen a postat videoclipuri online în care își împărtășește teoria că Epstein este încă în viață – o opinie pe care Dalton a spus că o împărtășește.
„Nu am văzut nicio dovadă că ar fi încă în viață acolo, dar asta face parte din căutarea adevărului”, a explicat el pentru WREG.
Owen a mai spus că „încerca să facă niște cercetări pentru a readuce povestea aceea în lumina reflectoarelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la organizația noastră non-profit We Fight Monsters, care combate traficul de persoane și exploatarea”.
Într-o declarație pentru CBS News, un purtător de cuvânt al proprietății insulare a lui Deckoff, pe care acesta intenționează să o transforme într-o „stațiune de lux de ultimă generație, de cinci stele, de clasă mondială, cu 25 de camere”, a declarat: „A existat o creștere alarmantă a numărului de persoane care intră ilegal pe proprietăți private de pe insula Little St James. Accesarea proprietății dincolo de plajă, inclusiv prin intrarea sau manipularea oricăreia dintre structurile insulei – așa cum au făcut acești intruși – este o încălcare clară a legii și va fi tratată ca atare fără excepție.”
Epstein a cumpărat inițial Little Saint James în 1998, apoi a achiziționat o insulă vecină, Great Saint James, în 2016.
Martorii au declarat că nu au observat niciodată vreo infracțiune pe insulă, dar după arestarea lui Epstein în 2019 pentru acuzații federale de trafic sexual și moartea sa în închisoare o lună mai târziu, Insulele Virgine au intentat un proces civil împotriva moștenitorilor săi, acuzându-l că a transportat fete minore pe insulă pentru a le abuza sexual.
Cazul a fost soluționat în 2022, o sumă de 105 milioane de dolari fiind plătită Insulelor Virgine.
În același an, moștenitorii lui Epstein au scos insula la vânzare, iar un an mai târziu, miliardarul Stephen Deckoff a cumpărat cele două insule pentru 60 de milioane de dolari.
Actualitate
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de poliție. Tot pe 23 mai, în 1871, s-a născut Garabet Ibrăileanu, critic și teoretician literar român.
Bonnie și Clyde/FOTO: Wikipedia
1430: Ioana D’Arc este capturată de către burgunzi
Supranumită Fecioara din Orleans, Ioana d’Arc este considerată cea mai importantă figură din Evul Mediu francez.
Ioana d’Arc/FOTO: Wikipedia
A afirmat de nenumărate ori că auzea voci de origine divină (considerate astăzi simptome ale schizofreniei), voci care-i porunceau să mobilizeze armata în lupta pentru eliberarea Franței de sub dominația engleză. A condus armata franceză într-o victorie memorabilă la Orléans, care a respins o încercare engleză de a cuceri Franța în timpul Războiului de o sută de ani, scrie Britanica.
La 14 mai 1430, Ioana d’Arc se afla la Compiègne, unde s-a întâlnit cu arhiepiscopul Renaud de Chartres și cu Louis I de Bourbon. Împreună au mers la Soissons, însă locuitorii le-au refuzat intrarea. În timp ce ceilalți au decis să se retragă, Ioana s-a întors la Compiègne.
Pe 23 mai 1430, ea a respins de două ori atacurile burgunzilor, dar a fost în cele din urmă capturată după sosirea întăririlor engleze. A fost dusă la Margny, iar după capturare, Renaud de Chartres a acuzat-o că a ignorat sfaturile primite. Regele Carol al VII-lea nu a încercat să o salveze.
Pe 30 mai 1431, Ioana d’Arc a fost arsă pe rug în piața Vieux-Marché din Rouen, murind în timp ce striga numele lui Iisus Hristos.
1871: S-a născut criticul și teoreticianul literar Garabet Ibrăileanu
Garabet Ibrăileanu s-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Acesta rămâne în istorie pentru activitatea sa de critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier.
Garabet Ibrăileanu/FOTO: Muzeul Național al Literaturii Române
În 1891, se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, fiind în paralel şi bursier al Şcolii Normale Superioare, secţia de istorie-filosofie, pe care o termină în 1895, scrie Rador.
A fost căsătorit, din 5 iulie 1901, cu Elena Carp şi a avut o fiică, Maria, născută în anul 1902.
În anul 1904, Ibrăileanu s-a îmbolnăvit, a devenit neurastenic, având o insomnie permanentă. Din cauza bolii, Ibrăileanu lucra noaptea, se culca în zorii zilei şi dormea până la ora trei după-amiaza, păzit de soţie, care avea grijă să nu fie deranjat.
În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa.
A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu. În anul 1912, devine doctor în litere, cu teza „Opera literară a d-lui Vlahuţă”.
Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti.
1929: Este lansată animația „Karnival Kid” în care Mickey Mouse rostește primele sale cuvinte
„Karnival Kid” („Copilul carnavalului”) este un scurtmetraj animat american din 1929 și al nouălea film din seria Mickey Mouse.
A fost regizat de Walt Disney și animat de Ub Iwerks, cu muzica realizată de Carl W. Stalling.
Prima replică rostită de Mickey este celebra „Hot dogs! Hot dogs!”, vocea fiind asigurată de Carl W. Stalling, și nu de Walt Disney. Expresia avea să inspire ulterior celebra replică asociată personajului, „Hot dog!”.
Scurtmetrajul a fost lansat pe 31 iulie 1929 de Celebrity Productions. După ce The Walt Disney Company și-a schimbat distribuitorul, filmul a fost relansat de Columbia Pictures. De la 1 ianuarie 2025, filmul a intrat în domeniul public.
1934: Faimosul cuplul de gangsteri americani Bonnie și Clyde au fost împușcați de polițiști
Bonnie Elizabeth Parker și Clyde „Champion” Barrow au fost doi infractori americani care au călătorit prin partea centrală a SUA alături de banda lor în timpul Marii Crize Economice, comițând între 1932 și 1934 o serie de infracțiuni precum jafuri bancare, răpiri și crime.
Bonnie și Clyde/FOTO: FBI
Avertismentul antropologului care a contactat un trib izolat din India: de ce izolarea nu îi mai garantează supraviețuirea
Bonnie s-a născut pe 1 octombrie 1910, iar Clyde pe 24 martie 1909.
FBI transmite că cei doi s-au cunoscut în Texas, în ianuarie 1930. Bonnie avea 19 ani și era căsătorită cu un criminal aflat în închisoare, iar Clyde avea 21 de ani și era necăsătorit.
La scurt timp, Clyde a fost arestat pentru furt și trimis la închisoare. A evadat cu ajutorul unui pistol introdus ilegal de Bonnie, dar a fost prins din nou și reîncarcerat.
Eliberat condiționat în februarie 1932, Clyde s-a întors la Bonnie și a reluat viața infracțională.
În anii următori li s-au alăturat tânărul infractor Raymond Hamilton, fratele lui Clyde, Buck Barrow și soția sa, Blanche Barrow.
Banda a devenit cunoscută în întreaga țară pentru jafurile îndrăznețe și confruntările armate cu poliția. În iulie 1933, Buck Barrow a fost rănit mortal într-un schimb de focuri cu poliția în Iowa, iar Blanche a fost capturată.
Bonnie și Clyde au continuat însă activitatea criminală, reușind de mai multe ori să scape de autorități.
La 13 aprilie 1934, un agent FBI obținut informații potrivit cărora cuplul se ascundea într-o zonă izolată din apropierea localității Sailes, în Louisiana. Autoritățile au aflat că cei doi petrecuseră noaptea de 21 mai 1934 la Black Lake, Louisiana, și urmau să revină în zonă două zile mai târziu.
Mașina în care se aflau Bonnie și Clyde/FOTO: Caters News
Înainte de răsăritul zilei de 23 mai 1934, polițiști din Louisiana și Texas s-au ascuns de-a lungul unei șosele din apropiere de Sailes.
Polițiștii au tras aproape 200 de gloanțe, care le-au fost fatale lui Bonnie și Clyde. Clyde a murit în urma primul val, dar Bonnie care se afla în maşina a fost auziţă ţipând în timp ce gloanţele se repezeau asupra ei.
Presa a condamnat felul de a acţiona al poliţiei, mai ales că tâlharii nu erau înarmaţi şi despre Bonnie nu se ştie cu exactitate dacă ar fi săvârşit vreo crimă. De atunci, poliţia este obligată să someze orice persoană înainte de a trage.
1971: Este inaugurat Hotelul Intercontinental din București
Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar”.
FOTO: Inquam photos/David Muntean
Terenul unde se află astăzi impunătorul hotel aparținea Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu.
Clădirea Hotelului Intercontinental a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation“, având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. Costurile de construcție s-au ridicat la şase milioane de dolari.
Inaugurat la 23 mai 1971, hotelul a avut drept prim oaspete un cetățean american. În 2021 a devenit Grand Hotel Bucharest, în urma încheierii contractului de management cu Intercontinental Hotels Group. În prezent, hotelul are 257 de camere și 3 restaurante.
„Călăreții Apocalipsei”, cea mai de temut bandă de războinici din Europa. Se credea că-și vânduseră sufletul diavolului
1992: Magistratul italian anti-mafie, Giovanni Falcone, a fost ucis de clanul Corleonesi cu o bombă
Născut pe 18 mai 1939, în Palermo, Italia, Giovanni Falcone a fost un magistrat italian care și-a dedicat viața luptei împotriva crimei organizate.
Giovanni Falcone/FOTO: Wikipedia
ONU scrie că Falcone a dezvoltat o metodă inovatoare de investigație bazată pe principiul „urmărește banii”, aplicată în anchetele financiare care vizau bănci și instituții financiare din Italia și din străinătate.
Falcone a fost unul din principalii organizatori ai Procesului Maxi dintre anii 1986-1987, în urma căruia, din 474 de mafioți acuzați inițial, au fost condamnați 360 pentru crime grave, inclusiv 119 în absență.
Acest proces a reprezentat o lovitură majoră pentru Cosa Nostra, una dintre cele mai periculoase grupări criminale din istoria recentă. Ca reacție, liderul mafiot Salvatore Riina a ordonat asasinarea politicianului Salvatore Lima și a judecătorului Giovanni Falcone. Lima a fost ucis pe 12 martie 1992.
Asasinarea lui Falcone a fost organizată de mafiotul Giovanni Brusca, care a detonat de la distanță 400 de kilograme de explozibil amplasate sub autostrada A29, lângă localitatea Capaci, la 23 mai 1992. În atentat au murit Falcone, soția sa, Francesca Morvillo, și trei polițiști din escortă.
La doar 57 de zile după atentat, colegul său Paolo Borsellino a fost și el ucis într-un atac cu bombă. După cele două asasinate, autoritățile italiene au lansat o amplă ofensivă împotriva Mafiei.
Salvatore Riina a fost arestat în 1993 și condamnat pe viață, iar Giovanni Brusca a recunoscut că a detonat explozibilul. Zeci de mafioți au primit condamnări pe viață pentru implicarea în uciderea lui Falcone.
Anul trecut, în iunie, Brusca a fost eliberat, după 25 de ani de închisoare și patru ani de eliberare condiționată.
Pedeapsa i-a fost redusă deoarece a cooperat cu sistemul judiciar, graţie unei legi promovate chiar de Falcone. Prin urmare, „după ce a executat şi cei patru ani de eliberare condiţionată, este acum un om liber”.
Actualitate
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea unei soluții pentru formarea unui guvern stabil.
Fostul ministru al Sănătății avertizează, într-o postare pe Facebook, că blocajul politic pune în pericol proiecte majore pentru România.
„Cred mult în oameni. În capacitatea noastră de a găsi resurse și de a repara ce pare ireconciliabil, stricat sau iremediabil. De aceea, aici şi acum am decis să transmit un mesaj prin care cer ceea ce pare imposibil de dat: o nouă investiție de încredere în România noastră, a tuturor, pro-occidentală, onestă şi demnă şi performantă”, a scris Rogobete.
Social-democratul subliniază că România are nevoie urgentă de un executiv funcțional:
„Avem nevoie de o țară cu un Guvern funcțional, cu putere de decizie şi curaj”.
Deputatul critică lipsa de responsabilitate a unor actori politici, în contextul în care proiecte de miliarde de euro depind de stabilitatea guvernamentală.
„Refuz să cred că, în momentul critic în care proiecte de miliarde pentru români atârnă de un fir de ață, nu avem maturitatea și responsabilitatea de a renunța la mituri și salvatori mesianici în favoarea unei construcții stabile și funcționale. Am intuiția care îmi spune că, indiferent de emoția de moment, la final, pierdem toți. Deja am început să pierdem. Un singur exemplu: proiecte și parteneriate strategice puse la grea încercare de orgoliile care alimentează lupta politică. Greșit! Dacă mandatele mele publice la ministerul Sănătății m-au învățat ceva este că numai atunci când livrezi ce ai promis poți să generezi încredere. Restul e publicitate sau marketing, cum vreți să-i spuneți. Atunci când ești într-o funcție de responsabilitate publică, orgoliul și confortul tău ajung pe ultimul loc, nu pe primul”, se mai arată în postare.
„Orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”
Rogobete face un apel direct către toți politicienii care susțin direcția pro-occidentală a României.
„Am încredere în oameni şi îmi permit să fac un apel public către fiecare politician, om politic, decident, în parte care crede în construcţia României pro-occidentale. Înţeleg că este greu, înţeleg că tranşeele par atât de adânc săpate încât nu poţi ieşi din ele, dar orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”, a transmis social-democratul.
Fostul ministru avertizează cu pribire la alegerea între responsabilitate și calcule politice.
„Dacă politicienii vor găsi împreună drumul corect şi responsabil acum, românii ne vor aprecia. Dacă alegem calcule meschine, orgolii nesfârşite sau iluzii îndepărtate vom plăti, cu toţii”.
Amintim că România este într-o criză politică după ce PSD a votat alături de AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Partidele parlamentare nu au reușit până acum să contureze o nouă majoritate. PSD insistă pentru refacerea fostei coaliții, însă fără Ilie Bolojan ca premier, în timp ce PNL, USR și UDMR cer social-democraților să vină cu o propunere de prim-ministru.
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a...
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de...
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea...
Asigurare de Calatorie pentru Egipt si Africa de Nord – Riscuri Specifice de Cunoscut
Cand calatoresti in Egipt si in Africa de Nord, vei avea nevoie de o asigurare care acopera urgentele medicale, ingrijirea...
Desemnarea viitorului premier trebuie să ţină cont de problemele urgente ale României
Sper că aşa îşi pun problema desemnării viitorului premier preşedintele Nicușor Dan şi consilierii săi. Ce trebuie să rezolve viitorul...
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
Teheranul a reluat deja o parte din producția de drone pe parcursul armistițiului de șase săptămâni început la începutul lunii...
AUR a dat în judecată Guvernul pentru a modifica legea finanțării partidelor. Soluția Curții de Apel București
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a încercat să obțină în instanță anularea unor articole din normele de aplicare ale Legii...
-
Actualitateacum 2 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Actualitateacum 3 zile
Antrenorul de box din București care a agresat sexual și fizic o cursantă minoră timp de peste doi ani a fost arestat preventiv
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump pentru Gaza, în impas: fonduri neplătite și progrese inexistente pe teren
-
Breakingacum 2 zileTrump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”
-
Actualitateacum o zi
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
-
Actualitateacum 2 zile
SUA vor tehnologia dronelor ucrainene. Washingtonul cere acces la sistemele AI și navigația fără GPS, dar Zelenski trasează o „linie roșie”
-
Actualitateacum 2 zile
Miniștrii de Externe ai NATO se reunesc în Suedia după anunțurile SUA legate de reducerea implicării în securitatea Europei
-
Actualitateacum 3 zile
10 gustări înainte de culcare care favorizează un somn mai odihnitor. Ce alimente să eviți