Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru războiul pe scară largă al Moscovei împotriva Ucrainei.

Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X

Casa Albă a spus că este „ alarmată ” de rapoartele despre transfer.

Până în prezent, nu se știe ca vreo rachetă balistică iraniană să fi fost lansată de Rusia asupra Ucrainei, deși orașele sale au fost atacate de dronele kamikaze Shahed fabricate în Iran din octombrie 2022 .

Surse informate au menționat posibilitatea ca Iranul să livreze două tipuri de rachete cu rază scurtă, Ababil și Fath -360.

„Există încă o mulțime de întrebări fără răspuns”, a declarat pentru Kyiv Independent Fabian Hinz , cercetător pentru apărare și analiză militară la Institutul Internațional de Studii Strategice.

Mare întrebare: ce tip de racheta va primi Rusia

„Dar marea întrebare este ce tip de sistem (ar furniza Iranul) – va fi mai strategic sau mai tactic?” Răspunsul la această întrebare are implicații profunde pentru Ucraina. Sistemele tactice ar reprezenta o amenințare mai mare pentru forțele armate ale Ucrainei.

Ababil și Fath -360 au o rază de acțiune de 86 de kilometri, respectiv 120 de kilometri, ceea ce limitează țintele împotriva cărora Rusia le-ar putea folosi la cele relativ apropiate de granițele sale și de linia frontului.

„Este mai probabil ca acestea să fie folosite pe ținte legate de acțiunea din prima linie, ținte militare, centre logistice, posturi de comandă, cazărmi, depozite de combustibil – acestea sunt genul de ținte pe care le-ai lovi cu o rachetă tactică”, spune Hinz.

Rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Fateh-110 și Zolfaghar au o rază de acțiune de 300 km și, respectiv, 700 km și sunt clasificate drept strategice.

Dacă Iranul le furnizează Rusiei, „ar putea atinge practic zone îndepărtate din Ucraina”, a spus Hinz.

„Raza de acțiune a Zolfaghar este de fapt puțin mai mare decât a rachei rusești Iskander. Deci le-ar putea folosi pentru a viza infrastructura critică din toată țara ”, adaugă el.

Raza de acțiune și devastarea cauzată de rachetele balistice cu această rază de acțiune au fost ilustrate în mod sumbru chiar în această săptămână – se crede că rachete Iskander rusești au fost folosite în atacul de la Poltava din 3 septembrie, care a ucis cel puțin 55 de oameni .

Și merită remarcat faptul că chiar și racheta balistică iraniană cu cea mai scurtă rază de acțiune ar putea ajunge în orașe precum Harkov, situat la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia .

Indiferent de tipul care este furnizat, Finz subliniază că, datorită programului extins de rachete al Iranului , acestea sunt capabile să „livreze cantitate”.

„Și-au crescut semnificativ capacitățile în ultimii ani și pot oferi cifrele pe care le doresc rușii”, adaugă el.

Deși nu se așteaptă ca Rusia să rămână fără propriile rachete balistice în curând, într-un război care a durat mult mai mult decât a avut în vedere vreodată Kremlinul, Finz a spus că are sens ca Kremlinul să obțină cât mai multe de oriunde poate.

Mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră

Și mai multe rachete balistice nu vor face decât să pună mai mult stres asupra apărării antiaeriene deja întinse a Ucrainei, deoarece sunt mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră.

Rachetele balistice sunt propulsate de rachete și sunt lansate sus în atmosferă înainte de a se arcui înapoi spre ținta lor.

Sunt ghidate doar în fazele inițiale ale lansării, așa că pot fi mai puțin precise decât rachetele de croazieră, dar au avantajul că ating viteze incredibil de mari – uneori mai mult de 3.200 de kilometri pe oră – pe măsură ce se apropie de ținta lor.

Doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare

Datorită vitezei mari, doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare, sistemul Patriot fabricat în SUA fiind unul dintre ele.

Ucraina are cel puțin patru sisteme Patriot, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a spus că are nevoie de 25 pentru a proteja cerul întregii țări.

„Aceste arme mai strategice ar absorbi practic rachete interceptoare, iar când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, poți folosi doar anumite sisteme”, a spus Finz.

„Ucraina are sistemul de apărare antiaeriană Patriot, dar numărul de interceptori este limitat, astfel încât aceasta ar putea fi o provocare dacă are de doborât un număr mare de rachete iraniene”.

Aceasta este o provocare foarte costisitoare – o rachetă de interceptare Patriot poate costa de la 2 milioane de dolari până la 4 milioane de dolari , conform rapoartelor, aproximativ același preț ca unele dintre rachetele balistice pe care le doboară.

Există un alt factor despre rachetele Iranului care trebuie luat în considerare – precizia lor.

În încercarea sa de a obține arme din lista sa epuizată de aliați internaționali, Rusia a preluat deja și a folosit rachete balistice nord-coreene în Ucraina, deși probabil că rezultatele nu au fost cele la care spera Kremlinul.

Aproximativ jumătate au funcționat defectuos și au explodat în aer , a informat Reuters pe 7 mai, citând Procuratura Generală a Ucrainei.

Ar putea să nu fie atât de grozave

Și există dovezi care sugerează că ale Iranulului ar putea să nu fie cu mult mai bune, cu acuratețea și fiabilitatea lor recent puse sub semnul întrebării după atacul aerian masiv al țării asupra Israelului din aprilie.

O evaluare americană împărtășită Associated Press (AP) a concluzionat că 50% dintre rachetele lansate de Iran au eșuat la lansare sau s-au prăbușit înainte de a-și atinge ținta.

Și conform unui raport al Centrului James Martin pentru Studii privind Nonproliferarea, care a fost, de asemenea, împărtășit AP, cele care au aterizat și-au ratat ținta cu o medie de 1.200 de metri.

Dar o rachetă trasă spre o țintă din Ucraina care ratează cu 1.200 de metri, va lovi altceva în Ucraina.

„Aș presupune că, chiar dacă ratele de acuratețe nu sunt atât de mari în comparație cu standardele occidentale, ar fi totuși relativ eficiente”, a spus Finz.

De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au fost finalizate, iar șoseaua de 26 de kilometri va fi deschisă traficului rutier, potrivit oficialilor CNAIR.

Centura Sud: Foto: CNAIR

„Circulația pe Varianta Ocolitoare Timișoara Sud se deschide săptămâna viitoare. Am verificat astăzi lucrările pe cei aproximativ 26 de kilometri ai acestui drum nou, la care UMB face acum ultimele pregătiri pentru deschidere”, a anunțat Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.

Centura Sud, invesitiție începută în 2020 și reluată în 2023

Centura Timișoara Sud va avea 26 de kilometri și a fost proiectată să lege ieșirea din Timișoara pe Calea Lugojului cu cea spre Utvin, Sânmihaiu Român, prin Chișoda, Giroc, Moșnița și Ghiroda, prin două benzi. Lucrările au început în 2020, fiind conduse de compania Tirrena Scavi, care a obținut contractul de execuție al proiectului estimat la peste 60 de milioane de euro (video: DRDP Timișoara).

Investiția avea termen de finalizare 24 de luni, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reclamat ritmul slab în care s-a derulat, iar în decembrie 2022, contractul cu constructorii italieni a fost reziliat.

Lucrările la Centura Timișoara Sud au reînceput în septembrie 2023, după ce un nou contract de execuție a acestora a fost câștigat de UMB Spedition.

Constructorii au preluat șantierul la un progres fizic de aproape 60 la sută și aveau la dispoziție un an să termine lucrarea pentru a nu pierde finanțarea de circa 80 de milioane de euro din fonduri europene.

Centura Timișoara Sud va cuprinde cinci intersecţii, trei noduri rutiere, trei poduri, şapte pasaje şi două parcări. Investiția în Centura Timişoara Sud va avea însemna fluidizarea traficului intern şi internaţional care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe autostrada Arad – Timişoara – Lugoj.

Centura Timișoara Vest, în faza de contestații

Centura de ocolire Timișoara-Vest, care va închide practic inelul din jurul capitalei Banatului, în lungime de circa 14 kilometri, se află în procedură de achiziție.

„Pentru Varianta Ocolitoare Timișoara Vest așteptăm decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Dacă vor fi respinse contestațiile săptămâna viitoare, vom putea începe demersurile pentru semnarea contractului necesar construcției acestei noi Variante Ocolitoare”, a precizat directorul general al CNAIR.

Centura Vest va traversa unităţile administrativ teritoriale Timişoara, Săcălaz şi Utvin. Prin proiect se propune realizarea unei variante ocolitoare cu două benzi pe sens. Centura Timișoara-Vest va începe de la ieşirea spre Utvin (de pe centura Timișoara-Sud, aflată acum în construcție) și ține până la intrarea pe Calea Aradului, la Mahle România (unde începe centura Timișoara-Nord).

Valoarea estimată pentru construcția șoselei de centură Timișoara- Vest (finanțată prin fonduri europene nerambursabile) este de 2,28 miliarde de lei. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (șase luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor.

Licitație pentru primul lot din Autostrada Timișoara – Moravița

Potrivit managerului CNAIR, vineri, 6 septembrie 2024, instituția a transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația pentru lansarea în licitație a primului lot (Remetea Mare – Jebel) al Autostrăzii Timișoara – Moravița.

„Săptămâna viitoare vom transmite spre validare la ANAP și documentația pentru cel de al doilea lot (Jebel – Moravița) al acestei autostrăzi, care va avea aproape 73 de kilometri în total”, a precizat Cristian Pistol.

A vrut să scape de Afganistanul sfâșiat de război, însă a ajuns să urască și locul în care a decis să o ia de la capăt. În urmă cu patru ani, adolescentul Zabibollah Jaji a ajuns în Marea Britanie cu speranțe. El voia o viață nouă și mai sigură, însă ceea ce nu știa el și familia sa era că orașul Conventry nu este locul potrivit. 

Peste 5.700 de infracțiuni s-au înregistrat în 2022 în Coventry. FOTO Shutterstock (Arhivă)

„Suntem recunoscători pentru un nou început, dar ne pare rău că este în Coventry. Există prea multă infracționalitate, multe bande amenințătoare și bătăi peste tot. 

Regatul Unit este mai sigur decât Afganistanul, desigur, dar locul în care trăim și muncim este uneori foarte nesigur. Este înfricoșător.  

 Îmi place Marea Britanie, dar nu-mi place Coventry. Îl urăsc!”, a spus Jaji, în vârstă de 18 ani, conform Daily Mail. 

Jaji trăiește în faimoasa zonă Hillfields a orașului. Deși a spus că sunt „norocoși” pentru că el și familia sa au o casă, acesta a precizat că „criminalitatea strică totul”. 

„Suntem norocoși că avem o casă frumoasă și un magazin mare în care să lucrăm, dar criminalitatea strică totul, iar lucrurile s-au înrăutățit de când ne-am mutat aici acum patru ani. Există atât de multă violență”. 

În comunitatea aflată la mică distanță de centrul orașului locuiesc mulți solicitanți de azil, familii nevoiașe și rezidenți cu probleme. Aceasta găzduiește, de asemenea, un centru de reabilitare pentru persoanele dependente de droguri și alcool. 

Potrivit cifrelor făcute publice anul trecut de statisticienii Numbeo, orașul s-a clasat pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește rata criminalității – devansând Napoli, capitala mafiei italiene, conform The Sun. 

De curând, poliția a publicat imagini terifiante surprinse de camerele de supraveghere cu opt tineri neînfricați care mânuiau cuțite în timp ce vânau un băiat de 19 ani în centrul orașului.   

În octombrie anul trecut, bătăușii violenți și-au atacat victima, provocându-i mai multe răni prin înjunghiere. 

Totuși, motivul din spatele atacului „sălbatic” este necunoscut, relatează CoventryLive. Din fericire, băiatul a scăpat cu viață din acest incident violent, iar cei opt agresori au fost condamnați la peste 75 de ani de închisoare, în total, la Warwick Crown Court. 

„Un lucru care face parte din viața de zi cu zi”

Anton Noble, fost membru al unei găști, a spus pentru sursa citată că infracționalitatea este „mult mai gravă” decât pe vremea când a fost implicat în luptele pentru teritorii de la vârsta de 13 ani până la 21 de ani. 

„Coventry ca oraș, când eram mai tânăr, era mai unit, chiar dacă era bine sau rău. O mulțime de oameni obișnuiau să fie împreună și membrii comunității obișnuiau să aibă grijă unii de alții”, a spus Noble. 

„Erau multe infracțiuni în Coventry, dar multe lucruri nu erau anunțate. Mulți dintre membrii bandelor obișnuiau să se comporte ca poliția. Așa că mulți dintre membrii bandelor erau cei care rezolvau problemele, astfel încât poliția să nu fie nevoită să vină. 

Lucrurile s-au schimbat acum, bandele au divizat comunitățile și le-au speriat și nu mai pot nici măcar să vorbească atunci când ceva nu merge bine. 

Acum, vecinii nu mai au grijă unii de alții. Dacă li se sparge casa, nu vor să spună nimic pentru că sunt prea speriați de consecințe dacă deschid gura la poliție. 

Rata mai ridicată a criminalității în Coventry a devenit o parte normală a societății – este un lucru care face parte din viața de zi cu zi. Oamenii spun doar «este doar Coventry, sunt doar copii». Nu este așa. Nu este normal, dar oamenii se conformează ca și cum ar fi normal”, a declarat Noble, în vârstă de 33 de ani, care conduce organizația caritabilă Guiding Young Minds (GYM) pentru copii. 

El a precizat că tinerii din ziua de azi au preluat „valori greșite”. 

 „Traficanți de droguri” și „bande”

Când sursa citată a vizitat Hillfields, organizația caritabilă CrimeStoppers lipise un anunț pe un stâlp de iluminat care îi îndemna pe localnici să îi contacteze: „Vorbiți despre infracțiuni. Dacă aveți informații despre infracțiuni, puteți rămâne 100% anonim”. 

Sub îndemnul public de a ajuta la îmbunătățirea și asigurarea siguranței „Hillfields-ului nostru”, a fost prins un buchet de flori învelit în celofan – probabil în memoria unei vieți pierdute în mod regretabil. 

Jaji, care lucrează la magazinul familiei, a declarat că cel mai bun mod de a combate infracțiunile este să încerci să le ignori. 

Adolescentul a mărturisit: „Încerc să uit lucrurile oribile care se întâmplă în jurul meu, dar nu este ușor”. El a fost martor la violențe pe străzi, dar, din fericire, nu a devenit o victimă. 

Patronul unui magazin de telefoane, Omar Ali, a povestit că a fost vizat de hoți de cel puțin patru ori în ultimii ani, iar „poliția nu a făcut absolut nimic”. 

Omar Ali, în vârstă de 40 de ani, originar din Kurdistan, care locuiește în Regatul Unit de 22 de ani, ultimii 15 ani în Coventry, a declarat: „Locul este plin de traficanți de droguri și de bande – ai putea ști că operează aici doar dacă locuiești sau lucrezi aici. Sunt foarte periculoși”. 

„Nu aș ieși niciodată noaptea, e destul de rău ziua”

Pe lângă infracțiuni, au existat și probleme cu mizeria: „Deseori sunt grămezi de gunoi pe drum, iar când trimit un e-mail consiliului pentru a mă plânge, nu primesc niciodată răspuns. 

Ei nu fac nimic, la fel cum poliția nu a făcut absolut nimic atunci când magazinul meu a fost spart”. 

„Nu aș ieși niciodată noaptea, e destul de rău ziua. Rar vezi un polițist prin preajmă, așa că traficul de droguri, prostituția și golăniile se întâmplă în mod evident”, a spus o femeie de vârstă mijlocie. 

Dat fiind că, în 2022, Coventry a fost clasat pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește nivelul infracționalității – cu un total de 5.715 infracțiuni înregistrate în zonă, dintre care 1.954 de natură sexuală – poliția a promis o intervenție majoră. 

Un tânăr care plecase din oraș pentru a „scăpa de stilul de viață al bandelor” a fost ucis cu brutalitate de un grup care au acționat „ca leii asupra prăzii”, conform Nottingham Crown Court. 

Speriat, Bailey Atkinson, în vârstă de 21 de ani, care a fost prins într-o ambuscadă și atacat în mod repetat cu un cuțit, a mormăit „O să mor, spune-i mamei mele că o iubesc” în timp ce a sângerat până la moarte în urma ororii din Walsall, West Midlands, în ianuarie 2023. 

În total, șapte criminali au fost închiși pe viață în luna mai.