Actualitate
Istoria, în pericol de prăbușire. Cât de expuse sunt, în cazul unui cutremur, monumentele istorice. Explicațiile unui expert
Numeroase clădiri și monumente istorice ar putea fi vulnerabile în cazul unui seism puternic, iar numai identificarea lor și expertiza completă ar dura ani întregi, e semnalul de alarmă tras de Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților Români (OAR), într-un interviu pentru „Weekend Adevărul”.
Numeroase clădiri din București pot avea probleme serioase în cazul unui cutremur. FOTO Shutterstock
În criză de timp și constrânse de lipsa experților, autoritățile au decis ca acestea să fie evaluate vizual, dar chiar și așa va dura mult. Printre monumentele istorice și clădirile de patrimoniu amenințate se află Ansamblul Brâncuși din Târgu Jiu sau Muzeul Național de Istorie din București.
Un cutremur precum cel din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, ar putea pune la pământ sute de imobile în toată țara și să afecteze mai mult sau mai puțin grav alte câteva mii sau chiar zeci de mii. Numai Bucureștiul are peste 600 de clădiri încadrate în clasa I sau a II de risc seismic. De altfel, la cutremurul din 1977 și-au pierdut viața numai în Capitală aproape 1.500 de persoane, iar zeci de clădiri au fost atunci distruse. La nivel național, acel cutremur a înregistrat 1.570 de morţi şi 11.300 de răniţi şi a afectat circa 35.000 de clădiri, iar pagubele de atunci au fost estimate la două miliarde de dolari.
În ce privește situația de acum, există numeroase necunoscute, iar numărul clădirilor care au cu adevărat probleme este una dintre ele. Se estimează că o expertiză completă, doar pentru a evalua imobilele, ar dura ani la rând. Iar lucrările pentru consolidarea acestora s-ar întinde pe o perioadă la fel de îndelungată – și asta în cazul fericit în care s-ar găsi banii necesari pentru asemenea investiții.
Ștefan Bâlici, președinte al Ordinului Arhitecților din România, spune că problema este stringentă în special în cazul clădirilor vechi și de patrimoniu, a monumentelor istorice, vulnerabile în cazul unui cutremur puternic: „S-a discutat mult de lipsa specialiștilor, de faptul că sunt prea puțini experți tehnici care sunt atestați și au competență necesară să evalueze clădirile în raport cu comportamentul la seism. Și asta este o problemă foarte gravă și ne privește și pe noi, arhitecții, în raport cu comportamentul la seism, pentru că nu putem lucra decât împreună cu specialiști structuriști“.
Ștefan Bâlici. FOTO Inquam Photos
Cercul vicios al lipsei banilor și al lipsei experților
Una dintre cauzele pentru care nu există suficienți experți ține de faptul că, fără a pune la socoteală ultimii 10-15 ani, de când România a intrat în Uniunea Europeană, foarte puțini arhitecți au ajuns să se specializeze în restaurarea monumentelor istorice, din cauza lipsei finanțării în acest domeniu. De asemenea, există un număr redus de ingineri de structură, cu toate că în România există universități de arhitectură la București, Cluj, Iași, Oradea și Timișoara. Or, tocmai inginerii de structură, alături de arhitecții specializați în restaurare, ar trebui să se ocupe de identificarea clădirilor istorice cu probleme și de lucrările de consolidare.
„Noi nu avem în România în momentul de față decât un master la o facultate de arhitectură, la Timișoara, dedicat restaurării de monumente istorice. Ultima oară când am verificat, nu existau altele. Deci clar că avem o mare problemă și de gândire a sistemului de formare a profesioniștilor, avem carențe. La fel se întâmplă la structuriști, inginerii civili specializați pe structuri istorice. Nu există această specializare în programele de formare universitară sau postuniversitară decât la Cluj. Deci e clar că trebuie acționat pe toate fronturile și creați specialiști“, subliniază Bâlici.
El spune că, până la un punct, explicația pentru faptul că sunt atât de puțini experți ține de lipsa investițiilor în acest domeniu. „Ani în șir nu au existat fonduri suficiente pentru restaurare, au fost nesemnificative. Acum, de când cu fondurile europene, s-a mai schimbat situația și e un plafon de investiții în patrimoniu mult mai ridicat. Dar asta s-a întâmplat în ultimii zece ani și e clar că durează până reușești să recalibrezi piața pentru un anumit segment care a fost mort până atunci.
De asemenea, trebuie să luăm în considerare și segmentul de materiale de construcții specializate, care e foarte atrofiat față de alte țări, nu găsești materiale suficient de diversificate pentru restaurări. Plus realizarea unui cadru normativ. Sper să rămână nivelul ridicat de investiții, dar în același timp mai trebuie să ajutăm la crearea de programe de formare, de adaptare a cadrului normativ. OAR chiar face lucrurile acestea prin parteneriate sau direct prin acțiunile lui“, susține acesta.
Soluția de compromis: evaluări vizuale
Există însă și o veste bună. Autoritățile au început să ia măsuri, chiar dacă în ceasul al 12-lea. Presați de timp, experții vor face evaluări vizuale preliminare, după care vor urma unele mai amănunțite.
Ștefan Bâlici avertizează că multe clădiri istorice riscă să fie distruse de un cutremur
„Trebuie spus că există niște procese în curs care privesc cadrul acesta normativ. De exemplu, a fost elaborată recent o metodologie de evaluare vizuală preliminară a stării construcțiilor. S-a aprobat prin ordin de ministru, în 19 ianuarie, metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, practic e în vigoare. Vineri va fi o consultare publică profesională pentru modul de aplicare, s-a lucrat la ea probabil un an și jumătate. Ministerul Dezvoltării are în desfășurare o serie întreagă de proiecte pe segmentul acesta al realizării sau completării cadrului normativ tehnic și proiecte foarte importante. Trebuie doar susținute inclusiv prin participare la consultări publice și apoi prin aplicare“, adaugă expertul.
Bâlici mai spune că există aproape 20.000 de monumente istorice din categoria arhitectură, iar numărul clădirilor istorice este mult mai mare, dat fiind că există monumente care au mai multe imobile, în anumite cazuri chiar zeci de clădiri. „Dacă ne referim la clădiri clasate monument istoric, deci protejate prin lege, e vorba de 18.000 de poziții în lista monumentelor, dar asta înseamnă că numărul de clădiri este probabil spre 60-70.000 de clădiri – o poziție din lista monumentelor poate fi un ansamblu cu 100 de case. Așadar, vorbim de zeci de mii de clădiri, nu avem un număr precis. Altfel, dacă vorbim de fond construit istoric, sunt milioane de clădiri“, mai spune arhitectul.
Istoria, în pericol de prăbușire
Și printre clădirile istorice din București există multe cu probleme. Este și cazul Muzeului Național de Istorie a României, găzduit de Palatul Poștelor, imobil spectaculos și cu o valoare arhitecturală imensă, dar care nu a fost până acum consolidat sau cel puțin lucrările, atâtea câte s-au făcut, nu au fost finalizate.
De asemenea, patrimoniul muzeului cuprinde piese cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii, pietre prețioase, tablouri de o valoare inestimabilă, cărți și hărți rare. Principala problemă este că imobilul aflat pe Calea Victoriei, vechi de mai bine de un secol, a intrat încă din 2002 într-un proces de restaurare, dar care s-a dovedit un perpetuum mobile și care nu a fost dus la bun sfârșit, deși au trecut 21 de ani. Din această cauză, muzeul nu este deschis în totalitate publicului, iar o parte importantă a patrimoniului a fost pusă la adăpost în încăperi mai sigure, dar inaccesibile vizitatorilor.
„Sunt monumente importante care însă nu sunt restaurate. Din păcate, sunt mult prea multe, dar pot să dau exemplul Muzeului Național de Istoria a României, unde au început lucrări de consolidare acum mulți ani, după care șantierul s-a oprit și clădirea nu e consolidată. De asemenea, dacă ne uităm la Bulevardul Magheru, principala axă urbană a orașului, o să vedem că sunt șiruri întregi de clădiri istorice valoroase care nu sunt restaurate și mai mult se află într-o stare destul de alarmantă.
Mă refer la Blocul Scala, urmat de Garajul Ciclop, Hotelul Ambasador și până la Blocul ARO (Patria). Acest șir modernist extraordinar este de mare valoare și arhitecturală, dar și pentru spațiul urban“, avertizează expertul. Probleme serioase sunt și cu Muzeul Național „George Enescu“ sau cu Muzeul „Theodor Aman“, ambele aflate tot în București. Dintre clădirile aflate în pericol, cele mai multe au fost construite în perioadă interbelică, explică Ștefan Bâlici, iar pe listă ar urma și unele imobile construite între anii ’50 și ’70, multe dintre ele afectate de cutremurul din 1977 și nerefăcute conform standardelor.
Ansamblul Brâncuși, afectat de cutremurele din Oltenia
O zonă întinsă din Moldova și din Muntenia, între Iași și București, ar fi cea mai vulnerabilă în cazul unui cutremur cauzat de cea mai activă zonă seismică a României, Vrancea. Recentele seisme din Oltenia au arătat că nici alte zone nu sunt în deplină siguranță. De altfel, cutremurele din Oltenia, din februarie, au afectat deja monumente istorice din Târgu-Jiu. Este vorba chiar de Ansamblul Brâncuși.
„La Ansamblul lui Brâncuși deja există probleme, pentru că nu este alcătuit doar din operele sculpturale. Este, în același timp, un ansamblu urbanistic și arhitectural. Adică cuprinde și Calea Eroilor, care parțial a fost trasată și realizată în cadrul proiectului lui Brâncuși, deci a fost și un proiect urbanistic, de asemenea, cuprinde și clădiri. În primul rând, mă refer la biserica din axul Eroilor, care a fost afectată de seism destul de grav după cum am văzut în fotografii, turlele sunt în pericol cred și clar că va trebui intervenit pentru restaurarea ei, biserica e și monument istoric, de altfel, parte din ansamblu“, arată Bâlici.
Patrimoniu la adăpost
Există însă și câteva exemple pozitive în privința clădirilor de patrimoniu. Este cazul Arcului de Triumf, unde au fost făcute de curând lucrări de consolidare, restaurare și conservare după cele mai înalte standarde, spune Ștefan Bâlici. Simbol al Capitalei României și monument istoric cu o semnificație aparte, Arcul de Triumf este unul dintre edificiile incluse în circuitul turistic al Bucureștiului. Un alt exemplu pozitiv este cel al clădirii care găzduiește CEC, în București, de asemenea o clădire de patrimoniu și important obiectiv turistic, care trece în prezent printr-un amplu proces de consolidare și restaurare.
„În privința altor monumente importante, sigur că unele au trecut prin proiecte de restaurare care au cuprins și intervenții de consolidare, un exemplu pot să dau Arcul de Triumf, care a fost restaurat recent și unde s-a aplicat măsura izolării bazei, adică așezarea clădirii pe amortizoare seismice. Acolo s-a folosit una dintre cele mai avansate metode de protecție antiseismică. În schimb, alte clădiri foarte importante n-au fost restaurate recent și cu siguranță au și probleme de rezistență la seism“, e vestea bună dată de președintele OAR.
Arcul de Triumf e printre monumentele aflate la adăpost. FOTO Shutterstock
Și alte clădiri istorice importante din București au trecut prin ample procese de restaurare, mai spune profesorul: „Un exemplu mai cunoscut în București, intervenție de restaurare care a recuperat o clădire istorică și care, sigur, a cuprins și intervenția structurală, este Observatorul Astronomic, de pe Bulevardul Lascăr Catargiu. Sunt destul de multe lucrări care s-au făcut în ultimii ani și trebuie spus că orice proiect de restaurare a unui monument istoric obligatoriu pornește de la expertizarea structurală și deci cuprinde toate măsurile de consolidare care sunt considerate necesare de echipa de proiectare și sunt avizate ca atare, deci nu se fac restaurări care să nu trateze și problema aceasta a rezistenței la seism. Așadar, orice monument vedem, care a fost restaurat recent, sigur a fost evaluat și din prisma stabilității la seism“.
Mănăstirile din Moldova, în siguranță
Un capitol aparte îl reprezintă mănăstirile din Moldova și clădirile istorice de patrimoniu din Transilvania. Acestea nu au fost afectate de cutremure, în special datorită faptului că nu se află în zone cu risc seismic ridicat. De altfel, dacă orașe precum București sau Iași sunt printre cele care ar fi cele mai afectate în cazul unui cutremur puternic, orașe precum Cluj și Oradea sunt considerate de seismologi ca fiind cele mai sigure. Astfel, catedralele gotice din Evul Mediu, „Sfântul Mihai“ din Cluj și Biserica Neagră din Brașov nu au fost afectate de cutremure. Prima dintre ele a și trecut printr-un proces de consolidare și restaurare în care au fost folosite fonduri europene.
Nici mănăstirile din nordul Moldovei nu s-au confruntat cu probleme decât în cazuri foarte rare.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. FOTO Wikipedia
„Nu știu să fi existat probleme și ele nu sunt în zone foarte active seismic. Zona asta de nord a Moldovei e mai puțin activă seismic, dar unele dintre ele au probleme de altă natură, ce țin de deplasarea terenului. De exemplu, biserica «Sfântul Gheorghe» a Mănăstirii «Sfântul Ioan cel Nou» din Suceava, care e înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, de mulți ani are probleme care se accentuează, cauzate cel mai probabil de tasări inegale ale terenului de fundație, care au generat fisuri în ziduri și așa mai departe. Sunt probleme și la bisericile acestea, dar majoritatea dintre ele au trecut prin restaurări recente. Atunci, pornesc de la premisa că au fost evaluate corect din punct de vedere seismic și s-au luat măsurile de consolidare necesare. Multe au fost restaurate în ultimii zece ani, mai degrabă prin fonduri europene“, e o altă veste bună dată de Ștefan Bâlici.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




