Peste 1.200 de pacienți din șapte județe au fost consultați la ei în sat, în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine”, iar concluziile specialiștilor sunt cel puțin îngrijorătoare.

Caravana „Sănătatea vine la tine”, ediția a II-a, organizată de Alianța Pacienților Cronici din România în parteneriat cu mai multe firme, asociații și fundații, s-a derulat în perioada aprilie – iunie 2023 în șapte județe din țară, la nivelul a opt localități (Crișcior – Hunedoara, Gherghița și Starchiojd – Prahova, Ghidigeni – Galați, Sârbii-Măgura – Olt, Holbav – Brașov, Vinderei – Vaslui și Surdila-Greci – Brăila) aflate la o distanță de peste 20 kilometri de cel mai apropiat spital. Concluziile au fost analizate, la sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul unei mese rotunde, la Palatul Parlamentului.

Din cei 1.258 de pacienți din mediul rural care au beneficiat în ultimele trei luni de investigații medicale gratuite în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine”, trei din patru persoane au aflat că au colesterolul mărit (LDL colesterol, sau „colesterolul rău”, principalul factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare), iar una din trei nu știa că suferă de diabet.

Trei din patru oameni sunt supraponderali sau suferă de obezitate (75%) și 71% dintre aceștia nu au vorbit niciodată cu medicul de familie despre greutatea lor, spun statisticile campaniei. 31% dintre persoanele testate au modificări ale hemogramei care necesită consult de specialitate, au mai stabilit specialiștii. Deși au primit recomandări pentru efectuarea unor investigații suplimentare sau reevaluări, așteptările celor consultați sunt, de fapt, ca medicii să revină în localitățile lor, pentru că cei mai mulți dintre ei nu-și permit să facă acest lucru departe de casă.

Impresiile specialiștilor implicați în campanie, dincolo de cifrele îngrijorătoare, constituie adevărate semnale de alarmă, ce se întâmplă în mediul rural fiind o realitate înfiorătoare.

Boala venoasă cronică, bolile de rinichi, obezitatea – afecțiuni pe care pacienții le-au ignorat

Specialiștii cooptați în caravană au rezervat câte trei zile de prezență în fiecare localitate: o zi pentru recoltare de sânge și, la o săptămână distanță, echipele medicale care au inclus medic diabetolog și medic cardiolog au revenit în localități.

Analize efectuate au fost: glicemia (la fața locului și în laborator), hemoglobina glicată (la fața locului și în laborator), analize de sânge (hemogramă, profil lipidic), colesterolul total (la fața locului și în laborator), indice de masă corporală, testul Michigan (pentru complicațiile diabetului), EKG și risc cardiovascular, test de vedere la distanță cu dispozitivul QuickSee.

Medici, asistente medicale și elevi de la opt școli postliceale sanitare le-au oferit pacienților și informații despre prevenția în boli cardiovasculare și diabet, despre alimentație sănătoasă, dislipidemie, podiatrie și sănătatea ochilor, au discutat cu aceștia despre nutriție și schimbarea stilului de viață și au încurajat persoanele prezente să discute cu medicii de familie despre problemele de sănătate descoperite.

Cei mai mulți dintre pacienții consultați au fost femei – 69%, iar 72% din totalul celor 1.258 pacienți au fost persoane în vârstă de peste 50 ani.

„75% aveau valori crescute ale LDL-colesterol, ceea ce înseamnă risc crescut pentru boli cardio-vasculare (infarct miocardic, AVC etc.) (…) 57% au risc crescut și foarte înalt de boli cardiovasculare (cf. Heart Score). La EKG, 98 persoane au fost depistate cu tulburări de ritm cardiac, 116 au afecțiuni ischemice. 28% dintre pacienți au primit recomandare de consult suplimentar cardiologic”, au concluzionat specialiștii campaniei. Constatările merg însă mai departe.

„150 de persoane au declarat la intrarea în spațiul de testări că știu că au diabet și alte 60 persoane au aflat în această caravană că e foarte probabil să aibă diabet (conform valorilor glicemiilor și glicatelor și evaluării făcute de medicul diabetolog). Ceea ce înseamnă că aproape o persoană din trei cu diabet nu știa că suferă de această afecțiune. 173 persoane au primit recomandare de control suplimentar la diabet. Conform valorilor glicatelor de la toți pacienții, 29.40% persoane au prediabet și 14.05% persoane au diabet. 29 persoane aveau valori ale glicatei peste 9 (adică glicemii în medie peste 210)”, mai precizează organizatorii campaniei.

O altă concluzie îngrijorătoare este aceea că trei din patru oameni consultați sunt supraponderali sau suferă de obezitate (74.73%).

„Important de remarcat, la intrarea în spațiul de testări, doar patru persoane au declarat să suferă de obezitate. 71% dintre cei supraponderali sau cu obezitate nu au vorbit niciodată cu medicul de familie despre greutatea lor”, au adăugat reprezentanții caravanei.

Semne ale bolii cronice de rinichi au fost de asemenea observate la pacienți, și acesta fiind un aspect despre care cei mai mulți dintre ei nu știau.

„5% dintre participanții la caravană au analize care sugerează probleme de funcționare a rinichilor, jumătate au cel puțin un factor de risc pentru boala cronică de rinichi, iar aproximativ unul din cinci pacienți cu hipertensiune arterială și diabet zaharat au primit recomandare de investigații suplimentare pentru boala cronică de rinichi. Boala cronică de rinichi este o afecțiune gravă, progresivă și complexă, care la nivel global reprezintă a zecea cauză de mortalitate în 2022. Categoriile de pacienți cu risc crescut pentru boala cronică de rinichi includ: pacienții cu diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare”, mai menționează specialiștii.

Și boala venoasă cronică s-a regăsit printre afecțiunile neinvestigate de către pacienți și, prin urmare, netratate. Pe doi din trei pacienți îi dor picioarele, la 45% dintre ei li se umflă picioarele seara, iar 40% au varice. 74% au alte simptome precum amorțeală, furnicături, senzație de greutate, înțepături, neliniște, tremur, cârcei, picioare reci, dureri în talpă, toate fiind simptome ale bolii venoase cronice.

„România rurală suferă de boli cronice. Iar unele dintre ele se numesc Subdiagnosticare cronică,  Automedicația”

„Aceste cifre arată clar că România rurală suferă de boli cronice. Iar unele dintre ele se numesc Subdiagnosticare cronică, Lipsa reevaluărilor ulterioare începerii unui tratament, Lipsa seriozității cu care luăm tratamentul prescris de medic, Automedicația. Sunt toate semnale de alarmă pentru noi toți: pacienți, medici, autorități. Trebuie să avem grijă de cei în vârstă de la sate, dacă nu din alt motiv, măcar pentru că e posibil ca în câțiva ani să fim noi în locul lor”, a spus Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților Cronici din România, în cadrul evenimentului organizat pentru a fi dezbătute rezultatele înregistrate.

Despre deficiențele importante în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor medicale și despre lipsa de informare a populației a vorbit și medicul Ștefan Busnatu, medic cardiolog, Prodecan al Facultății de Medicină U. M. F. „Carol Davila”. Acesta a subliniat că în privința bolilor cardiovasculare cifrele sunt mai îngrijorătoare decât cele obținute în urma primei ediții a caravanei.

„Faptul că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile de peste 18,6 milioane de decese în fiecare an, este deja bine-cunoscut. În România, cele mai recente date arată că aproximativ 60% din decesele totale sunt atribuite bolilor cardiovasculare. Datele statistice obținute la finalul ediției din anul acesta a caravanei pe eșantionul analizat sunt alarmante, 57% dintre persoane aflându-se la risc crescut și foarte crescut de a face boli cardiovasculare în următorii 10 ani. Aceste cifre sunt extrem de îngrijorătoare dacă încercam să comparăm rezultatele primei ediții ce ne arătau că 45% din populația evaluată se regăsea la un risc înalt sau foarte înalt de boală cardiovasculară. Și datele legate de factorii de risc majori ai bolilor cardiovasculare, diabetul și obezitatea, sunt la fel de îngrijorătoare. Avem foarte multe de făcut pentru a reduce aceste procente și este esențial să continuăm demersurile de testare și educare a populației și în alte regiuni ale țării pentru a putea configura o hartă a riscului cardiovascular în Romania”, a spus dr. Busnatu.

„Medicina nu se face în cabinetul nostru, unde într-adevăr totul este absolut minunat”

Medicul diabetolog Anca Roman a expus la rândul său propriile concluzii în urma participării la consultațiile oferite în caravană.

„Am întâlnit persoane care au intrat în cabinetul nostru fără să se știe cu vreo boală cronică și au ieșit cu patru diagnostice de boli cronice: diabet, dislipidemie, obezitate, hipertensiune. Participarea la caravană m-a impact atât emoțional, cât și personal. Și spun emoțional pentru faptul că am avut pacienți care nu au făcut niciodată în viața lor analize medicale până în momentul în care caravana a venit la ei. Pacienți vârstnici, care erau singuri, ai căror copii erau plecați în străinătate, iar ei aveau tulburări locomotorii sau deficite cognitive și pentru ei accesul la serviciile medicale de specialitate era îngreunat”, a spus dr. Roman. Medicul diabetolog a subliniat de asemenea că este necesar ca medicii specialiști să vină în ajutorul medicilor de familie, pentru că cei din urmă, în special cei din mediul rural, sunt copleșiți.

„Trebuie să facem ceva să venim în sprijinul medicilor de familie. Medicina nu se face în cabinetul nostru, unde într-adevăr totul este absolut minunat, îi măsurăm, îi cântărim, le luăm glicemia, le luăm tensiunea, le facem EKG, le scriem doar un tratament și ni se pare că totul este extraordinar. Până nu mergem să vedem ce se întâmplă în realitate în zona rurală nu putem să spunem că România este o țară în care oamenii sunt tratați corespunzător.

Zona rurală este o zonă defavorizată, așa cum spuneați, educația medicală nu există. Ca paranteză, am avut un pacient cu sindrom metabolic pe care-l întrebam ce mănâncă. El spunea: <domnule, eu fierb totul, absolut totul, nu știu de unde mă îngraș>. Ne-a spus că peștele fiert este mâncarea lui preferată. Și colega mea a avut inspirația să-l întrebe cum îl prepară. <Păi, iau o oală, pun ulei și fierb peștele>. Educația nutrițională trebuie să înceapă din zona rurală”, a adăugat medicul.

Serviciile de prevenție, astăzi aproape inexistente, ar contribui, pe de o parte, la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, iar pe de alta ar scădea cheltuielile generate de tratarea bolilor de care pacienții află adesea foarte târziu. În timp ce un pacient depistat cu diabet în stadiu incipient prezintă un cost de 200 lei pe an, un pacient depistat cu diabet dezechilibrat metabolic necesită un cost de peste 10.000 lei, a apreciat medicul. Pe măsură ce boala evoluează, apar și complicații iar costurile cresc.

„Un pacient cu diabet are afecțiuni cardiovasculare, tratamentele care sunt acum aprobate costă peste 400 lei pe lună. Ei au această oportunitate de a beneficia de tratament și de gratuitate și atunci de ce să nu le facilităm și accesul la serviciile medicale de specialitate, dacă tot au gratuitate în tratament.

Din persoanele pe care le-am depistat cu prediabet și diabet la Sârbii-Măgura, doar patru au sunat și au putut să ajungă. Numărul este extraordinar de mic, în comparație cu numărul foarte mare de persoane pe care le-am consultat. Într-adevăr, multe dintre persoane se tratează singure, în funcție de reclamele pe care le văd la televizor. Erau pacienți care se tratau cu antiinflamatoare nesteroidiene zilnic, de cel puțin doi ani, am avut o doamnă de 80 ani care lua tratament cu Tramadol zilnic, fără indicație medicală. Sunt lucruri pe care, recunosc, nu le-am conștientizat stând în cabinet și discutând cu pacienții. Următorul pas trebuie să fie acela ca noi să ajungem într-adevăr la ei, pentru că, așa cum am spus și doamna asistent Simona Glod, toți pacienții ne întrebau când revenim. Credeau că dacă le recomandăm o reevaluare, noi o să venim să-i reevaluăm”, a mai precizat medicul.

„Această caravană poate aduce viață doar pe-acolo pe unde trece”

Despre statistica îngrijorătoare rezultată în urma investigațiilor și consultațiilor oferite în caravană a vorbit și vicepreședinta Societății Naționale a Medicilor de Familie din România, medicul Daciana Toma.

„Rezultatele sunt covârșitoare. Ne arată vârful aisbergului. Pentru că această caravană poate aduce viață doar pe-acolo pe unde trece. Pentru că da, a depista hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, dislipidemia, diabetul etc. nu înseamnă doar că a crescut numărul de pacienți diagnosticați cu aceste boli, înseamnă, dincolo de cifre, că ai dat șansa la o viață mai lungă și de o mai bună calitate unor oameni care altfel erau sortiți morții premature. Dar nevoile sunt la nivelul întregii țări. Este imperios să ne asigurăm că serviciile de prevenție din noul contract cadru se pot face în mod real și că populația le accesează”, a spus dr. Daciana Toma, vicepreședinta SNMF.

Obezitatea, unul dintre diagnosticele care astăzi se regăsesc frecvent și la pacienții din mediul rural, deși încă avem tendința să considerăm că „la țară se mănâncă mai sănătos și se respiră aer curat”, a vorbit medicul Anca Hâncu.

„Percepută de români ca un semn de prosperitate, obezitatea este o boală cronică, de cauze multiple, care reapare și are complicații majore metabolice, osteoarticulare și psihosociale. Tratamentul de bază este stilul de viață sănătos, pentru toată viața. Este rolul nostru, al medicilor, să declanșăm această schimbare culturală a poporului român, prin care obezitatea să fie percepută ca boală. Stilul de viață sănătos trebuie să fie elementul cheie în strategiile politicilor de sănătate”, a spus dr. Anca Hâncu, președinta Asociației Medicale de Prevenție prin stil de viață sănătos, coordonator al Centrului de medicina stilului de viață „Better me”.

Medicul rezident care a consultat aproape 1.000 pacienți, avertisment asupra riscului de moarte subită

Medicul rezident cardiolog Anca Briceag a vorbit în cadrul mesei rotunde despre cât de importantă este educația sanitară, în lipsa acesteia și a serviciilor de prevenție ajungându-se la bolile grave care dincolo de statistici înseamnă zeci de mii de oameni în suferință.

„Campania din 2023 a fost deosebită pentru mine, am investit foarte multă energie, am participat la cinci weekenduri din opt și cred că am consultat aproape 1000 de pacienți. Despre cifrele alarmante pe care le-au prezentat colegii mei sunt multe de spus, dar aș vrea să subliniez încă o dată importanța educației sanitare, a igienei, a alimentației, a medicației, a afecțiunilor preexistente și complicațiilor, care se poate iniția cu pionul principal în localități și anume medicul de familie, urmând apoi asistentul medical, farmacistul, asistentul de farmacie și, de ce nu, cu profesori sau învățători. În această caravană, în satul Ghidigeni, Galați, a fost prima oară când medicul de familie, care era și nou venit în localitate (poate și asta a contat) a fost alături de noi și pe mine una m-a bucurat foarte mult”, a spus medicul.

Dr. Anca Briceag a ținut să atragă atenția, în cadrul discuțiilor, asupra unui risc de care puțini știu, dar care produce adevărate drame în rândul multor familii. „Aș vrea să mai atrag atenția asupra unui lucru, este vorba despre moartea cardiacă subită întâlnită la rude de gradul 1 la vârstă tânără sau chiar frați gemeni. Este important ca medicii de familie să semnaleze aceste cazuri și să îndrume familiile care au istoric de moarte cardiacă subită spre consult cardiologic de specialitate”, a mai spus dr. Anca Briceag, medic rezident cardiolog, participantă la caravană.