Actualitate
Ce s-a întâmplat cu prețurile alimentelor între decembrie 2021 și decembrie 2022. Explicația unui analist geoeconomic
Prețurile alimentelor au crescut cu repeziciune în ultimii ani, iar în țări ca România au depășit în multe cazuri cu mult rata inflației, care oricum e ridicată. Totuși, potrivit ONU, prețurile produselor alimentare au rămas la același nivel din decembrie 2021 și până în decembrie 2022. Analistul geoeconomic Antonia Colibășanu explică acest paradox.
Prețurile produselor alimentare au crescut în întreaga lume. FOTO Shutterstock
Un raport al FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) a arătat că în decembrie 2022 prețul celor mai multe produse alimentare era similar celui înregistrat în decembrie 2021. Mai mult, ultimul raport al FAO arată că prețurile unor produse alimentare ar fi scăzut în ianuarie 2023, raportat la aceeași lună din 2022.
Pe de altă parte, statisticile ONU menționau că prețurile prețul alimentelor din 2021 erau cu mult mai mari decât cele din 2020 sau dinainte de pandemie. Însă cu adevărat paradoxal este faptul că, potrivit organizației, prețul alimentelor nu ar fi crescut pe parcursul anului 2022. Asta deși în supermarketurile și piețele alimentare din România, dar nu numai, realitatea este cu totul alta.
Analistul geoeconomic Antonia Colibășanu are câteva posibile explicații pentru „Adevărul”.
„Explicațiile sunt legate de prețul energiei, de transportul naval mai costisitor acum decât înainte de război, de o logistică mai complexă – deci și ea mai costisitoare și inclusiv de perspectiva unei producții scăzute de produse alimentare în Ucraina și la nivel global”, spune Antonia Colibășanu.
Există însă și alte explicații, inclusiv legate de modul în care agenția celor de la ONU a fixat indexul prețului la alimente. În acest caz, intervin o serie de nuanțe.
„Indexul prețului la alimente, așa cum e calculat de FAO, preia prețul de pe bursă, a fiecărei componentă-aliment pe care-l consideră. Este, deci, un index care ne arată nivelul prețurilor mai degrabă la producător decât la consumator – în 2022 e mai crescut decât în 2020, dar totuși, nouă ni se pare, pe bună dreptate, că alimentele nu mai au același preț că în 2021”, spune Antonia Colibășanu.
Antonia Colibășanu. FOTO Arhivă personală
Mai departe, experta vine cu câteva explicații suplimentare în acest sens.
„Explicația are două componente – 1) Piața locală: costul transportului pentru un anume aliment este diferit de la un loc la altul, chiar dacă vorbim de același aliment. Costul de prelucrare și comercializare e de asemenea diferit de la o piață la alta etc. 2) Percepția alimentată de fluxul informațional legat de o anumită piață – faptul că vorbim despre inflație, despre o posibilă creștere a prețurilor etc. alimentează această creștere pentru că se creează un fel de… psihoză, din care rezultă inclusiv dorința de stocare mai mare a populației – «să cumpăr acum, cât am de unde». Cu alte cuvinte, crește cererea pentru anumite produse, ceea ce susține creșterea prețului, iar când dispare presiunea pe cerere (temporar sau nu), prețul nu mai scade niciodată la valoarea inițială”, explică Antonia Colibășanu.
Iar explicația sa continuă: „Putem vorbi aici de adaos comercial, de politică de marketing și chiar de etica celor care vând aceste produse, dar, în fapt, simplist spus, așa crește inflația din cauza consumului.”
Antonia Colibășanu a arătat și de ce inflația este atât de mare în țările Uniunii Europene, iar prețul alimentelor a luat-o razna.
„Problema pe care o avem în Uniunea Europeană este legată de costurile de producție mai ridicate – o problemă legată inclusiv de evoluția prețului la energie, cu influență directă asupra prețului și producției de îngrășăminte”, a adăugat Antonia Colibășanu.
Ce complicații ar putea să mai apară
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat un avertisment, miercuri 23 februarie, referitor la exportul cerealelor ucrainene pe cale maritimă. Șeful statului ucrainean s-a plâns de faptul că Federația Rusă ar pune sistematic piedici Ucrainei și că Moscova continuă un adevărat șantaj pe măsură ce se apropie data la care acordul pentru exportul alimentelor ucrainene ar trebui reînnoit.
