(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”
Actualitate
Despre New York Times și „arta” totală a fake news-urilor
Mass-media, în special cea cu opinii și simpatii de stânga acuză și polemizează tot ceea ce se transmite prin surse și informații ori interpretări alternative ,total diferite de cele aflate în presa tradițională.Mai mult decât atât, cu o nonșalanță demnă de orice formă, fără de jenă mistifică și trâmbițează că cei care răspândesc alte informații sunt doar „fake news.” Aș putea spune că, din când în când e nevoie ca mass-media tradițională să se privească în oglindă și să vadă cât de mare i-a crescut nasul.
Fake News creat și propagat chiar de către New York Times
Mass-media tradițională nu se simte în apele ei în era internetului. Oamenii citesc mai puțin ziarele tradiționale, ziarele fac mai puțini bani din reclame și astfel sunt forțate să-și găsească surse alternative pentru a evita falimentul. Furia lor e în special direcționată către oamenii de rând care subscriu la surse alternative pentru a fi corect informați.
La fel procedează și americanul de origine evreiască Mark Zuckenberg cu platforma media Facebook. În tandem cu declinul veniturilor ziarelor, veniturile lui Mark Zuckenberg au crescut considerabil.
De altfel, mass-media a devenit invidioasă și, pentru a-și menține poziția dominantă, face ceea ce mass-media se pricepe să facă mai bine-își acuză opoziția de transmiterea de fake news, ori știri false, inclusiv pe Mark Zuckenberg.
Dacă mass-media s-ar privi în oglindă, însă, ar putea vedea că și ea are o sumedenie de lacune. Recent am dat peste un articol care mi-a amintit de câteva comentarii pe care deja le-am scris în ultimii ani despre New York Times ca fiind…un focar de fake news.
Se poate citi aici și vă recomand să-l parcurgeți în integralitate. În principal, se pot scrie destule lucruri despre minciunile publicate de cel mai influent ziar din lume despre foametea voită creată de Stalin în anii 1930 pentru eliminarea chiaburimii din Uniunea Sovietică. A început-o în Ucraina și a extins-o în Caucaz și Asia Centrală. Vă rog să vă amintiți că în doi ani de zile au murit 10 milioane de oameni.
Unul din puținele ziare de atunci care avea corespondenți în Uniunea Sovietică era New York Times. Pare incredibil, dar acest lucru poate fi demonstrat deoarece Walter Duranty era la acea vreme corespondentul ziarului în Moscova. NYT și Duranty informau occidentalii că viața în Uniunea Sovietică sub Stalin „nu era chiar așa de grea cum se credea în Occident” și că nimeni în Uniunea Sovietică nu murea de foame pe vremea genocidului chiaburilor.
Însoțit de KGB-ul sovietic, Duranty vizita diferite sate și regiuni din Uniunea Sovietică, pe trasee dinainte stabilite de bolșevici. Deși auzea de la alți corespondenți occidentali că foametea ucidea milioane de oameni, Duranty refuza să transmită astfel de știri șefului lui de la NYT pentru a informa publicul.
Cine este Walter Duranty?
Povestea lui Duranty e lungă, destul de interesantă, dar mai ales tragică. Merită să fie citită și cunoscută. Minciunile scrise de el despre Uniunea Sovietică le-a tot spus și astfel s-a declanșat psihoza Numai că uneori uita să amintească despre atrocitățile comuniștilor chinezi din anii 1930 și 1940.
Ipocrizia celui mai mare ziar din lume a fost dovedită, tot pe vremea foametei, când un tânăr britanic, creștin, a avut șansa să locuiască în Uniunea Sovietică aproape un an. Povestea lui e la fel de interesantă, el având norocul, prin intermediul unui diplomat occidental, să călătorească cu trenul în Ucraina, unde a reușit să se debaraseze de KBG și să viziteze mai multe sate ucrainene unde oamenii leșinau de foame, mureau, și, din lipsă de puteri, unii oameni zăceau morți în case cu zilele, cei încă în viață neavind puterea sa-i îngroape.
Tânărul britanic a ajuns la Berlin unde a ținut o conferință de presă dezvăluind lucrurile pe care le-a văzut. Presa occidentală l-a ignorat, continuând să preia propaganda pro-stalinistă a lui Duranty și NYT.
Numai că Walter Duranty a primit Pulitzer Price pentru jurnalism pentru articolele scrise pe vremea când era în Uniunea Sovietică. Un coleg de breaslă, tot jurnalist, care l-a cunoscut îndeaproape pe Duranty, l-a numit „the greatest liar of any journalist I have met in 50 years of journalism / cel mai mare mincinos dintre jurnaliștii pe care i-am cunoscut în 50 de ani de jurnalism”.
Dezinformarea publicistică
Citind câteva comentarii și depeșe publicate recent de Parlamentul European mi-am dat seama că elita jurnalistică pare să trăiască într-o lume diferită de a noastră, izolată și separată de realitățile care ne preocupă zilnic. Uneori suntem tentați să credem că, dacă presa obișnuia să fie un pilon al democrației și al statului de drept, astăzi nu mai este.
Un virus bântuie prin lumea jurnalistică anglo-saxonă și erodează integritatea profesiei. Acest virus se numește generic „cancel culture”.Acesta e un termen care nu poate fi tradus cuvânt cu cuvânt în română, dar care denotă practica de a ceda presiunii și doleanțelor anarhiei, de a „pedepsi” și demoniza pe cei care se împotrivesc curentelor zilei și gândirii de moment.”Cancel” înseamnă a „anula”, dând de înțeles că persoanele care în trecut au zis ori făcut ceva (ori în aceste zile afirmă ceva) care contravine frivolităților la modă în vara lui 2020, sunt „anulate”, șterse din memoria colectivă și condamnați la o irelevanță permanentă.
Problema reală
Cine sunt acești oameni destinați irelevanței permanente? Mai fiecare dintre noi: persoanele tradiționale, creștinii, intelectualii conservatori, politicienii conservatori, sportivii care refuză să îngenuncheze înainte de începerea evenimentelor sportive pentru a comemora memoria „victimelor” de toate felurile, politicienii care refuză să îngenuncheze în memoria „martirilor” anarhiei anului 2020, jurnaliștii care refuză să subscrie la rescrierea istoriei, profesorii universitari care refuză să dea note de trecere studenților care nu vin la cursuri și ies în stradă la proteste…
Săptămâna trecuta, cele mai influente două ziare din Occident au luat poziții total opuse privind subiectul. În cercurile editoriale ale lui New York Times se practică cancel culture, dar în cele ale ziarului Wall Street Journal (WSJ) nicidecum.
Chiar mai mult, unele publicații influente, The Atlantic fiind unele dintre ele au tot publicat articole scrise de jurnaliști de culoare care sunt ulterior dovedite a conține falsități. Este la modă publicarea de articole în care jurnaliști ori intelectuali de culoare pretind să fi fost discriminați ori să fi avut membri de familie, prieteni arestați ori abuzați de „polițiști albi”, iar în timp aceste afirmații să fie dovedite ca fiind false.
New York Times deja a concediat mai mulți jurnaliști care s-au opus politicii de dezinformare și politizare a știrilor de către ziar și editorii lui. Chiar săptămâna trecută, jurnalista Bari Weiss și-a dat demisia acuzând ziarul de politizarea subiectelor, cenzură internă, frică și intimidarea pe care o simt jurnaliștii de la New York Times și teama de a fi concediați dacă scriu ori postează puncte de vedere contradictorii pozițiilor oficiale ale bordului editorial. Povestea este relatată cu lux de amănunte chiar aici!
De exemplu, e tabu pentru NYT să publice anumite subiecte (de exemplu persecuția creștinilor în China ori articole negative la adresa Scandinaviei), în timp ce aproape fiecare articol ori opinie a editorilor e negativă la adresa lui Trump.
Vă oferim și vă recomand să lecturați și scrisoarea deschisă a lui Bari Wise!Cu siguranță vă va iimpresiona…
În contrast, WSJ refuză să cedeze. Săptămâna trecuta, un grup de 280 de jurnaliști și intelectuali care lucrează pentru ziar și-au criticat propriul ziar pentru că a publicat un articol al dlui Mike Pence privind coronavirusul. WSJ nu a cedat. Dimpotrivă, a răspuns public, reafirmând atașamentul ziarului față de jurnalismul independent și imparțial, și declarând, răspicat că ziarul „: won’t wilt under cancel culture presure/ ziarul nu va ceda presiunii de tipul cancel culture”. Aici puteți citi !
În loc de…final
În Constituția României, există articolul 30 ce limpezește si clarifică totul despre libertatea de exprimare.
” (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
Sursa foto: https:// google.com
Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul Național, redactor permanent al ziarului Nationalul.ro și redactor șef adjunct al emisiunilor moderate de către domnul jurnalist Paul Iurea la televiziunea liberă Nașul Tv
Actualitate
10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală
Certificatul de atestare fiscală este documentul emis de autoritatea fiscală locală care confirmă situația obligațiilor fiscale ale unei persoane la momentul solicitării. În practică, acesta este necesar în numeroase proceduri administrative, însă are un rol esențial mai ales în tranzacțiile imobiliare, deoarece atestă dacă există sau nu datorii către bugetul local. Documentul este emis de direcția de taxe și impozite locale competentă și trebuie obținut înainte de încheierea anumitor operațiuni notariale.
Dacă urmează să vinzi sau să cumperi un imobil, este util să cunoști etapele necesare pentru obținerea certificatului și să pregătești din timp documentele solicitate. O bună organizare poate reduce întârzierile și poate facilita desfășurarea tranzacției.
1. Identificarea autorității competente reprezintă primul pas
Certificatul de atestare fiscală este emis de direcția de impozite și taxe locale în evidența căreia figurează contribuabilul sau bunul imobil, după caz. Înainte de depunerea cererii, verifică instituția competentă și modalitățile prin care aceasta primește solicitările. În prezent, multe administrații locale permit atât depunerea fizică a cererii, cât și solicitarea online, prin platforme electronice dedicate, ceea ce simplifică procedura și reduce timpul de așteptare.
2. Verificarea obligațiilor fiscale evită întârzierile
Înainte de solicitarea certificatului este recomandat să verifici dacă ai impozite, taxe sau alte obligații fiscale restante. Documentul reflectă situația fiscală existentă la data emiterii, iar eventualele datorii vor fi evidențiate în certificat. De aceea, achitarea acestora înainte de depunerea cererii poate evita amânarea unor proceduri administrative sau notariale.
3. Pregătirea documentelor necesare simplifică procesul
Pentru emiterea certificatului este necesară completarea unei cereri și prezentarea documentelor de identificare. În funcție de situație, autoritatea poate solicita actul de identitate, documente de reprezentare sau procură, dacă solicitarea este făcută printr-un mandatar. Verificarea listei documentelor înainte de depunerea cererii reduce riscul solicitării unor completări ulterioare.
4. Depunerea cererii poate fi realizată și online
Digitalizarea serviciilor publice permite tot mai multor contribuabili să solicite certificatul fără deplasare la ghișeu. Dacă administrația locală oferă această posibilitate, cererea poate fi transmisă electronic, iar documentul poate fi descărcat ulterior în format digital. În alte situații, certificatul poate fi ridicat direct de la sediul instituției.
5. Verificarea datelor din certificat previne problemele ulterioare
După emitere, este recomandat să verifici cu atenție informațiile înscrise în document. Datele de identificare ale solicitantului, situația obligațiilor fiscale și alte informații relevante trebuie să fie corecte. Dacă observi neconcordanțe, acestea trebuie semnalate imediat autorității emitente pentru a evita întârzieri în utilizarea certificatului.
6. Respectarea perioadei de valabilitate este importantă
Certificatul de atestare fiscală nu poate fi utilizat pe termen nelimitat.
În cazul documentelor emise de autoritățile fiscale locale, valabilitatea este, în general, de 30 de zile de la data emiterii. Din acest motiv, este recomandat ca solicitarea să fie făcută cât mai aproape de momentul în care documentul va fi utilizat.
7. Certificatul fiscal este unul dintre documentele importante în tranzacțiile imobiliare
În cazul unei tranzacții imobiliare, certificatul fiscal de achiziție imobil reprezintă un document necesar pentru dovedirea situației fiscale a proprietarului înainte de semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Prezentarea acestuia oferă notarului confirmarea că imobilul figurează în evidențele fiscale și că situația obligațiilor fiscale poate fi verificată la momentul încheierii tranzacției.
8. Pregătirea tuturor documentelor reduce riscul amânării tranzacției
Certificatul fiscal reprezintă doar unul dintre actele necesare într-o tranzacție imobiliară. Verificarea din timp a documentelor de proprietate, a extraselor de carte funciară și a celorlalte acte solicitate de notar contribuie la desfășurarea rapidă a procesului și limitează riscul apariției unor întârzieri în ziua semnării contractului.
9. Informarea asupra pieței imobiliare facilitează luarea unei decizii
După clarificarea aspectelor administrative, urmează alegerea proprietății potrivite. Cei interesați de case de vânzare în județul Constanța pe Storia.ro pot analiza ofertele disponibile, compara prețurile și identifica locuințe în funcție de buget, suprafață, compartimentare sau localizare. O analiză atentă a pieței ajută la luarea unei decizii informate înainte de achiziție.
10. Planificarea din timp simplifică întreaga procedură
Obținerea certificatului fiscal este o etapă relativ simplă atunci când documentele sunt pregătite din timp și obligațiile fiscale sunt achitate. Planificarea etapelor administrative, verificarea termenelor de valabilitate și colaborarea cu notarul sau consultantul imobiliar contribuie la desfășurarea fără întârzieri a procesului de vânzare sau cumpărare a unui imobil.
Eliberarea certificatului de atestare fiscală presupune câțiva pași administrativi care pot fi parcurși rapid dacă documentele sunt pregătite corespunzător și situația fiscală este verificată înainte de depunerea cererii. Respectarea termenelor și verificarea informațiilor înscrise în certificat sunt aspecte importante pentru evitarea problemelor în cadrul procedurilor notariale.
În cazul tranzacțiilor imobiliare, organizarea din timp și informarea corectă asupra documentelor necesare contribuie la desfășurarea mai eficientă a întregului proces, reducând riscul întârzierilor și facilitând finalizarea achiziției sau vânzării în condiții optime.
Actualitate
De la un atelier fondat în 1998 la un brand internațional: Povestea din spatele calității TEILOR
Alegerea unei bijuterii de lux nu ține niciodată doar de design sau de strălucirea unei pietre prețioase. Este, mai presus de toate, o decizie bazată pe încredere: încrederea că brandul ales are expertiza, rigoarea și transparența necesare pentru a susține o investiție menită să dureze generații întregi. În România, un singur nume a transformat această încredere într-un reper pentru întreaga industrie a bijuteriilor fine: TEILOR. De la un mic atelier fondat în 1998, povestea brandului a ajuns astăzi la o rețea internațională de peste 60 de magazine, fără ca angajamentul față de calitate să fie vreodată compromis.
Când a fost fondat brandul TEILOR?
TEILOR a fost fondat în 1998, pornind de la un atelier mic, axat pe manoperă atentă și pasiune pentru detaliu. Era o perioadă în care piața românească de bijuterii era abia la început de drum, dominată de mici afaceri de familie și lipsită de un jucător capabil să impună standarde internaționale.
Chiar din acel moment, fondatorii au mizat pe o viziune pe termen lung: nu doar crearea unor bijuterii frumoase, ci construirea unui brand în care clienții să poată avea încredere deplină, la fel cum ar avea-o într-o casă de bijuterii cu tradiție seculară. De atunci, TEILOR are peste 25 de ani de activitate neîntreruptă, iar filozofia de la fondare a rămas neschimbată: s-a rafinat constant, pe măsură ce brandul a crescut.
Care este istoria brandului de bijuterii TEILOR?
Istoria TEILOR este, în esență, istoria unei creșteri constante, marcate de repere clare. Șapte ani după fondare, în 2005, brandul a devenit primul din România care a lansat colecții de bijuterii cu diamante și pietre prețioase, într-un moment în care astfel de piese erau greu accesibile pe piața locală sau rezervate aproape exclusiv brandurilor internaționale. Treisprezece ani mai târziu, în 2018, TEILOR a devenit din nou pionier, fiind primul brand românesc care a oferit clienților diamante certificate GIA (Gemological Institute of America), cea mai respectată certificare la nivel mondial pentru autenticitatea și calitatea diamantelor.
Aceste repere explică de ce TEILOR nu este perceput doar ca un retailer, ci ca un brand care a modelat activ evoluția pieței locale de bijuterii fine, transformând treptat un atelier local într-un nume recunoscut la nivel internațional.
Câte magazine are rețeaua TEILOR și în ce țări este prezentă?
TEILOR operează astăzi cea mai extinsă rețea de magazine de bijuterii fine cu diamante din România, cu peste 60 de magazine, în 4 țări din regiune: România, Polonia, Bulgaria și Ungaria. Prezența brandului este completată de 5 platforme de e-commerce, care aduc colecțiile mai aproape de clienți, indiferent de locație.
Pentru cei care caută piese de excepție, TEILOR operează și 6 locații Exclusive, dedicate seriilor limitate de bijuterii handmade, unde meșteșugul artizanal întâlnește exclusivitatea unor creații realizate în cantități restrânse. Expansiunea, susținută atât prin puncte de vânzare fizice, cât și digitale, reflectă o strategie de creștere construită pe reputație, nu doar pe extindere rapidă, motivul pentru care rețeaua TEILOR este astăzi un reper regional în domeniul bijuteriilor de lux.
Este TEILOR un brand românesc de bijuterii de încredere?
TEILOR este un brand 100% românesc, recunoscut drept cel mai mare retailer local de bijuterii fine cu diamante, iar încrederea acumulată în peste 25 de ani de activitate se bazează pe standarde riguroase aplicate fiecărei piese, indiferent de magazinul sau țara în care este achiziționată. Brandul folosește exclusiv aur de 18K (750‰), ales pentru durabilitatea sa superioară și capacitatea de a susține optim monturile bijuteriilor de lux.
Despre TEILOR se pot povesti și mai multe: respectă totodată Procesul Kimberley, garantând clienților că fiecare diamant comercializat este 100% Conflict-Free, o condiție esențială pentru cumpărătorii care vor ca achiziția lor să respecte standarde etice internaționale. Pentru transparență completă, brandul oferă consiliere gemologică bazată pe sistemul internațional al celor 4C (Carat, Cut, Color, Clarity), alături de servicii profesionale post-vânzare și mentenanță. Acest ansamblu: origine românească, certificare internațională și suport continuu face din TEILOR un reper de încredere pentru orice cumpărător matur de bijuterii fine.
De la un atelier fondat în 1998 la o rețea prezentă în 4 țări, povestea TEILOR este, în esență, povestea unei promisiuni respectate constant. Colecțiile de diamante din 2005, certificarea GIA din 2018, extinderea internațională și standardele de calitate aplicate astăzi fac parte din același fir narativ: transformarea unei ambiții locale într-un brand de încredere, capabil să concureze cu case de bijuterii internaționale. Pentru cumpărătorul care caută nu doar o bijuterie, ci o investiție cu valoare reală și o poveste autentică în spate, TEILOR rămâne un reper de stabilitate, inovație și profesionalism în industria bijuteriilor fine.
Actualitate
Ce trebuie să știi despre procesarea și evaluarea metalelor prețioase
Dacă deții bijuterii vechi, resturi industriale sau materiale care conțin aur și argint, valoarea lor reală depinde direct de modul în care le evaluezi și le procesezi. O analiză incompletă sau o cântărire imprecisă poate reduce considerabil suma pe care o încasezi. În schimb, o evaluare realizată corect, cu metode recunoscute și documente clare, îți oferă predictibilitate și siguranță juridică.
În România, piața metalelor prețioase funcționează într-un cadru reglementat. Operatorii trebuie autorizați, iar tranzacțiile trebuie documentate. În acest articol afli cum se desfășoară procesarea și evaluarea metalelor prețioase, ce metode de analiză există, ce factori influențează prețul și la ce trebuie să fii atent înainte de a preda materialele către un rafinator.
Ce înseamnă procesarea metalelor prețioase?
Procesarea include toate etapele prin care trece un material cu conținut de aur, argint sau alte metale nobile: colectare, sortare, analiză, topire, rafinare și certificare. Rafinarea reprezintă doar etapa în care elimini impuritățile și obții un metal cu puritate ridicată.
Termeni de bază pe care trebuie să îi cunoști
- Finețe (titlu) – proporția de metal prețios dintr-un aliaj, exprimată în miimi (‰).
- Carat (K) – unitate folosită pentru aur; 24K înseamnă 999‰ (aproape pur).
- Assay – analiză de laborator care stabilește conținutul exact de metal prețios.
- Decontaminare – îndepărtarea substanțelor nedorite înainte de rafinare.
De exemplu, un lanț marcat 750‰ conține 75% aur și 25% alte metale. Dacă îl vinzi pentru rafinare, evaluatorul va calcula valoarea doar pentru conținutul efectiv de aur, nu pentru greutatea totală brută.
Ce tipuri de materiale poți procesa
În practică, operatorii autorizați prelucrează:
- bijuterii uzate sau rupte;
- monede și lingouri deteriorate;
- resturi rezultate din producția de bijuterii;
- contacte electrice și componente industriale;
- reziduuri tehnologice cu conținut de metale nobile.
Bijuteriile reprezintă cea mai frecventă sursă pentru persoane fizice. În mediul industrial, volumele provin din procese tehnologice sau din reciclare.
Cum se realizează evaluarea metalelor prețioase?
Evaluarea corectă stabilește două elemente: greutatea și puritatea. Fără aceste date, nu poți calcula valoarea reală.
Analize nedistructive – rapide și orientative
Cea mai utilizată metodă este analiza prin fluorescență cu raze X, cunoscută drept XRF. Aceasta identifică compoziția chimică a suprafeței fără să deterioreze obiectul.
În majoritatea cazurilor, XRF oferă rezultate precise pentru aliaje omogene. Totuși, analiza măsoară stratul exterior. Dacă obiectul este placat, aparatul va detecta doar stratul superficial.
Analize chimice și metode de laborator
Pentru tranzacții importante sau loturi industriale, laboratorul poate utiliza:
- Cupelația (fire assay) – metodă gravimetrică recunoscută internațional pentru aur.
- Spectrometria de absorbție atomică (AAS) – determină concentrația metalelor în soluție.
- Analiza ICP – utilizată pentru probe complexe.
Fire assay oferă o precizie foarte ridicată și este standard în tranzacții comerciale mari. Această metodă implică distrugerea probei, motiv pentru care se aplică doar dacă volumul justifică testarea.
Solicită întotdeauna un raport de analiză scris. Acesta trebuie să conțină metoda utilizată, rezultatul și data testării.
Cum decurge procesul de rafinare a metalelor prețioase?
După evaluare, urmează procesul efectiv de purificare. În România, RAFINOR este singura rafinărie specializată exclusiv pe aur, cu o capacitate de peste 2 tone anual. Compania utilizează clorurare chimică și tumblere cu aqua regia, procese care asigură eficiență operațională și control strict al impurităților.
Etapele standard includ:
Sortare și pregătire
Operatorul separă materialele pe categorii și elimină elementele neconforme. O sortare corectă reduce pierderile tehnologice.
Topire și omogenizare
Metalul se topește pentru a obține un aliaj uniform. În această fază se îndepărtează impuritățile grosiere și se pregătește materialul pentru purificare chimică.
Purificare chimică
În cazul aurului, procesul poate implica dizolvarea în aqua regia și precipitare controlată sau clorurare chimică. Procedura prin care se realizează rafinarea aurului si a argintului permite obținerea de aur și argint cu puritate 999‰, adecvat pentru turnarea lingourilor sau pentru utilizare industrială.
Turnare și certificare
Metalul purificat se toarnă în lingouri sau granule și se marchează cu finețea obținută. Certificatul emis atestă compoziția și lotul de producție. Pentru tranzacții comerciale, acest document facilitează revânzarea sau exportul.
Ce influențează valoarea finală a metalelor prețioase?
Valoarea pe care o primești rezultă dintr-un calcul obiectiv. Principalii factori sunt:
- Greutatea netă stabilită pe balanțe verificate metrologic;
- Finețea determinată prin analiză;
- Cotația internațională (prețul spot) publicată pe bursele de mărfuri;
- Costurile de rafinare și comisioanele.
Formula uzuală este:
> Greutate × puritate × preț spot – costuri de procesare = suma netă.
Prețurile aurului și argintului fluctuează zilnic. Consultă surse financiare recunoscute și ține cont de volatilitate. Dacă intenționezi să vinzi sau să cumperi volume importante, discută cu un consultant financiar sau un auditor pentru a evalua impactul fiscal și riscurile asociate.
Cadrul legal aplicabil în România
Activitățile de prelucrare și comercializare a metalelor prețioase se desfășoară sub supravegherea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prin Direcția Metale Prețioase.
Ce trebuie să verifici
- Autorizația operatorului emisă de ANPC.
- Existența ștanței legale pe bijuterii.
- Emiterea documentelor fiscale și a raportului de analiză.
- Înregistrarea firmei în Registrul Comerțului.
Operatorii autorizați păstrează registre de evidență și asigură trasabilitatea metalelor. Această trasabilitate te protejează în cazul unui control sau al unei dispute comerciale.
Recuperarea din surse industriale și electronice
Aurul, argintul și metalele din grupa platinei apar frecvent în electronice și catalizatori. Totuși, conținutul pe unitate este redus.
Pentru rezultate stabile, procesarea acestor materiale necesită:
- volume mari;
- analiză de laborator înainte de preluare;
- instalații adecvate pentru separare chimică.
Pentru o persoană fizică, recuperarea din electronice nu este rentabilă la scară mică. În schimb, companiile care generează deșeuri industriale pot valorifica aceste materiale prin parteneriate cu rafinatori autorizați.
Metalele prețioase ca instrument investițional
Aurul fizic, sub formă de lingouri sau monede, oferă deținere directă. Argintul are volatilitate mai ridicată și implică costuri mai mari de depozitare raportat la valoare. Platina și paladiul depind puternic de cererea industrială.
Acest articol are scop informativ și nu substituie consultanța financiară. Înainte să investești sume relevante, analizează:
- orizontul de timp;
- lichiditatea necesară;
- regimul fiscal;
- riscurile de piață.
Colaborează cu instituții autorizate și solicită documente de proveniență pentru fiecare lingou sau monedă.
Cum alegi un partener potrivit pentru rafinarea și evaluarea metalelor prețioase
Selectează operatorul pe baza unor criterii obiective:
- autorizații valide;
- laborator propriu și metode recunoscute;
- proceduri transparente de cântărire;
- contract scris și raport de analiză.
Un rafinator specializat îți explică pașii, îți prezintă rezultatele și îți oferă documente complete. Dacă reprezinți o companie, solicită și informații despre capacitatea anuală și procedurile de conformitate.
Dacă deții metale prețioase și vrei să le evaluezi sau să le rafinezi în condiții controlate, solicită o analiză într-un cadru autorizat și documentat. Informează-te, compară opțiunile și colaborează doar cu profesioniști care îți oferă transparență deplină asupra fiecărei etape.
-
Actualitateacum o zi10 pași necesari pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală
-
acum o ziRevolut confirmă o breșă de securitate. Ce date personale ale unor clienți au fost expuse
-
Anunturiacum o zi
Anunt Public pentru autorizatia de construire nr. 123 din data 01.07.2026 emisa de Primaria com. Dumbravita
-
Sportacum 8 minuteNicola Fighting Show 5 – gală cu 18 meciuri de box, MMA și kickboxing în Craiova





