Actualitate
3 august: Veronica Micle s-a stins din viață. Relația cu Mihai Eminescu, simbol al iubirii neîmplinite
Ziua de 3 august marchează moartea
Veronicăi Micle, o poetă remarcabilă, rămasă însă în istoria
literaturii române în special datorită relației cu Mihai
Eminescu. În plan internațional, în urmă cu 245 de ani a
fost inaugurată
„Scala” din Milano.
Este de asemenea, ziua în care s-a născut celebra creatoare de
modă, Anne Klein.
Veronica Micle și Mihai Eminescu FOTO Arhivă
1778: A fost inaugurată vestita „Scala” din Milano
În 1778, Teatro alla Scala, cunoscut și sub numele de La Scala, a
fost inaugurat în Milano, Italia. Este unul dintre cele mai faimoase
teatre de operă din lume și un important centru cultural și
artistic al Italiei.
Inaugurarea a avut loc pe 3 august
1778, și a fost un moment de mare importanță pentru Milano și
pentru lumea artistică din acea perioadă. Lucrarea de arhitectură
a teatrului a fost realizată de Giuseppe Piermarini, care a creat o
sală impresionantă cu o capacitate mare de spectatori.
Teatro alla
Scala a devenit cunoscut pentru acustica sa excelentă și pentru
faptul că a găzduit numeroase premiere de opere celebre.
Primul
spectacol prezentat la Scala a fost opera „Europa riconosciuta”,
compusă de Antonio Salieri, cu un libret scris de Mattia Verazi. În
timp, Scala a găzduit premierele unor opere compuse de mari maeștri
ai muzicii clasice, precum Giuseppe Verdi și Giacomo Puccini.
De-a
lungul istoriei sale, Teatro alla Scala a fost renovat și modernizat
de mai multe ori, menținându-și totuși caracterul și frumusețea
sa originală.
1858: Exploratorul John Hanning Speke ajunge la Lacul Victoria
Exploratorul britanic John Hanning Speke (1827-1864) a fost primul
european care a ajuns la Lacul Victoria şi l-a identifi cat drept
sursa Nilului. Speke a întreprins trei expediţii africane, primele
două cu marele explorator Richard Burton (1821-1890).
La începutul anului 1855, Speke l-a însoţit pe Burton într-o
călătorie de la Aden în Somalia, apoi spre sud, în Africa de Est.
Cei doi s-au despărţit pentru o parte a expediţiei:Speke a
explorat zona de la sud de Bunder Gori, iar Burton a pornit spre
Harrar, Etiopia.
În cadrul expediţiei a fost rănit într-un atac şi a fost
repatriat. După un scurt serviciu în Războiul Crimeei, Speke s-a
alăturat lui Burton într-o a doua expediţie, mult mai mare, în
regiunea Marilor Lacuri din Africa, potrivit www.loc.gov.
Cei doi
bărbaţi au părăsit Zanzibar (în Tanzania actuală) în iunie
1857 şi au ajuns la Lacul Tanganyika în februarie 1858. Ambii
exploratori au fost afectaţi de malarie, dar Speke şi-a revenit
suficient pentru a merge spre nord până la capătul sudic al unui
lac enorm, pe care l-a numit Victoria, după regina britanică, ceea
ce a dus la descoperirea sursei Nilului, conform relatării lui
Speke, bazată pe jurnalele sale, despre aceste două expediţii.
Serializate iniţial în Blackwood’s Magazine, cartea are două
părţi, fi ecare compusă din cinci capitole, „Journal of
Adventures in Somali Land” şi „Journal of a Cruise on the
Tanganyika Lake”.
Însemnările lui Speke din 3 august 1858, relatează prima sa vedere
a lacului, a cărui dimensiune enormă nu o înţelegea încă pe
deplin, potrivit sursei citate.
1889: A murit Veronica Micle, poetă
Veronica Micle (numele real Ana Câmpeanu), a fost o importantă
poetă română, născută pe 22 aprilie 1850 în Năsăud,
Transilvania.
A trăit o viață marcată de pasiunea pentru literatură și
a scris poezii de o frumusețe aparte. Ea a fost cunoscută în
special pentru relația sa cu Mihai Eminescu, unul dintre cei mai
mari poeți români, de care era profund îndrăgostită.
Corespondența lor intensă, din care rezultă celebrele Scrisori, a
devenit un simbol al iubirii neîmplinite și al suferinței
romantice.
Debutează în 1872 în Noul curier român, sub pseudonimul Corina,
cu două lucrări în proză: Rendez-vous și Plimbarea de mai în
Iași.