Pe acest fond, există temeri că Rusia nu va dori să semneze un nou acord și va trece la blocarea exporturilor de produse alimentare ucrainene. Pe cale de consecință, cerealele nu ar mai ajunge la destinație, iar prețurile unor produse alimentare ar putea din nou să crească, în timp ce anumite state din Africa și Orientul Mijlociu ar avea cel mai mult de suferit.
Antonia Colibășanu este însă optimistă și spune că există și alte soluții. Spre exemplu, Uniunea Europeană are și alte variante, după ce în 2022 a fost luată pe nepregătite în acest sens. Asta nu înseamnă că prețurile nu ar putea crește și mai mult. În ce privește Uniunea Europeană, producția internă acoperă consumul și produce surplus, iar, prin măsurile luate în 2022, prin politica agricolă comună, este de așteptat ca suprafața dedicată producției agricole să crească, tocmai pentru a putea răspunde urgențelor care apar din cauza războiului.
„Efectele unei astfel de blocade acum ar fi mai mici decât efectele produse în februarie 2022. Motivul este existența rutelor alternative – inclusiv cea prin România, pentru transportul exporturilor de produse alimentare din Ucraina. Astfel, imediat după blocada rusă în Marea Neagră, în martie 2022 s-a înregistrat un record absolut al prețului produselor alimentare la nivel global. Ca atare, dacă Rusia ar bloca din nou transportul comercial din Ucraina, s-ar înregistra încă o creștere accentuată a prețurilor produselor alimentare, cu presiune pe inflație”, susține experta.
Efectele ar fi și de altă natură, la nivel regional și mergând chiar până la nivel mondial. România ar fi și ea afectată de o nouă blocadă rusă, mai ales acum când au fost anunțate o serie de proiecte de exploatare a gazelor naturale în Marea Neagră.
„La nivel regional și chiar mondial, o astfel de blocadă s-ar traduce și în semne de întrebare asupra securității la gurile Dunării și în general, pe coasta de vest a Mării Negre. Pentru România ar însemna și un cost crescut pentru dezvoltarea proiectelor de investiții în domeniul energetic, aferent riscului operațional crescut în zona Mării Negre”, consideră analistul geoeconomic.
Incertitudinile vin și din China
Un alt motiv de îngrijorare printre analiști este dat de faptul că odată cu redeschiderea economiei chineze, a reapărut o cerere suplimentară pe piețele de energie, ceea ce ar putea duce din nou la creșteri importante ale prețurilor. Însăși Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a atras atenția asupra acestui aspect.
„E normal să lucrăm cu scenarii și să ne pregătim pentru ele – și pentru cel mai rău scenariu, și pentru cel mai bun scenariu. Revenind la China – sunt multe probleme cu care se confruntă și această țară. Momentan, chiar dacă nu prea auzim în presă despre acest lucru, modul în care vor gestiona deschiderea economiei și cazurile de Covid va seta modul în care vor intra în perioada post-pandemică. Sigur, economia chineză dinaintea pandemiei energofagă – nu știu cât va fi în viitor, nu știm de pildă ce (nu) mai produce China pentru piața occidentală, care este situația reală în sectorul financiar, în cel imobiliar. Sunt multe necunoscute. Chiar dacă, prețul la energie va crește odată ce cantitatea cerută va depăși pe cea oferită, la nivel mondial”, a încheiat experta.
Cine este Antonia Colibășanu
Antonia Colibășanu este cunoscută inclusiv peste Oceanul Atlantic ca analist în domeniul geoeconomiei. Este Chief Operating Officer (directorul operațional) al Geopolitical Futures, fiind responsabilă cu supravegherea tuturor departamentelor și a operațiunilor desfășurate de companie, dar poate cel mai important este că lucrează într-o echipă din care fac parte analiști celebri la nivel mondial ca George Friedman și Robert Kaplan. De asemenea, Antonia Colibășanu este lector de relații internaționale la Școala Națională de Studii Politice.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Se știe data la care Soarele va distruge Planeta Pământ. Ce au descoperit oamenii de știință
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum o zi
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi