Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Serghei Jirnov, fost ofițer KGB: „KGB-ul a fost depășit de evenimentele din România din decembrie 1989“ EXCLUSIV

Publicat

pe

Serghei Jirnov, fost ofițer KGB: „KGB-ul a fost depășit de evenimentele din România din decembrie 1989“ EXCLUSIV

Serghei Jirnov, fost înalt ofițer în KGB în serviciul clandestin, spune că serviciul sovietic de securitate nu a avut vreo implicare în căderea comunismului în România, fiind concentrat pe problemele interne ale Uniunii Sovietice.

Serghei Jirnov a lucrat opt ani în KGB FOTO arhiva personală

Născut la Moscova
în 1961, Serghei Jirnov a fost coleg de generație cu Vladimir Putin
la Institutul Andropov al KGB, ambii fiind admiși în 1984. Un
excelent vorbitor de limbi străine și un student eminent, Serghei
Jirnov s-a infiltrat inclusiv în prestigioasa Școală de
Administrație Națională (ENA) de la Paris.

Înainte de 1980,
rezultatele sale excelente la învățătură și activitățile
politice i-au adus recomandarea oficială a Partidului Comunist
pentru a intra la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale
de la Moscova, pe care l-a urmat între 1978 și 1983. Apoi, în
1984, Jirnov a devenit ofițer KGB și a intrat la Institutul
Andropov, o instituție secretă a KGB pentru pregătirea în studii
superioare pentru informații externe, trei ani mai târziu obținând
diploma de licență în relații internaționale.

În 1988, datorită
performanțelor sale, Jirnov a fost avansat în gradul de căpitan,
iar în 1991 a primit gradul militar de comandant în cadrul KGB. Tot
în același an, el a devenit primul sovietic admis la Școala
Națională de Administrație (ENA) de la Paris, unde a urmat timp de
16 luni studii postuniversitare.

După lichidarea
oficială a KGB, în noiembrie 1991, Jirnov și-a dat demisia,
devenind ofițer superior în rezervă, atașat Ministerului
Apărării. Din decembrie 1992, Serghei Jirnov a intrat în viața
civilă, lucrând ca jurnalist, profesor și consultant
internațional. Serghei Jirnov a devenit cunoscut și pentru că în
1999 a dat în judecată Serviciul de Informații Externe al
Federației Ruse pentru că nu i-a remis diploma de spion obținută
la Institutul Andropov al KGB. Deoarece a dezvăluit secrete de stat
în mai multe articole pe internet, a trebuit să se exileze în
Franța începând din 2001, obținând statutul de refugiat.

Într-un interviu
exclusiv pentru „Weekend Adevărul“,
Jirnov a povestit despre viața de KGB-ist
și sacrificiile pe care a trebuit să le facă, despre momentul de
confruntare cu Vladimir Putin, dar și despre motivul pentru care
serviciile sovietice nu au intervenit în evenimentele din decembrie
1989.

„Weekend
Adevărul
“: Cum
s-a schimbat strategia KGB în ceea ce privește România după
venirea la putere a lui Gorbaciov?

Serghei Jirnov:
Nu s-a schimbat deloc. KGB a continuat să facă ceea ce făcea
înainte. Partidul decidea și KGB executa. Erau atât de multe
probleme interne în Uniunea Sovietică încât pe cei din KGB îi
interesa mai puțin ce se petrecea în România.

În decembrie
1989, când erați ofițer în cadrul KGB, regimul comunist al lui
Ceaușescu a căzut. Care a fost rolul KGB-ului în căderea lui
Ceaușescu?

Cred că KGB nu a
avut vreun rol în căderea lui Ceaușescu. Singurul rol în acest
sens a fost acela că nu a vrut să joace vreun rol în căderea
comunismului în România. KGB nu a vrut să facă în România ceea
ce a făcut în 1956 în Ungaria și 1968 în Cehoslovacia. Nu s-a
intervenit deloc în România, iar asta a permis militarilor români
să aresteze familia Ceaușescu. Dacă KGB ar fi vrut să protejeze
cuplul Ceaușescu, i-ar fi extras cu multe săptămâni înainte și
i-ar fi dus în Uniunea Sovietică. În realitate, cred că KGB-ul a
fost depășit de evenimentele din România din decembrie 1989.
Lucrurile s-au petrecut prea repede, în doar câteva zile.

KGB-ist
pe filieră franceză

Cum v-a ales KGB
pentru a intra în serviciul clandestin?

Ați spus foarte
bine, nu eu am ales să intru în KGB, ci KGB m-a ales. Asta se
întâmpla în toate cazurile de recrutări, era principiul de lucru
al KGB. În general, studiile privind viitoarele recrutări se făceau
în universitățile din URSS, unde durata studiilor era de cinci
ani, începând cu primul an de facultate. KGB îi contacta pe
viitorii recruți în general în anul IV de facultate, iar lucrul
efectiv începea din anul V. După terminarea facultății, agenții
KGB intrau într-o instituție superioară specială, la Institutul
Andropov, unde erau formați viitorii spioni. În cazul meu,
procedura nu a fost una normală. De altfel, toată viața mea nu a
fost una normală (râde).
Au fost două episoade legate de viitoarea mea carieră. În 1980,
după ce am vorbit cu un francez la Jocurile Olimpice de la Moscova,
am fost interogat de KGB. Astfel, am intrat în vizorul lor. După
patru ani, am participat la un concurs lingvistic organizat de Radio
France Internationale. Și am trimis răspunsurile de la Moscova, iar
asta a atras atenția KGB-ului din nou. Ulterior, m-au contactat și
mi-au propus să lucrez cu ei.

Care a fost cel
mai dificil moment din cariera dumneavoastră?

Cel mai dificil a
fost în august 1991, când KGB a participat la puciul împotriva
președintelui Gorbaciov. Timp de câteva zile, noi, cei din
interiorul KGB, nu am știut ce să facem. A fost un moment în care
trebuia să alegi. Fie rămâneam în continuare alături de
comandantul nostru și participam la o represiune politică în
interiorul țării, fie deveneam disidenți. A fost un moment cu
multe îndoieli. În acea perioadă plecam în Franța. Puciul a
început pe 18 august 1991. Eu trebuia să plec peste câteva zile
pentru misiunea mea de lungă durată la Paris. Nu știam ce să fac.
În cele din urmă, superiorii mei mi-au spus că pot pleca pentru că
totul era pregătit. După ce am ajuns în Franța, am fost invitat
la postul TV France 3 și am condamnat puciul și drept urmare
propria mea instituție – KGB. Și cum puciul a eșuat, Gorbaciov a
decis să lichideze KGB-ul. Eu eram la Paris, în misiune secretă,
și am aflat că nu mai există KGB.

Ați publicat
cinci cărți și sunteți expert în politica rusă. Care au fost
paginile cel mai greu de scris?

Paginile personale
au fost cel mai greu de scris, pentru că KGB-ul mi-a distrus viața
personală. Când ești ofițer KGB și nu ești căsătorit și vrei
să te căsătorești, trebuie să consulți KGB înainte de a te
însura. Trebuie să prezinți informații despre persoana cu care
vrei să îți petreci restul vieții. Iar când am prezentat
KGB-ului date despre aleasa inimii mele, KGB a refuzat. M-au pus să
aleg între KGB și viața privată – și am ales KGB. A fost
foarte dur.

„Când Rusia va
pierde războiul, se va dezmembra precum URSS“

L-ați întâlnit
prima oară pe Vladimir Putin în 1980 la Jocurile Olimpice de la
Moscova. Cum a fost acea întâlnire și care a fost prima impresie
despre el?

Era o atmosferă
foarte specială la Moscova în acea perioadă, mai multe țări
boicotaseră Jocurile Olimpice, chiar se simțea Războiul Rece. Eu
aveam 19 ani, eram student și voluntar la eveniment. Am fost
repartizat la serviciul de call-center în franceză – doar că mă
plictiseam, deoarece nu suna nimeni. La un moment dat, a sunat un
francez. Mi-a cerut câteva detalii simple, iar în cele din urmă am
vorbit cu acel francez timp de două ore. Era pasionant să vorbesc
cu un nativ francez. Însă KGB a considerat suspectă conversația
și am fost dus la interogatoriu chiar la sediul central. Culmea e că
interogatoriul a durat tot două ore și a fost condus chiar de către
Vladimir Putin. Era foarte dur și rece.

Cum s-a
desfășurat interogatoriul?

Printre colegii mei
și prietenii mei de la facultate se număra și Andrei Brejnev,
nepotul lui Leonid Brejnev, președintele de atunci al Uniunii
Sovietice. Și l-am atras într-o capcană pe Putin, pentru că la un
moment dat mă săturasem pur și simplu de interogatoriul său și
am simțit că vrea să facă din mine fie disident, fie spion. El mă
suspecta că sunt spion pentru francezi. Eram un pic nervos și i-am
spus că modul în care conducea conversația îmi amintea de cel al
unui judecător din celebra carte „Arhipelagul Gulag“
al lui Soljenițîn, carte interzisă în URSS. Să deții o asemenea
carte putea să îți aducă o condamnare de cinci ani de închisoare.
În acel moment, Putin a crezut că sunt în mâinile lui. Și a
dorit să afle de unde am cartea. I-am spus că Andrei Brejnev mi-a
dat cartea. Iar Putin a rămas mască, nu mai avea ce să îmi facă.
Am aflat ulterior că dacă un membru al Comitetului Central apărea
într-o anchetă, acea anchetă trebuia închisă imediat. Iar Putin
m-a lăsat să plec. Însă nu am uitat acel interogatoriu.

Putin,
un lider gelos

Când l-ați
întâlnit ultima oară pe Vladimir Putin?

În februarie 1990,
când eram în misiune la Sankt Petersburg cu partenerii mei
francezi, cu ocazia turneului celebrului compozitor și dirijorul
Pierre Boulez. Evenimentul s-a desfășurat la primărie, iar apoi a
fost o recepție. Acolo, printre invitați, l-am văzut pe Vladimir
Putin. M-a recunoscut, dar nu a avut curajul să mă abordeze, pentru
că a realizat că eram în misiune. În schimb, l-am abordat eu, am
stat puțin de vorbă și i-am spus printre altele că în scurt timp
urma să plec în Franța, fără să îi dau detalii suplimentare.

Care sunt
impresiile dumneavoastră actuale despre Vladimir Putin comparativ cu
cele pe care le aveați în anii
’80?

În 1980, Putin era
o persoană fără mare influență și fără un rol important în
KGB, dar care era ahtiat după putere. Când m-a interogat, am simțit
o plăcere bizară din partea lui, considera că are cumva putere
asupra mea. Avea o plăcere sadică în a pune întrebări la
interogatorii. Am simțit și o gelozie din partea lui față de
oamenii care sunt mai buni decât el, care au un parcurs mai bun în
studii și în carieră. Iar gelozia asta s-a acutizat pe parcursul
anilor.

Este războiul
din Ucraina cea mai mare greșeală a președintelui rus?

Da,
cred că da. De fapt, războiul din Ucraina a început încă din
2014, cu anexarea Crimeei și anexarea regiunii Donbass. 24 februarie
2022 a reprezentat o nouă etapă a războiului. Putin a vrut să
invadeze toată Ucraina și a comis o eroare militară. Însă mai
cred că cea mai mare eroare a lui Putin a fost pe 21 februarie 2022,
când a recunoscut independența republicilor Lugansk și Donețk și
a deschis practic cutia Pandorei: practic, a recunoscut că Rusia nu
e un monolit. Iar asta e mai rău decât războiul din Ucraina.
Pentru că atunci când Rusia va pierde războiul, se va dezmembra
precum Uniunea Sovietică.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 3 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 3 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro