Actualitate
Modi la Casa Albă: nealinierea indiană și democrația americană în fața amenințărilor Chinei
Cea mai importantă întâlnire oficială a ultimei decade s-a petrecut săptămâna trecută, joi, 22 iunie, când Președintele Statelor Unite, Joe Biden, l-a primit în vizită oficială la Casa Albă pe premierul indian Narendra Modi.
Narendra Modi și Joe Biden FOTO Profimedia
Cele două cele mai mari democrații ale lumii au reafirmat cooperarea comună bazată pe valori democratice comune, asumate și clamate, în egală măsură cu acorduri și interese comune identificate și care vizează, cu precădere, îndiguirea Chinei și limitarea asertivității acesteia la nivel global dar cu precădere în Indo-Pacific. Evenimentul este cu atât mai relevant cu cât Joe Biden a trebuit să cântărească atent poziționarea și discursul său față cu alunecările antidemocratice ale lui Modi și cu presiunea de la proprii congresmeni și organizații pentru protecția drepturilor omului care i-au cerut să ridice în întâlnirea directă suma de subiecte controversate ce-l privesc pe liderul indian. Și pentru Modi lucrurile nu au fost simple, el expunându-se unei conferințe deschise de presă cu întrebări contondente, asumându-și răspunsuri clare, în cheie democratică, și fiind forțat să relativizeze inclusiv ne-alinierea tradițională indiană în fața amenințării chineze și a efectelor pe care le are și în Indo-Pacific războiul de agresiune, pe scară largă, a Rusiei în Ucraina și punerea sub semnul întrebării a lumii bazate pe reguli și a principiilor Cartei ONU.
Pertractări și acorduri tranzacționale pentru cea mai importantă și flamboiantă vizită de stat a unui lider străin în SUA
Vizita de stat a premierului Modi în SUA, cea mai importantă formă de găzduire a unui oaspete străin în diplomația americană, a presupus nenumărate pertractări și negocieri între cele două părți. Astfel, vizita a debutat în ajun cu patronarea de către președintele indian a celebrării Zilei Internaționale a Yoga la sediul Națiunilor Unite din New York, o ocazie care a ilustrat influența indiană la nivel de soft power, depășită peste ocean doar de reflecțiile și vizitele spirituale ale lui Dalai Lama.
Iar liderul celei mai populate națiuni a lumii – 1,4 miliarde de cetățeni, depășind China vecină în cursul lunii mai anul acesta – a avut parte la Washington, a doua zi, de cele mai importante momente: primirea cu garda de onoare în South Lawn, discuții și tratative extinse în Biroul Oval, conferință de presă comună, dineu de stat seara cu prezența unui Chef specializat în bucătăria pe bază de plante pentru a satisface dieta vegetariană a lui Modi, discurs în Congres a doua zi, joi – o onoare rezervată doar celor mai importanți aliați ai SUA. A fost doar cea de a treia vizită de stat din mandatul lui Joe Biden, în doi ani și jumătate.
Fiecare dintre cei doi lideri a trebuit să se confrunte cu o serie de compromisuri pentru ca această întâlnire să se consume în mod avantajos pentru ca părțile să aibă spațiu și libertatea de a discuta cele mai importante teme ale situației globale precum și relațiile bilaterale. Președintele Joe Biden a trebuit să abordeze temele legate de drepturile omului în India în contexte și cadre potrivite, în spatele ușilor închise, pentru a evita antagonizarea lui Modi, în timp ce public a îmbrățișat limbajul clasic al celei mai mari democrații, cea mai veche democrație.
Și a putut face acest lucru fără probleme odată ce a asumat că referirea la democrații este corectă, odată ce India a fost întotdeauna o democrație, de la Mahatma Ghandi și Jawaharlal Nehru încoace, în ciuda alunecărilor de dată mai recentă, sau manifestărilor discutabile chiar ale lui Modi, și că și premierul indian este un democrat, care și-a asumat public apărarea drepturilor omului chiar la Casa Albă, în secvența de întrebări și răspunsuri, fiind legat și apărând aceleași valori și principii chiar dacă rămâne discutabil modul în care le aplică tot timpul. Astfel că postura președintelui american de apărător al democrației și de campion al coalizării democrațiilor contra autocrațiilor a putut fi salvgardată, chiar dacă presa, organizațiile neguvernamentale și comentatorii au privit regimul lui Modi mai degrabă ca o autocrație electorală decât ca o democrație imperfectă.
Și premierul Modi a ieșit de două ori din zona sa de confort. Mai întâi pe temele legate de democrație și drepturile omului, atunci când a trebuit să accepte conferința comună de presă a celor doi președinți și întrebările incomode ale presei americane, apoi atunci când a trebuit să iasă din chingile strâmte ale nealinierii tradiționale indiene pentru a se poziționa, mai întâi în ceea ce privește QUAD-ul, coaliția pentru îndiguirea Chinei – nenumită pe tot parcursul vizitei ca rival, dușman comun sau adversar de către ambele state – apoi în raport cu Ucraina, acolo unde interesele pragmatice l-au adus ceva mai aproape de poziția occidentală a democrațiilor decât de echilibrul strict, autoimpus, de echidistanța care avea grijă de poziția clară de beligerant antagonic a Rusiei.
Premierul Modi a susținut public democrația, drepturile omului și nediscriminarea cetățenilor
Președintele Joe Biden a fost cel care a relevat fără nuanțe relevanța relației bilaterale: “Am crezut întotdeauna că relația între Statele Unite și India ca fi relația definitorie a Secolului 21”. În plus, caracterizarea relației drept una de prietenie indiano-americană și relevarea posturii comune de împărtășire și promovare a valorilor democratice au fost definitorii pentru păstrarea coerenței abordărilor americane în privința Relațiilor Internaționale și a Securității Globale în secolul 21. Și Narendra Modi a ieși din zona sa de confort, în care face rare interviuri și conferințe de presă numărate, și a acceptat nu numai întâlnirea cu jurnaliștii, dar și tratarea celor mai delicate subiecte care-l priveau.
Premierul indian a răspuns fără cusur la o întrebare despre reacțiile și represaliile la adresa dizidenților și a minorităților religioase. Iar aici Modi a apărat valorile și principiile în care crede, pe care le apără, lăsând deoparte componenta de interpretări și relativizări ale valorilor asumate în panul aplicării concrete a lor. Pentru partea americană a fost importantă această asumare publică a pozițiilor democratice atunci când prim-ministrul Modi a declarat “nu există nici cel mai mic spațiu pentru discriminare”. ‘Atunci când vorbim despre democrație, dacă nu există respect pentru valorile umane și nu există umanitate, nu există drepturi ale omului și, deci nu există nici un pic de democrație,” a afirmat Modi, ca o declarație de credință, salutată de toți cei prezenți.
Și președintele Biden a primit aceeași întrebare despre dosarul privind drepturile omului al prim-ministrului Modi. El a preferat să sublinieze valorile comune împărtășite de SUA și India, cele democratice, având drept probă declarația și referințele tocmai pronunțate de către oaspetele său. “Premierul și cu mine am avut o discuție foarte bună despre valorile democratice. Aceasta este natura relației noastre: suntem direcți și sinceri unul cu celălalt și ne respectăm deopotrivă fiecare. Credem în demnitatea fiecărui cetățean și este un fapt înscris în DNA-ul American și cred că și în cel indian”, subliniind angajamentul pentru democrație al celor doi parteneri “fapt care creează atractivitatea în relație și ne permite să extindem instituțiile democratice de jur împrejurul lumii.”
“Ca democrații ce ne aflăm, putem să captăm mai bine deplinul talent al tuturor cetățenilor noștri, precum și să atragem investiții ca adevărați parteneri de încredere și națiuni majore ale lumii, cu exporturile majore fiind un exemplu de forță în acest sens,” a mai spus Biden, dând substanța relației bilaterale. “Egalitatea în fața legii, libertatea de expresie, pluralismul religios și diversitatea oamenilor – acestea sunt principiile fundamentale care au evoluat chiar dacă s-au confruntat cu provocări în cadrul fiecăreia dintre națiuni, pe parcursul istorie, și asta susține puterea noastră, profunzimea și viitorul nostru”. În fapt, Biden a folosit ocazia de a sublinia toate principiile care sunt puse sub semnul întrebării de organizațiile internaționale pentru apărarea drepturilor omului și de activiștii din India, drept pilde, prezumând că ele sunt asumate de către Modi și că premierul Indian este îndreptat pe drumul bun. De altfel, fără a face referiri directe, Biden și partea americană în întregimea sa a folosit prin momentele de marcare a limitelor relației bilaterale sublinierea foarte clară până unde e dispusă SUA să deschidă relația în actualele condiții și că pașii mai departe presupun o asumare și schimbare de sistem majore în India.
Provocările și criticile la adresa democrației lui Modi
Cea mai mare democrație este și un stat extrem de important în competiția definită deja între democrații și autocrații, cu precădere între Statele Unite și China. De aceea balansarea democrației în deteriorare a Indiei a fost transcrisă în criterii și abordări pragmatice, de interese comune, cu grija enormă pentru respectarea perceptelor necesare evitării unei cauționări personalizate sau individuală pentru Modi, pentru modularea așteptărilor propriei populații americane, a Congresului, dar și pentru evitarea unui criticism excesiv la nivelul cetățenilor indieni.
De altfel, aceeași abordare au avut-o și prim ministrul australian Anthony Albanese care l-a primit pe Modi cu onoruri la Sydney, același interes și nevoia de angajare și implicare a Indiei în Pacific a făcut primirea în Papua New Guinea, de către Prim-Ministrul James Marape, acolo unde Modi a anunțat susținerea pentru insulele din Pacific, subiect al presiunii chineze. Iar președintele Franței, Emmanuel Macron, face din Modi oaspetele de onoare de Ziua Independenței Franței, la parada de 14 iulie, ziua Căderii Bastiliei.
Aceste acolade diplomatice și nuanțe de abordare sofisticate au avut impact și au nuanțat într-un mod avantajos și acceptabil vizita de stat al Premierului Indiei la Washington. Recunoașterea publică a apărării principiilor democratice și a drepturilor omului nu a anulat criticile Human Rights Watch și a Amnesty International care au adus în prim plan normele democratice indiene, libertățile religioase și libertatea presei, alterate în India. Iar sfertul de secol de îmbunătățire a relațiilor americano-indiene a putut continua în noul context.
Marile dosare și critici vizează discalificarea din alegeri a lui Rahul Gandhi, lider al principalului partid de opoziție, care nu a putut candida pentru parlament după condamnarea unei sentințe pentru defăimare de 2 ani închisoare, considerate îndeobște motivate politic. Apoi partidul lui Modi, Bharatiya Janata Party (BJP), aflat la guvernare, practică un naționalism indus care are obiceiul de a elimina dizidenții. Modi însuși a fost blocat în a obține viza de SUA în 2005, urmare a rolului pe care l-a avut în violențele anti-musulmane din urmă cu trei ani, din statul Gujarat, când ca ministru a tutelat acțiunile care au dus la moartea a peste 1.000 de oameni, majoritatea musulmani. Totuși Curtea Supremă americană a revocat decizia, un argument important al părții americane.
Lui Modi i se mai reproșează că nu acceptă critica în media, zona academică sau societatea civilă. Asocierea sa și a partidului său cu mișcarea Rashtriya Swayamsevak Sangh, o organizație care pledează pentru identitatea exclusiv hindusă a Indiei, este de asemenea pe lista de reproșuri. Desigur, aceste abordări sunt contrare abordărilor democrației indiene inclusive istorice a lui Gandhi și Nehru. Oficialii americani s-au abținut să critice public pe Modi pe aceste teme, chiar dacă au abordat subiectele în spatele ușilor închise. Abordarea a fost că fiecare democrație e imperfectă, inclusiv cea americană, și este o “muncă de progres constantă”, iar cooperarea este posibilă pentru că este construită pe “Angajamentul împărtășit pentru democrația reprezentativă.” Aceste abordări au complinit nuanțele necesare pentru a evita problemele oricărei forme de laude a democrației indiene actuale. Așa a răspuns și președintele american scrisorii semnată de peste 70 democrați din congres care-i cerea să ridice problema drepturilor omului atunci când îl primește pe Modi.
Pragmatismul și tranzacționismul dominant al relației indiano-americane
Dar partea cea mai importantă a vizitei l-au reprezentat argumentele pragmatice, interesele comune și sprijinul reciproc pe dimensiunile geopolitice, comerciale, de apărare și tehnologie. Chiar dacă India nu a decis în mod clar să angajeze o opinie privind războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, New Delhi a continuat să cumpere petrolul rus, dar s-a îndepărtat de piața de armament rusă îndreptându-se spre cea occidentală, chiar dacă dependența sa de piese de schimb și muniția rusă se menține și va fi constantă pe o perioadă relevantă de timp. În plus, Narendra Modi s-a întâlnit cu Președintele Volodymyr Zelensky față în fața în marja reuniunii G7 din Japonia.
Cooperarea principală rămâne cea din domeniul vânzărilor de armament și tehnică militară, producția comună și colaborarea în domeniul tehnologiilor. De altfel, comerțul în domeniul industriei de apărare a explodat în ultimii 15 ani. Iar diversificarea avantajează India și crește independența sa față de Rusia lui Putin. Producția de drone MQ-9B SeaGuardian, cu perspectiva producției locale, a accentuat relația militară între cele două state, în timp ce General Electrics și compania de stat indiană
Hindustan Aeronautics vor produce împreună motoare de avioane F414 în India.
Apoi India se va alătura proiectului Artemis Accords condus de SUA, vizând acordul de cooperare pentru explorarea spațiului, respective lansarea unei misiuni comune NASA pe Stația SPațială Internațională, în 2024. Vizita lui Modi la Washington a mai adus un contract prin care producătorul de semiconductori Micron Technology va construi o fabrică de 2.75 miliarde de dolari pentru asamblarea semiconductorilor în India. Schimburile educaționale, situația vizelor și prezenței diplomatice în cealaltă țară, temele summitului G20 care va avea loc în India în septembrie, s-au adăugat pachetului de livrabile.
Dar poate cea mai importantă parte a acordurilor și discuțiilor a vizat chestiunile geopolitice precum funcționarea și prioritățile Quad – acordul de alianță cvadrilaterală între India, Australia, Japonia și SUA – libertatea navigației și survolului în ariile internaționale, dezbaterea privind rolul Chinei pe dimensiune militară și preocupările legate de China, de militarizarea, asertivitatea și prezența agresivă a Chinei în lume. India și China au avut ciocniri militare la frontiera din Himalaya disputată, prin pătrunderea Chinei în zona indiană care a dus la pierderea câtorva zeci de vieți în confruntări la peste 5000 de metri. Atunci SUA au ajutat India direct, au livrat haine groase și drone, ca și intelligence despre amplasarea trupelor chineze la linia de contact.
“Balanța geopolitică, alternativele economice(inclusiv la nivelul producției manufacturate) contrastul democratic cu China” au fost argumentele majore ale unei relații pragmatice care oferă argumente solide și în domeniul valorilor comune. India rămâne un partener atractiv, util și fidel prin creșterea rolului său global și regional”. India are a cincea cea mai mare economie a lumii, a doua cea mai mare armată a lumii, iar rivalitatea cu China, neafirmată public și absentă din declarații, este o garanție a interesului constant indian pentru relația cu Statele Unite și depărtarea, pas cu pas, de Rusia.
Nealinierea, marea problemă de netrecut a Indiei
Desigur, cea mai mare problemă a Indiei rămâne politica tradițională de nealiniere. Născută în perioada Războiului Rece, din dorința de a evita să intre în logica limitării independenței prin subordonarea față de un bloc sau un actor superputere globală, India a fost unul dintre fondatorii Mișcării celor 77 state nealiniate, dintre care multe au nutrit relații privilegiate cu Uniunea Sovietică și s-au lăsat antrenate în mișcările pacifiste cu iz ideologic. Această tradiție limitează și astăzi poziția Indiei, chiar dacă ciocnirea cu China de la frontieră și alte numeroase elemente iritante ale Chinei precum implicarea în Sri Lanka, pot motiva o poziționare mai clară în raport cu un actor cu care ai dispute militare, chiar dacă nu e declarat inamic, și cu care ești, în același timp, partener în BRICS.
Nealinierea a permis abordarea unor politici flexibile, într-o lume pe care o preferă mai degrabă multipolară pentru a nu fi obligată să aleagă o parte, și a se supune rigorilor geopolitice aliate stricte. Washington-ul a preferat acordurile pragmatice care au angajat India, precum cel care-i oferă SUA acces la porturile maritime indiene la schimb cu un anumit trasfer de tehnologie și schimb de intelligence. Co-producerea și transferul de tehnologie americană în India contează, de asemenea, enorm în actuala ecuație.
Totuși există limite evidente ale cooperării cu India, pe care Statele Unite nu s-au ferit să le sublinieze și să le așeze sub imperiul calității democrației, a stabilității regulilor democratice și a construcției încrederii bazate pe valori comune și nu pe interese schimbabile. Astfel, India nu va putea beneficia de un acord și transfer tehnologic la nivelul AUKUS – acordul în trei SUA-Marea Britanie- Australia, în materie de dezvoltare a submarinelor nucleare pentru că SUA consideră că asemenea acorduri care presupun împărtășirea unor tehnologii dezvoltate vin cu expunerea unor vulnerabilități importante pe care le împărtășesc doar unor democrații liberale evoluate și stabile. Tot astfel cum la nivelul schimburilor de intelligence, SUA nu va schimba informații la nivelul în care o face cu statele din Five Eyes – Australia, Canada, Noua Zeelandă, și Marea Britanie. Și aceste mesaje ajunse la elita indiană pot fi un instrument pentru a determina îmbunătățirea dosarului democratic indian.
Actualitate
Scos de sub dărâmături și mereu în mișcare. Șeful diplomației iraniene povestește cu a supraviețuit atacului care l-a ucis pe ayatolahul Ali Khamenei
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a povestit modul în care a fost scos de sub dărâmăturile unui complex guvernamental, în urma atacului aerian americano-israelian care l-a ucis pe liderul suprem al țării, Ali Khamenei, în prima zi a războiului. De atunci, el a supraviețuit deplasându-se constant cu mașina prin capitala Teheran.
Abbas Araghchi, șeful diplomației iraniene/FOTO:X
Într-un interviu acordat jurnalistului iranian Javad Mogouyi, Araghchi a confirmat că Israelul și Statele Unite au dispus de informații precise privind localizarea lui Khamenei și a altor oficiali, ceea ce le-a permis să vizeze conducerea de vârf a Iranului.
El a spus că nu s-a întâlnit încă cu noul lider al țării, Mojtaba, fiul lui Khamenei, dar a precizat că numirea acestuia a transmis „un mesaj foarte important lumii întregi, și anume că nu va exista nicio schimbare în politicile și idealurile regimului”.
Vorbind cu Mogouyi înainte de reluarea ostilităților de amploare, în urmă cu 10 zile, Araghchi a spus că se îndoise mereu că negocierile cu Statele Unite, purtate la începutul acestui an, aveau să dea rezultate, dar a considerat că erau necesare, chiar dacă șansele de reușită erau de doar 10% — nu în ultimul rând pentru a nu lăsa loc de îndoială cu privire la faptul că Iranul urmase calea diplomației. „Nimeni nu ar fi putut spune că vina ne aparține”, a afirmat el.
În interviul publicat online duminică, Araghchi a confirmat că Iranul oferise Statelor Unite o propunere legată de programul său nuclear, în cadrul ultimei runde de discuții de la Geneva, dar a precizat că ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, i-a spus a doua zi că atmosfera de la Washington devenise brusc mai belicoasă.
Loviturile comune americano-israeliene au început la scurt timp după ora 9:00 a doua zi, în momentul în care oficiali de rang înalt se aflau reuniți pentru ședințe la Ministerul Informațiilor, la consiliul strategic pentru politică externă și la consiliul de apărare.
Breșă de securitate care ar putea exista și azi
„Ceea ce contează, în opinia mea, este faptul că Israelul deținea informații despre aceste întâlniri”, a spus Araghchi, adăugând: „Acest lucru ar putea indica o breșă de securitate care, probabil, încă există. Trebuie remediată.”
Araghchi îi raporta adjunctului șefului de cabinet al lui Khamenei, Ali Asghar Hijazi, atunci când clădirea a fost zguduită de trei explozii produse în câteva secunde — fiecare mai apropiată decât precedenta, a povestit el. „A treia explozie s-a produs aproape lângă clădirea noastră. Secțiunea în care se afla biroul domnului Hijazi a fost lovită direct, iar partea stângă a clădirii a fost complet distrusă.”
Secretara lui Hijazi a murit pe loc, însă Araghchi și Hijazi au scăpat de forța totală a exploziei.
„Ne aflam în cealaltă parte a clădirii, iar după explozie, tavanul, pereții, totul s-a prăbușit peste noi. L-am apucat de mână pe domnul Hijazi și ne-am croit drum printre grinzi, scânduri și bucăți de lemn, auzind strigăte de ajutor. Apa curgea din tavan. Totul era distrus. În cele din urmă am reușit să ieșim, și am văzut că diferite părți ale complexului fuseseră vizate.”
SUA riscă să rămână fără rachete pe fondul intensificării conflictului cu Iranul. „Pregătiți pentru un război de lungă durată”, transmit iranienii
Araghchi a fost dus în grabă la Ministerul de Externe de un trecător, întrucât mașina sa oficială fusese lovită.
„Timp de trei zile am fost complet izolați de exterior“
„Timp de trei zile am fost complet izolați de exterior, încercând să aflăm cine mai era în viață și cine murise ca martir”, a spus el. „Inamicul a crezut că ne poate paraliza vizând conducerea, dar a eșuat.”
Araghchi a afirmat că Iranul fusese pregătit pentru un asemenea atac și elaborase deja planuri pentru închiderea strâmtorii strategice Ormuz, în cazul în care liderul suprem ar fi fost vizat. Numele de cod al acestui scenariu era „Codul 110”, o referire la articolul din Constituția Iranului care stabilește prerogativele liderului suprem.
Potrivit lui Araghchi, Statele Unite au decis să atace pentru că apreciau că guvernul iranian fusese slăbit atât pe plan extern, prin loviturile date asupra grupărilor sale aliate din Siria și Liban, cât și pe plan intern, prin protestele economice — a căror rapiditate și amploare, a recunoscut el, l-au surprins.
Araghchi a spus că guverne din regiune l-au sfătuit pe Donald Trump să evite războiul, avertizându-l că un atac asupra Iranului nu va fi la fel de simplu precum raidul american din Venezuela, prin care a fost răpit atunci președintele Nicolás Maduro. „Iranul este diferit. În spatele său se află o civilizație de câteva mii de ani, combinată cu gândirea șiită și credințele legate de martiraj. Când aceste elemente se combină, ele creează ceva ce nu poate fi învins cu ușurință”, a spus el.
El i-a mai spus lui Mogouyi că Iranul avertizase guvernele vecine că orice atac va fi urmat de represalii împotriva unor obiective din regiune. „Dacă Israelul ne lovește instalațiile nucleare, le vom lovi pe ale lor. Rachetele noastre nu ajung până în America, așa că le vom lovi bazele, care, din păcate, se află pe teritoriul țărilor voastre. Dacă ne lovesc instalațiile petroliere, ne vom asigura că nimeni din regiune nu va mai putea vinde petrol”, a afirmat el.
Dejucarea revoltei kurde
De asemenea, el a spus că avertismentele transmise guvernului turc au determinat Ankara să blocheze planul lui Trump de a încuraja o revoltă kurdă dinspre Irak spre Iran. Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, „a discutat cu americanii și a adoptat o poziție foarte fermă în această privință. O serie de eforturi au zădărnicit acest plan”, a spus Araghchi.
El a adăugat că Iranul lucrează pentru a adânci divergențele dintre Statele Unite și Israel. „Există uneori conflicte de obiective și poziții care pot fi exploatate”, a spus el, fără a oferi detalii suplimentare.
Araghchi a afirmat că, după campania de bombardamente de 12 zile desfășurată de Israel împotriva Iranului în 2025, țara sa și-a îmbunătățit capacitățile de rachete, reducând timpul necesar pentru reactivarea unei baze după un atac de la 10-15 ore la doar 35-40 de minute.
Referindu-se la alegerea dintre diplomație și război, Araghchi a spus: „Nu luptăm decât dacă prețul de a nu lupta este mai mare decât prețul luptei.”
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T14:03:23.711Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/scos-de-sub-daramaturi-si-mereu-in-miscare-seful-2545023.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”scos-de-sub-daramaturi-si-mereu-in-miscare-seful-2545023.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/scos-de-sub-daramaturi-si-mereu-in-miscare-seful-2545023.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Paradoxul imobiliar din România: vânzările scad, dar prețurile cresc. Gabriel Biriș: „Ne așteaptă o ajustare de durată, de circa 5 ani”
Piața imobiliară din România înregistrează un paradox aparent: deși numărul tranzacțiilor cu apartamente a scăzut cu 9% în prima jumătate a anului, prețurile locuințelor au continuat să crească în toate marile orașe. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în București, unde prețurile au urcat cu 12,5%, urmat de Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Singura localitate urbană mare care a înregistrat o creștere a cererii în primele șase luni ale anului este Timișoara, în timp ce în restul țării, interesul cumpărătorilor a scăzut. Consultantul fiscal Gabriel Biriș a explicat pentru „Adevărul” cauzele acestui dezechilibru și a avertizat că ajustarea pieței va fi una de durată, în absența unor reforme structurale.
Prețurile apartamentelor urcă, deși cererea a coborât vertiginos în ultimul an. FOTO: Shutterstock
Datele arată o tendință clară de scădere a numărului de tranzacții imobiliare la nivel național, dar prețurile continuă să urce. La Galați, creșterea a fost cea mai modestă, de 3,6%, în timp ce la polul opus, Bucureștiul a înregistrat un avans de 12,5%. Cluj-Napoca, Iași și Timișoara se situează și ele în zona creșterilor semnificative, confirmând că orașele mari rămân atractive pentru investitori, chiar și în condițiile unei cereri generale în scădere. Această dinamică reflectă un decalaj între evoluția cererii și cea a prețurilor, care nu poate fi explicat doar de factorii clasici ai pieței.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș a identificat mai multe cauze care stau la baza creșterii prețurilor locuințelor, în ciuda scăderii numărului de tranzacții. El a subliniat că scumpirea materialelor de construcție și a utilităților, precum și majorarea TVA-ului la 21% au contribuit semnificativ la această situație.
„Scumpirile din sectorul imobiliar au multiple cauze, iar printre cele mai importante se numără creșterea costurilor de construcție, determinată de scumpirea generalizată a tuturor materiilor prime și utilităților. După pandemie, prețurile materialelor de construcție au înregistrat o creștere explozivă din cauza întreruperii lanțurilor de producție și distribuție, iar deși ulterior au scăzut ușor, ele au rămas la niveluri mult superioare celor de dinainte și continuă să crească, la fel ca și prețurile energiei. Ca urmare, se vând mai puține locuințe, dar la prețuri mai mari, pentru că și construcția este mai costisitoare, iar în București se adaugă și problema ofertei reduse, deoarece marile dezvoltări profesionale au fost blocate de fostul primar general, actualul președinte”, a relatat consultantul fiscal.
Acesta a adăugat că majorarea TVA-ului a reprezentat o altă povară pentru cumpărători:
„Un alt factor care contribuie semnificativ la comprimarea pieței este majorarea cotei de TVA la 21%, ceea ce înseamnă, pentru un apartament de aproximativ 100.000 de euro, un plus de 12.000 de euro față de vechea cotă, bani pe care cumpărătorul trebuie să îi achite din propriul buzunar sau să îi ia cu împrumut de la bancă.”
Nu ne așteaptă o criză imobiliară, ci o ajustare de durată, susține Biriș
Întrebat dacă ne îndreptăm spre o criză imobiliară, Gabriel Biriș a respins ideea unei prăbușiri masive.
„Nu anticipez o prăbușire masivă a cererii sau o blocare totală a pieței, ci mai degrabă o ajustare, care deja a început, iar durata acestei ajustări depinde de mai mulți factori. Măsurile economice recente au redus consumul, pentru că oamenii au mai puțini bani, iar până când nu vom reveni la o creștere economică sănătoasă și la reluarea investițiilor, blocate de decizii antieconomice luate din 2023 încoace, până la suspendarea guvernului Bolojan, și până nu va dispărea isteria creată de atmosfera de criză promovată la televizor, care a diminuat apetitul pentru cheltuieli, împrumuturi și mutări, ajustarea va fi una de durată. Dacă mediul politic o ține tot așa, iar politicile economice nu se schimbă, ceea ce îmi e greu să cred că se va întâmpla, ne putem aștepta ca această perioadă să dureze vreo 5 ani”, a relatat consultantul fiscal.
Gabriel Biriș a subliniat că, pentru o schimbare semnificativă a situației, este nevoie de o abordare diferită a guvernării, care să includă reforme structurale și măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale.
„Nu sunt semne că în următorii ani situația s-ar schimba semnificativ, cu excepția unei schimbări majore de abordare a guvernării, însă speranțele sunt slabe. Ar fi necesar ca reducerea deficitului să se facă nu doar prin creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, ci prin măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale, pentru a crește veniturile, și prin reforme reale, cum ar fi reducerea numărului UAT, de parlamentari și de județe, pentru că risipa din multe sectoare afectează pe toți, mai puțin pe cei câțiva care beneficiază de ea”, a relatat Biriș.
Cât a ajuns să coste un apartament la țară, în cea mai mare comună a României. „Du-te, frate și te tratează cu prețurile astea de Miami și Monaco”
Cum arată piața imobiliară în Capitală și în orașele mari
Datele centralizate de compania de consultanță imobiliară Colliers indică o reducere a volumului tranzacțiilor cu apartamente la nivel național în primele șase luni ale anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025. Scăderea agregată este de 9%, un ritm care reflectă o atitudine precaută a participanților la piață, într-un climat marcat de creșterea generalizată a prețurilor, de scumpirea creditării și de erodarea puterii de cumpărare a populației.
În București, evoluția a fost ușor mai bună decât media națională, însă tot pe un teritoriu negativ. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut cu 2% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deși acest rezultat indică o recuperare parțială față de debutul slab al anului, el nu compensează în totalitate decalajul acumulat, piața bucureșteană rămânând sub nivelul înregistrat în intervalul echivalent din 2025.
Un semnal distinct vine însă din zona autorizațiilor de construire pentru locuințe. În primele cinci luni ale anului, suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale în București a crescut de 3,6 ori față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. Această dinamică sugerează o revigorare a interesului dezvoltatorilor pentru extinderea ofertei viitoare, deși autorizațiile nu se traduc automat în livrări imediate.
Pe de altă parte, marile centre universitare și economice ale țării prezintă traiectorii diferite. Cluj-Napoca, considerată una dintre cele mai scumpe piețe rezidențiale, a raportat o scădere de 16% a tranzacțiilor cu apartamente în primul semestru, în timp ce Iașul a consemnat un declin de 11%. Singura evoluție pozitivă dintre orașele mari a fost înregistrată la Timișoara, unde vânzările au crescut cu 3% față de prima jumătate a anului trecut. Aceste diferențe regionale arată că factori precum accesibilitatea, nivelul prețurilor, stocul disponibil și particularitățile cererii locale influențează din ce în ce mai mult ritmul tranzacționării.
Finanțarea prin credit ipotecar rămâne stabilă
Un element de stabilitate provine din structura finanțării achizițiilor. Ponderea cumpărărilor de apartamente realizate cu ajutorul unui credit ipotecar s-a menținut în jurul valorii de 58% din total, un nivel asemănător cu cel din anul precedent. Această constantă indică faptul că, în ciuda dobânzilor ridicate, creditul bancar rămâne un instrument esențial pentru o mare parte a cumpărătorilor, care s-au obișnuit treptat cu noile condiții de finanțare.
Explozie „pe hârtie” a chiriilor în România. INS raportează o creștere de 43%, experții contrazic cifrele
În plus, luna iulie ar putea aduce o creștere temporară a numărului de tranzacții înregistrate, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru finalizarea unor achiziții cu cota redusă de TVA. Această facilitate se aplică în continuare cumpărătorilor care au semnat un antecontract până la 1 august 2025 și care își finalizează achiziția în termenul prevăzut. Un efect similar a fost observat și anul trecut, când eliminarea cotei reduse de TVA a determinat o accelerare a deciziilor de cumpărare în perioada premergătoare.
Specialiștii Colliers atrag atenția că aceste vârfuri conjuncturale nu modifică însă tendința generală a pieței, care devine tot mai selectivă. Potențialii cumpărători analizează cu mai mare atenție ofertele disponibile și compară multiple proiecte înainte de a lua o decizie. Pe lângă prețul de achiziție, factori precum proximitatea față de rețeaua de transport public, durata estimată a deplasărilor zilnice, eficiența energetică a clădirii, calitatea execuției și cheltuielile lunare de întreținere câștigă tot mai mult teren în ecuația achiziției. În București, modernizarea și extinderea infrastructurii de transport vor deveni, în opinia consultanților, un element determinant în atractivitatea viitoare a diferitelor cartiere.
Gabriel Blăniță a subliniat această schimbare de paradigmă: „Diferențierea nu mai este doar o discuție de marketing, ci devine o condiție pentru absorbție. Cumpărătorii sunt mai atenți, compară mai mult și iau în calcul nu doar prețul apartamentului, ci costul complet al locuirii. În următorii ani, zone care astăzi sunt percepute ca secundare pot deveni mult mai interesante dacă vor avea acces mai bun la metrou, tramvai sau infrastructură rutieră, iar dezvoltatorii care înțeleg aceste schimbări din timp vor avea un avantaj clar.”
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T07:44:08.523Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/paradoxul-imobiliar-din-romania-vanzarile-scad-2544807.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”paradoxul-imobiliar-din-romania-vanzarile-scad-2544807.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/paradoxul-imobiliar-din-romania-vanzarile-scad-2544807.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Ucraina testează o nouă armă cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de armament
Compania ucraineană SkyFall a dezvoltat un nou sistem de atac la distanță care trece deja prin teste operaționale în misiuni împotriva Rusiei. Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune destinate perturbării logisticii militare ruse.
Zelenski, întâlnire cu comandanții de corpuri de armată/FOTO:X
Noua armă de atac are un fuselaj cu aripă fixă, motor cu elice, o anvergură a aripilor de aproximativ 3,5 metri și este capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de cel puțin 600 de kilometri.
Inovații în interceptarea dronelor
Prezentat în cadrul expoziției internaționale Farnborough International Airshow, noul sistem este preconizat să devină complet operațional în următoarele luni. În paralel, compania ucraineană finalizează testele pentru o nouă versiune a dronei P-1 Sun, proiectată special pentru interceptarea dronelor de atac rusești de tip Shahed.
Modelul Jetkiller atinge o viteză de până la 370 km/h, permițând ajungerea din urmă a dronelor de atac în faza finală de zbor. Varianta X-wing este o versiune mai rapidă, echipată cu un încărcătură explozivă redusă (500 de grame comparativ cu 800 de grame la modelul de bază) și motoare electrice modernizate.
Arma are ghidaj autonom: odată ce operatorul selectează ținta, un sistem avansat bazat pe inteligență artificială preia controlul asupra etapei finale de navigare. Sistemul este compatibil cu conexiunile prin satelit, inclusiv Starlink.
Dezvoltarea interceptoarelor ieftine a devenit o prioritate strategică nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele europene care lucrează la crearea unui „zid de drone” pentru protecția frontierelor.
Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de arme
În plan intern, președintele Volodimir Zelenski a anunțat introducerea unui nou format de lucru în cadrul Statului Major al Armatei. Pentru prima dată, comandanții de corpuri de armată care luptă pe front s-au întâlnit direct cu principalii producători de armament din Ucraina.
Întâlnirea a vizat evaluarea directă a echipamentelor, remedierea deficiențelor tehnice identificate pe câmpul de luptă și eficientizarea lanțurilor de aprovizionare.
„Este esențial ca producătorii să primească feedback direct de pe front și să remedieze rapid problemele semnalate. Comandanții trebuie să fie cei care definesc prioritățile de producție,” a declarat președintele Ucrainei.
Noul format de consultări va deveni permanent, fiind coordonat de Ministerul Apărării și Consiliul Național de Securitate și Apărare, în încercarea de a accelera producția internă de rachete, drone și echipamente de protecție antiaeriană.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T01:06:39.506Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/europa/ucraina-testeaza-o-noua-arma-cu-raza-lunga-de-2544715.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”ucraina-testeaza-o-noua-arma-cu-raza-lunga-de-2544715.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/ucraina-testeaza-o-noua-arma-cu-raza-lunga-de-2544715.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Scos de sub dărâmături și mereu în mișcare. Șeful diplomației iraniene povestește cu a supraviețuit atacului care l-a ucis pe ayatolahul Ali Khamenei
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a povestit modul în care a fost scos de sub dărâmăturile unui complex...
Paradoxul imobiliar din România: vânzările scad, dar prețurile cresc. Gabriel Biriș: „Ne așteaptă o ajustare de durată, de circa 5 ani”
Piața imobiliară din România înregistrează un paradox aparent: deși numărul tranzacțiilor cu apartamente a scăzut cu 9% în prima jumătate...
Ucraina testează o nouă armă cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de armament
Compania ucraineană SkyFall a dezvoltat un nou sistem de atac la distanță care trece deja prin teste operaționale în misiuni...
Ministrul Finanțelor susține că festivalurile de muzică aduc investiții, turiști și venituri la buget
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că marile festivaluri de muzică din România au un rol important în economie,...
Eugen Tomac îi critică pe liderii politici care „încearcă să pozeze în salvatori”: „Au avut poziții identice cu ale Kremlinului”
Eurodeputatul PMP și consilierul onorific al președintelui, Eugen Tomac, a declarat marți, 21 iulie, la „Interviurile Adevărul”, că „Rusia și-a construit întreaga...
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi în conflict cu ministrul Apărării,...
Românul genial la care au apelat NASA și Elon Musk: „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător”
Bogdan Marcu, inginerul român care a proiectat motoarele Merlin 1D pentru Falcon 9, dezvăluie, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum a...
-
Breakingacum 3 zileSpania este noua campioană mondială după o victorie cu 1-0
-
Actualitateacum 2 zilePreședintele SUA solicită o revizuire a manualului ştiinţific folosit de judecători. „Merită fapte, nu fraudă politică şi ştiinţă falsă privind clima”
-
Breakingacum 2 zileTrump, un nou moment viral la finala Cupei Mondiale 2026. A rămas pe scenă când Spania ridica trofeul suprem, ignorându-l pe șeful FIFA
-
Actualitateacum o zi
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
-
Actualitateacum 2 zile
Românul genial la care au apelat NASA și Elon Musk: „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător”
-
Breakingacum 3 zilePeter Magyar o propune la președinția Ungariei pe cea mai bună jucătoare din istoria șahului
-
Actualitateacum 2 zileNicușor Dan îl felicită pe Andy Burnham pentru numirea în funcția de premier al Marii Britanii
-
Actualitateacum 2 zileGrindeanu: „PSD nu votează legea salarizării în forma actuală”. Liderul social-democraților propune o „comisie de criză” în Parlament