Majoritatea poeziilor sunt publicate în Convorbiri literare.
Mai colaborează la Columna lui Traian, Familia, Literatorul,
Universul literar. În 1887 apare volumul de poezii care cuprinde
poezii originale, prelucrări după Théophile Gautier și Lamartine
și aforisme.
Deși ea însăși a scris poezie de o
calitate remarcabilă, Veronica Micle a fost eclipsată, în mod
frecvent, de gloria lui Eminescu și de impactul său asupra
literaturii române. Cu toate acestea, lucrările ei au fost
apreciate de criticii literari pentru sensibilitatea și profunzimea
lor emoțională.
Din păcate, viața lui Veronica Micle a
fost marcată de tragedii și suferință. Ea a avut o sănătate
precară și a fost afectată de o serie de probleme personale și
familiale. Moartea prematură a fiului ei în 1888 a fost o lovitură
devastatoare. Un an mai târziu, pe 19 august 1889, Veronica Micle
s-a stins din viață în Veneția, unde se afla în căutarea unui
climat mai blând pentru sănătatea ei.
1913: S-a născut medicul Marin Voiculescu, medic, membru titular
al Academiei Române
S-a născut la Giurgiu, unde a urmat şi studiile liceale, conform
lucrării „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Ed.
Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).
Şi-a luat licenţa în medicină la Bucureşti, unde, în 1941, şi-a
susţinut teza de doctorat „Contribuţiuni la studiul febrei
tifoide”. A fost asistent la Clinica de boli infantile şi
contagioase din Bucureşti (1945), conferenţiar şi profesor la
Clinica de boli infecţioase din cadrul Institutului de Medicină şi
Farmacie din Bucureşti; adjunct al ministrului sănătăţii
(1966-1970); redactor-şef
al revistei „Viaţa medicală” (din 1954).
A desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică în domeniul
patogeniei, tratamentului şi epidemiologiei bolilor
infecto-contagioase. Printre lucrările sale se numără:
„Contribuţiuni la studiul febrei tifoide” (1941), „Ce trebuie
să ştim despre hepatita endemică” (1955), „Clinica şi
tratamentul actual al holerei” (1970) și „Hepatita virală”
(1977).
Devine membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al
Societăţii Regale de Medicină din Londra, al Societăţii de
patologie comparată din Paris, al Academiei de Ştiinţe din New
York. A fost distins cu Ordinul „Meritul Ştiinţific” şi cu
Ordinul columbian „San Carlos”. Membru corespondent al Academiei
Române (1 mart.1974), apoi membru titular (22 ian. 1990). A murit la
4 iulie 1991. În oraşul său natal, Giurgiu, o şcoală poartă
numele „Prof. dr. Marin Voiculescu”
1923: S-a născut Anne Klein, creatoare de modă
S-a născut pe 3 august 1923 în New York City, Statele Unite ale
Americii și a fost o cunoscută creatoare de modă americană, cu o
influență semnificativă asupra industriei modei în anii ’60 și
’70.
În timpul carierei sale, Anne Klein a adus o
schimbare semnificativă în modul în care femeile se îmbrăcau și
se simțeau în hainele lor. A fost una dintre primele creatoare care
a îmbinat cu succes eleganța și funcționalitatea în creațiile
sale.
În 1968, Anne Klein a înființat casa de modă Anne Klein &
Co., împreună cu partenerul său de afaceri Gunther Oppenheim.
Brandul a avut un succes rapid și a devenit unul dintre cele mai
renumite în lumea modei. Stilul său, cunoscut sub numele de
„sportswear luxos”, a fost adoptat de femei din diferite medii
sociale și a devenit emblematic pentru eleganța casual.
A murit pe 19 martie 1974. După moartea sa prematură în 1974, casa
de modă Anne Klein a continuat să prospere sub conducerea altor
designeri talentați, care au păstrat viziunea și stilul ei
original.
1958: Submarinul nuclear american Nautilus a atins Polul Nord
Submarinul nuclear american Nautilus, condus de comandantul William
Anderson, a fost primul vas care a realizat această performanţă,
pe sub calota glaciară. Vechiul cuvânt grecesc „Nautilus”, care
denumea atât navigatorul, cât şi ambarcaţiunea, nu l-a inspirat
doar pe Jules Verne în 1870, ci şi pe proiectanţii de mai târziu
ai submarinelor de ultimă generaţie. Şase nave ale Marinei
Americane
au primit numele USS Nautilus.
De la primele două nave cu acest nume, construite în secolul al
XIX-lea, s-a ajuns la celebrul SSN-571, primul submarin cu propulsie
nucleară din lume, construit la jumătatea secolului al XX-lea. USS
Nautilus (SSN#571) a fost primul submarin cu propulsie nucleară din
lume şi primul submarin
care a traversat Polul Nord pe sub calota glaciară. Construcţia
submarinului a fost aprobată de Congresul SUA în iulie 1951,
lucrările fiind efectuate sub îndrumarea amiralului Hyman G.
Rickover, „tatăl flotei nucleare”.
Construcția submarinului a fost finalizată pe 21 ianuarie 1954, iar
la 17 ianuarie 1955 a fost lansat la apă, la New London. Nautilus a
parcurs distanţa de 2.223 km, dintre New London şi San Juan, Puerto
Rico, în 90 de ore. La 21 iulie 1958, Nautilus şi-a început
călătoria către Polul Nord. Submarinul a coborât sub suprafaţa
apelor îngheţate ale Alaskăi la 1 august 1958. Comandantul William
Anderson a condus submarinul şi echipajul sub gheaţa Arcticii, la o
adâncime de 170 de metri.
După ce a raportat că a trecut de Pol,
echipajul format din 116 oameni a continuat călătoria pe sub pătura
de gheaţă şi ieşit la suprafaţă la 3 august 1958, în apele
Groenlandei. Nautilus a devenit, atunci, primul submarin care a
efectuat cea mai lungă călătorie pe sub calota de gheaţă: 3.000
km.
1973: A murit Augustin Vancea, geolog, membru corespondent al
Academiei Române
S-a născut în localitatea Parhida, jud. Bihor. După efectuarea
studiilor secundare la Beiuş, Năsăud şi Blaj, a urmat cursurile
Facultăţii de Litere de la Budapesta, pe care, însă, nu le-a fi
nalizat. A urmat, ulterior, Facultatea de Ştiinţe Naturale a
Universităţii din Cluj, unde, în 1928, şi-a luat doctoratul în
geologie, după cum indică dicţionarul „Membrii Academiei Române
(1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti,
2003).
La 1 Decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Naţională de la
Alba Iulia, iar la începutul anului 1919 a fost numit secretar al
Direcţiei Generale a Minelor din cadrul Consiliului Dirigent al
Transilvaniei.
În 1924 a fost încadrat geolog la Direcţia Gazului Natural din
Cluj, calitate în care a făcut numeroase cercetări în diverse
perimetre din zona centrală a Bazinului Transilvaniei. Între
1945-1950, în calitate de geolog-şef al exploatărilor, a executat
lucrări de adâncime şi extindere în toate domurile mai importante
din bazin, care au condus la descoperirea de numeroase orizonturi
productive, sporind substanţial fondul de rezerve gazeifere. A făcut
explorări în zona Zau de Câmpie (1945), a studiat şi explorat
domul Cetatea de Baltă (1947) şi pe cel de la Saroş (Delenii;
1947-1948), care era cunoscut numai până la adâncimea de 300 de
metri.
Rezultatele activităţii sale au fost prezentate într-un număr
mare de lucrări, studii şi articole de specialitate, dintre care
menţionăm: „Observaţiuni geologice în regiunea de sud-vest a
Câmpiei
ardelene” (1929), „Neogenul din bazinul Transilvaniei” (1960),
„Cercetări geologice în regiunea Grebeniş#Dobra”(1968). Pe 21
martie 1963, devine membru corespondent al Academiei Române. A murit
la Cluj.
2023: A opta ediţie a festivalului Untold
Ediția din acest an a festivalului UNTOLD va avea loc în perioada
3-6 august în inima Transilvaniei, la Cluj-Napoca, locul în care
magia se întâlnește cu muzica.
Cu peste 250 de artiști internaționali și naționali pregătiți
să urce pe cele opt scene, festivalul UNTOLD va oferi fanilor live
act-uri în premieră pentru un festival din România: Imagine
Dragons, Bebe Rexha, Ava Max, French Montana, Ferg, dar și un lineup
din care fac parte cei mai mari DJ ai lumii: David Guetta, Martin
Garrix, Alok, Armin van Buuren, Steve Aoki, Eric Prydz, Zhu, KSHMR,
Tale Of Us, Amelie Lens, Boris Brejcha.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Actualitate
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real susțin examenul la Matematică, iar cei de la Uman susțin examenul la Istorie. Candidații sunt așteptați în centrele de examen cu actele de identitate și instrumentele de scris necesare, într-o zi în care termometrele vor indica din nou temperaturi ridicate. Proba începe la ora 9:00 în toate centrele de examen, iar accesul în săli este permis până la ora 8:30.
Bacalaureat 2026. Examenul continuă cu proba scrisă obligatorie a profilului. FOTO: Unsplash
Pentru a participa la probele scrise, elevii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil, care este verificat la intrare. Sunt acceptate cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau pașaportul, în cazuri speciale.
Fără un document valabil, candidatul nu poate intra în sala de examen. În ceea ce privește materialele de scris, regulile sunt stricte: elevii pot folosi doar pix cu pastă albastră, creion, radieră și riglă transparentă, iar redactarea lucrărilor se face exclusiv cu cerneală albastră.
Obiectele interzise: telefoane, ghiozdane și materiale ajutătoare
Regulile
de organizare a Bacalaureatului interzic categoric introducerea în sala
de examen a oricăror obiecte care nu sunt strict necesare. Astfel,
ghiozdanele, rucsacurile, gențile și poșetele trebuie lăsate în sala de
depozitare amenajată special, iar refuzul depozitării atrage
neacceptarea în examen. De asemenea, sunt interzise telefoanele mobile,
căștile audio, dispozitivele tip IoT și orice alte mijloace electronice
care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Materialele
ajutătoare precum manuale, notițe, fițuici, dicționare sau calculatoare
sunt la fel de interzise, la fel ca orice formă de comunicare între
candidați, copiere sau schimb de informații.
Încălcarea regulilor este considerată tentativă de fraudă și atrage sancțiuni severe. Candidații prinși cu obiecte interzise, chiar dacă nu le folosesc, sunt eliminați din examen, iar notele obținute la probele promovate anterior eliminării, inclusiv cele de la probele de competențe, nu le mai sunt recunoscute. Mai mult, aceștia nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului, excepție făcând sesiunea specială. Înainte de începerea probei, asistenții prezintă candidaților regulile, iar aceștia semnează un proces-verbal prin care confirmă că le-au luat la cunoștință.
Toate sălile de examen sunt monitorizate audio-video, iar candidații care doresc să părăsească sala înainte de expirarea timpului pot preda lucrarea, dar nu primesc subiectele înapoi. La finalul probei, toate lucrările sunt evaluate de profesori conform baremelor oficiale. De asemenea, orice comportament care perturbă desfășurarea normală a examenului sau nerespectarea instrucțiunilor supraveghetorilor poate duce la eliminare, indiferent de circumstanțe.
Structura probelor scrise la Bacalaureat 2026
Examenul
național de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2026 include patru
probe scrise, fiecare cu o pondere specifică în media finală.
Proba E.a –
Limba și literatura română – este obligatorie pentru toți candidații,
indiferent de profil sau specializare.
Proba E.b – Limba și literatura
maternă – se adresează doar elevilor care au urmat cursurile liceale în
limba maternă.
Proba E.c – proba obligatorie a profilului – constă în
Matematică pentru elevii de la mate-info, științe ale naturii, filiera
tehnologică sau profilul pedagogic, și Istorie pentru cei de la filiera
teoretică, profil umanist sau filiera vocațională.
În final, proba E.d –
proba la alegere a profilului și specializării – poate fi susținută la
discipline precum fizică, chimie, biologie, informatică, geografie,
logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie.
Calendarul complet al Bacalaureatului 2026
Primele
două probe scrise au avut loc pe 29 iunie (Limba și literatura română)
și 1 iulie (proba obligatorie a profilului).
Proba la alegere a
profilului și specializării este programată pentru 2 iulie, iar proba la
Limba și literatura maternă pentru 3 iulie.
Rezultatele inițiale vor fi
afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar vizualizarea lucrărilor și
depunerea contestațiilor se va face în aceeași zi, între orele 14:00 și
18:00, precum și în zilele de 8 și 9 iulie.
Contestațiile se
soluționează în perioada 9-10 iulie, iar rezultatele finale vor fi
publicate pe 13 iulie.
Elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare
probă scrisă și media generală 6 sunt declarați „reușiți”, iar cei care
nu îndeplinesc aceste condiții sunt declarați „respinși”, cu excepția
cazurilor de eliminare din examen pentru fraudă.
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
O imagine cu patru cuburi de gheață vândute cu aproape cinci dolari într-un supermarket a devenit virală pe internet, adunând...
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum o ziMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 16 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 11 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol