10.3 C
Bucuresti
marți, februarie 7, 2023
Acasă Actualitate O prezentare a celor cinci puncte ale declarației adoptate la ministeriala NATO...

O prezentare a celor cinci puncte ale declarației adoptate la ministeriala NATO de la București

1
376

Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale Alianței de la București a fost dominată sine qva non de „eternul război” din Ucraina,iar semnalele politice transmise s-au referit în primul rând la sprijinul asumat unanim și pe deplin solidar în spațiul euro-atlantic cu această națiune aflată în acest tip de război hibrid.Punctul central al acestei ministeriale NATO s-a axat pe proiecțiile unui viitor improbabil, din moment ce toată lumea se întreabă ce se va întâmpla în Ucraina și dacă sau cum anume se va răspunde concret, în contextul în care Alianța se înarmează în fața unei „Rusii agresive și imprevizibile…..”. 

Vă prezint adoptarea Declarației miniștrilor de externe ai NATO în cadrul Reuniunii miniștrilor de externe ai statelor NATO, care are loc la București, în perioada 29 – 30 noiembrie 2022. Ministrul afacerilor externe din România, domnul Bogdan Aurescu a salutat adoptarea Declarației miniștrilor de externe ai NATO, la sfârșitul primei sesiuni a Reuniunii miniștrilor de externe ai statelor NATO, pe care o găzduiește la București în perioada amintită. 

În Declarația NATO de la București, miniștrii de externe ai statelor aliate și invitate au înfierat cu multe argumente și au condamnat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De altfel, în mod cu totul particular, retorica a fost axată pe atacurile împotriva populației și infrastructurii civile, dar și pe încălcările repetate ale dreptului internațional umanitar, precum și șantajul energetic practicat de autoritățile de la Moscova.

 De asemenea, miniștrii de externe au reiterat sprijinul NATO pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei, precum și angajamentul țărilor Alianței de a-și continua și intensifica asistența pentru acest stat, în coordonare cu toți partenerii relevanți, în primul rând cu Uniunea Europeană.
În cadrul acestei „ministeriale NATO”, cu același prilej și având în vedere susținerea necondiționată pentru cauza comună, s-au reafirmat angajamentul NATO de consolidare a sprijinului pentru Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina, în scopul susținerii integrității, rezilienței, capabilităților și independenței politice din cadrul acestor state.

Șefii diplomațiilor aliate au subliniat în textul Declarației hotărârea NATO de a-și întări semnificativ postura de apărare și descurajare și de a continua dezvoltarea unui spectru complet de forțe și capabilități. Mai precis, au discutat în spatele ușilor închise și au redactat transmițând un mesaj de solidaritate, arătând că orice atac împotriva unui stat NATO „va primi un răspuns ferm și unit.”

Un alt aspect important în contextul participării la reuniune a Finlandei și Suediei- state invitate să adere la Alianță-a fost acela de a se reafirma susținerea pentru Politica Ușilor Deschise a NATO și pentru respectarea (măcar formală) a deciziilir precedentului Summit de la București din anul 2008.

Versiunea în limba engleză este disponibilă aici: https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_209531.htm?selectedLocale=en.

DECLARAȚIA MINIȘTRILOR DE EXTERNE NATO (București, 29-30 noiembrie 2022)

Primul punct. Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice. Federația Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Al doilea punct. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața. Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar.  În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice..

Al treilea punct. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.

Al patrulea punct

Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice. Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.

Al cincilea punct.

NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile.  Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice. În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru  pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică.

În loc de.. .concluzie

Trebuie ținut cont de faptul că România este considerat „aliatul preferat” sau „partener de nădejde ” – sintagme folosite de către Jens Stoltenberg în prima dintre alocuțiunile destinate publicului și mass mediei acreditate, prezente doar în debutul acestor discuții.

De altfel, profitând de acest considerent, tocmai aici, pe flancul estic există o diferență uriașă în materie de coeziune și de asemenea de creșterea investițiilor militare și a posturii de apărare la Marea Neagră. Interesul marilor puteri este unul uriaș, numai dacă ne gândim și analizăm evoluția ultimelor evenimente care justifică acest demers NATO ca fiind cheia soluționării acestui nedorit război.

Nu trebuie deloc minimalizat și alte aspecte conexe, reiterate mai cu jumătate de gură de către oficialii români, în privința implicării și chiar a extragerii anumitor beneficii de pe urma acestei întâlniri la nivel înalt. De altfel, din punct de vedere militar trebuie remarcată acceptarea aproape fără comentarii sau obiecții a ceea ce înseamnă mărirea prezenței Statelor Unite în România în baza parteneriatului strategic România – SUA. Ascultarea acestor ordine din partea României va mări logic impactul Statelor Unite ale Americii care se poziționează militar mult mai categoric în România decât statele europene, iar acest aspect nu se va schimba.Totodată, cu atâtea baze NATO, scuturi defensive, mărirea contingentului militar pe acest flanc estic descris va duce la sporirea vigilenței tuturor statelor membre.

Din punct de vedere al prezenței comerciale, acest indicator este unul efemer, nedetectat de economia autohtonă care se zbate în indici cu o inflație ridicată, total dependentă de politicile euro-atlantice. De altfel, dacă se păstrează aceleași coordonate destul de reduse din motive obiective, totul se poate desluși în cheia luării deciziilor în ceea ce privește investițiile companiilor care își fac propriile evaluări și nu prea țin cont de semnalele politice de la Washington. Lucrul acesta se poate remedia doar bilateral, de către guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, ceea ce nu ar trebui să fie o condiție de a fi…sortiți crizelor economice prognozate cu tentă apocaliptică.

Iar dacă în plan politic, dorința României ține de acceptarea în programul Visa Waiver și de acceptare în spațiul Schengen ar fi cazul ca să ajungem să trăim cu speranţa în continuarea dialogului bilateral pe această temă.

Închei aici această scurtă evaluare, cu un fragment din finalul comunicatului de presă al Ministerului Afacerilor Externe, pe deplin relevant și care nu lasă loc de niciun fel de interpretare: „Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua să depunem eforturi pentru  pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică”.

Sursa foto : https://google.com

Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai  redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro 

Comentarii Facebook

1 COMENTARIU

  1. @ Care nu ați înțeles că Bucureștiul este doar un județ al Republicii Moldova și că la Parlamentul European vă reprezentați doar pe voi, conform votului popular, ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here