Actualitate
Zece obiective turistice de văzut în Râmnicu Vâlcea, pe Autostrada Antichității FOTO VIDEO
Atestat pe vremea domnului Mircea cel Bătrân, care l-a catalogat drept „orașul domniei mele“, municipiul reședință de județ de pe malurile Oltului, cu mai puțin de 100.000 de suflete, are rădăcini milenare.
Pentru a descoperi frumusețea a cel puțin 10 obiective turistice de neratat din orașul domnesc al lui Mircea cel Bătrân (vezi și galeria foto și video), vă propunem o călătorie care garantează o diversitate incredibilă de experiențe, impresii și momente de bucurie, prin intermediul legendelor și al istoriei. Împărțit între apele Oltului și ale afluentului său Olănești, de la nord la sud și de la vest la est, clădit între dealurile Capela, Petrișor și Goranu, orașul se află la nici 20 de kilometri de poalele sudice ale Carpaților Meridionali, și la aceeași distanță de renumitele stațiuni balneoclimaterice Olănești, Călimănești și Băile Govora.
Aici se intersectează trei drumuri naționale, dintre care unul european, DN7/E81, DN64 și DN67, care duc spre Sibiu și Argeș, Dolj și Olt, dar și Gorj.
Imaginea 1/37:
Zona administrativă din municipiul Râmnicu Vâlcea și bulevardul Calea lui Traian Foto Daciana Stoica jpg
Turism istoric: rădăcini milenare, atestare medievală
În zona de sud a municipiului Râmnicu Vâlcea, s-au descoperit unele dintre cele mai mari terme romane din Dacia. Arheologii au constatat că aici a existat una dintre cele mai importante fortificații romane cu terme, Buridava, în actualul cartier Stolniceni, pomenită în Tabula Peutingeriană – Harta lui Peutinger.
Termele erau alimentate cu apă sărată de la Ocnele Mari, încălzită cu ajutorul unor cuptoare. Istoricul Dumitru Tudor a găsit aici fragmente de țigle ștampilate cu numele unor unități militare romane: cohortele II Flavia Bessorum, IX Batavorum, Pedites Singularis, şi legiunile I Italica, V Macedonica şi XI Claudia, ceea ce demonstrează că a existat un puternic centru militar transformat ulterior într-un centru economic şi comercial. Arheologul Gheorghe Bichir a concluzionat că așezarea are cel puțin șase niveluri de locuire, începând din perioada Traian – Hadrian, până în secolul al IV-lea.
Distanța față de Buridava de la Ocnele Mari, de pe Dealul Cosota din Ocnița – „cea mai mare așezare dacică fortificată de la sud de Carpați, după Sarmizegetusa“ – este de doar zece kilometri. În zona de nord a orașului, arheologii au dat peste urme ale culturilor Sălcuța, Coţofeni, Glina, Verbicioara, Hallstatt şi geto-dacice. De fapt, dovezi din trecut sunt prin mai tot orașul.
Autostrada Antichității
Cert este că așezarea a fost locuită din cele mai vechi timpuri datorită poziționării sale pe drumul de legătură între Transilvania și Țara Românească, pe Valea Oltului. Printre arterele care se îndreptau aici venind din diferite direcții, cel mai cunoscut este vechiul drum roman – Autostrada Antichității – pe care s-a circulat neîntrerupt timp de un mileniu și jumătate, care ducea până la Dunăre și mai departe până la Roma. Acesta a fost cunoscut sub nenumărate denumiri, de la „Drumul cel Mare“ sau „Marele drum daco-roman“, la „Ulița Mare“ sau „Drumul cel Vechi“, „Drumul Oltului“, „Drumul lui Traian“ etc.
În zilele noastre, doar la Râmnicu Vâlcea se mai păstrează vechiul traseu și numele de odinioară: Calea lui Traian (Via Traiana) fiind bulevardul principal care străbate întregul oraș de la nord la sud.
Calea lui Traian în zona centrală a municipiului Râmnicu Vâlcea Foto Daciana Stoica
Celebrul „drum al sării“ începea de la granița de sud-vest a orașului de astăzi. De la Ocnele Mari, traseul străbătea cartierele Râureni şi Stolniceni; iar de aici se bifurca: o arteră trecea Oltul spre Muntenia, iar cealaltă se îndrepta spre Dunăre. Calea lui Traian duce direct spre centrul civic al orașului, care se transformă magic iarnă de iarnă, grație evenimentelor dedicate Târgului de Crăciun, aici fiind instalat bradul, un patinoar, dar și chioșcurile comerciale; iar în restul anului se însuflețește datorită festivalurilor, concertelor și a altor activități care se organizează aici. Centrul a fost refăcut după anii 2000, când a fost construită o parcare subterană pe două niveluri și un pasaj subteran de trecere pe sub Calea lui Traian, amenajat ca centru expozițional.
Marea Olteniei și bazinele cu apă sărată
Râmnicul se bucură de nenumărate locuri de agrement, atât în interiorul, cât mai ales în zonele sale mărginașe. La începutul anilor ’80, în zona de sud a orașului, pe un vechi braț al Oltului se construia „Ștrandul Ostroveni“, cea mai mare bază de agrement cu apă sărată din Oltenia.
Pe marginea lacului, în care pe timpuri ajungeau dejecțiile localnicilor, s-au construit un sat de vacanță, restaurante și bazine cu apă dulce și sărată. Amenajat pe mai bine de 3,5 hectare de teren, satul de vacanță a fost pierdut în urma privatizărilor de după Revoluție. De anul trecut, proprietatea evaluată la 7 milioane de euro a revenit în patrimoniul municipal, după mai bine de două decenii de judecată, împreună cu Insula Pescarilor și Sălcioara.
Multă vreme s-a plănuit să fie realizat aici un proiect integrat care să cuprindă reabilitarea satului de vacanță, amenajarea unui debarcader pentru plimbări cu barca sau schi nautic, a unor locuri pentru pescuit sportiv, dar și a unor insule artificiale cu terase și puburi, prin transformarea întregii baze de agrement într-un imens aqua-park, pe fonduri europene.
Actuala administrație publică nu a confirmat vechile planuri, în schimb, a concesionat pe 49 de ani o clădire uriașă începută cu fonduri europene, destinată unui bazin de înot acoperit, care nu a putut fi finalizată sub pretextul unor vicii de proiectare și de construire, pentru a fi transformată în sală de evenimente pentru infima sumă de 16.000 de euro pe an. An de an, în sezonul estival, ștrandul este luat cu asalt de mii de turiști din întreaga țară, dornici să beneficieze de efectele terapeutice ale soluției saline aduse direct de la Ocnele Mari, printr-o magistrală de conducte de 12 kilometri lungime.
De la „O scrisoare pierdută“ la locul în care s-a intonat Imnul
„Zăvoiul“, care pe vremuri se afla la marginea orașului, proprietate a Mănăstirii Cozia în secolul al XIX-lea, avea să fie transformat într-una dintre „cele mai frumoase grădini publice ale Olteniei“, fiind astăzi printre cele mai vechi parcuri din țară. Locul apare menționat în „O scrisoare pierdută“ a lui Ion Luca Caragiale.
În urma unei adunări, Anton Pann și un grup de seminariști vâlceni au interpretat aici pentru prima oară imnul „Deșteaptă-te, române!“, la 29 iulie 1848. Deși există mai multe controverse pe marginea acestui subiect, episodul a fost menționat într-un raport către ministrul „Trebilor din Țările Românești“ al Guvernului provizoriu de la acea vreme, chiar de către administratorul districtului, Dumitru Zăgănescu, prezent la eveniment alături de prefectul județului și de reprezentanții Gărzii Naționale.
Astăzi, melodiile lui Anton Pann sunt readuse la viață și puse în valoare de Corul Seminarului Teologic ,,Sf. Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea și de Formația Vocal-Instrumentală de Muzică Veche a Arhiepiscopiei Râmnicului – grupul Arheon – sub bagheta preotului Siluan Dumitru Codruț Scurtu, doctor în muzică și profesor la același seminar din Vâlcea.
Pe vremea când Anton Pann intona Imnul la Vâlcea, Zăvoiul încă nu fusese transformat în parc. În 1850, în urma unei vizite, domnul Barbu Dimitrie Știrbei a dat ordin să fie construite „alei pentru pre umblarea obștii“, alocând fonduri în acest sens din „visteria personală“. Grădina publică avea să apară abia în 1856.
Pe vremuri, aici existau izvoare cu apă sulfuroasă, semn că Râmnicul reprezenta „inima de la care porneau arterele“ celor trei orașe balneoclimaterice: Călimănești, Govora și Olănești. Bătrânii veneau zi de zi să „soarbă din lichidul tămăduitor“.
Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea Foto Daciana Stoica
După inundațiile de la finele secolului al XIX-lea, a apărut și un stabiliment de băi, cu ape sulfuroase, dar și sărate, aduse „în sacale“ de la Ocnele Mari, care erau încălzite pe bolovani. Și tot în acest parc, până după Revoluția din 1989, aici au funcționat Băile Comunale și primul ștrand al orașului – care în anii de dinainte de război era printre cele mai moderne din țară. Parcul avea cascade artificiale de apă și plante meridionale. În perioada comunistă, aici a funcționat o vreme și Grădina Zoologică.
Parcul Zăvoi este în continuare cel mai mare din oraș. Lacul cu fântână arteziană, pe care altădată se plimbau lebedele, bărcile și hidrobicicletele, se transformă iarnă de iarnă în patinoar. Zona oferă nenumărate spații de joacă cu diverse personaje din povești: elefanți, mamuți, crocodili, prințese, instalații pentru sport în aer liber, fântâni și izvoare cu apă potabilă, un amfiteatru, bar, restaurant, și găzduiește și un mic skate-park, un lac cu nuferi și sediul Teatrului Municipal Ariel. Parcul este amplasat în zona centrală, pe drumul care duce spre stațiunea Băile Olănești, în vecinătatea Stadionului Municipal.
Pădurea-parc și piramidele stranii
Dealul Capela este unul dintre locurile emblematice ale orașului, pentru că în jurul lui s-a construit orașul, fiind considerat „plămânul așezării“ datorită pădurilor sale. Astăzi, dealul urmează să fie transformat într-un parc-pădure tematic, pe o suprafață de peste 46 de hectare care au intrat în patrimoniul municipal. Locul are nenumărate puncte de belvedere de unde poate fi admirat orașul în toată splendoarea lui.
În perioada stăpânirii habsburgice a Olteniei, pe vârful dealului a existat o capelă catolică, iar în perioada interbelică, a găzduit Campionatele naționale de bob și de sanie, în 1933 aici desfășurându-se Marele Concurs Național de Bobsleigh. Cinci ani mai târziu a fost inaugurată trambulina de sărituri cu schiurile.
Un alt reper de neratat, pe dealul situat pe malul estic al orașului, Goranu, îl reprezintă Piramidele de pământ de pe Valea Stăncioiului – o spectaculoasă rezervație geologică în care depozitele de micro-conglomerate au fost sculptate de „Mama Natură“ cu ajutorul ploilor și al zăpezii, sub forma unor tuburi imense de orgă, separate de hornuri adânci – „șiroiri“ – formate în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, cu înălțimi impresionante de 80 de metri. Rezervația naturală din Valea Stăncioiului, arie protejată cunoscută şi sub numele de Râpa Ciurii, se întinde pe o suprafață împădurită de 12 hectare, fiind la 6,5 kilometri depărtare de oraș.
Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea Foto Daciana Stoica
Arta stradală, printre cele mai noi atracții ale orașului
O serie de alei, clădiri, copaci, panouri fono-absorbante au fost readuse la viață prin intermediul artei stradale, grație unui profesor de desen de la Palatul Copiilor, Adrian Luță. Acesta și-a început misiunea de schimbare a aspectului întregului oraș cu pictarea singurelor panouri stradale din oraș. Aflate pe o stradă paralelă cu râul Olănești, în zona centrală, picturile cu imagini ale orașului de altădată reprezintă unul dintre obiectivele turistice ale Râmnicului.
Zidurile unui complex sportiv cu teren de tenis, de pe faleza râului Olănești, au fost imprimate cu imagini din desene animate ori din filme renumite: „Harry Potter“, „Sandy Bell“, „Naruto“, „The Witcher“, „Game of Thrones“ etc., iar pe fațadele insalubre ale unor clădiri din centrul civic au apărut imagini cu daci și romani. Pe o clădire din apropierea Gării din Râmnicu Vâlcea se regăsesc chipurile marilor domnitori români: Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul şi Vlad Ţepeş. Chiar și copacii au prins viață prin imagini ce pot fi admirate inclusiv noaptea. Lucrarea de pe panourile stradale din plexiglas, realizată pe o distanță de 200 de metri, caută să intre în Cartea Recordurilor.
Patriotism și muzică religioasă
În centrul orașului, pe drumul care duce spre Parcul Zăvoi, se găsește Casa Memorială „Anton Pann“. Clădirea este monument de arhitectură urbană construit la jumătatea secolului al XVIII-lea, cu foișor, pivniță, bucătărie, un dormitor și o încăpere-birou, în care se păstrează o parte dintre obiectele care au aparținut autorului „Poveștii vorbei“: mobilier, culegeri de folclor, cărți vechi, tablouri, țesături, lucrări muzicale etc.
Anton Pann a ajuns pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea în 1826 și a lucrat ca profesor de muzică la Seminarul Episcopiei Râmnicului, fiind cântăreț la una dintre bisericile centrale ale orașului, dar și traducător. În timpul șederii sale la Vâlcea s-a îndrăgostit de nepoata starețelor de la mănăstirile Dintr-un Lemn şi Surpatele, care-i ceruseră să predea muzică și la mănăstirile păstorite de ele.
Cum iubirea n-a primit binecuvântarea starețelor, dată fiind diferența de vârstă dintre Anton (32 de ani) și frumoasa Anica (16 ani), cei doi au fugit la Brașov. Ca să nu fie găsită, copila și-a tăiat părul și s-a îmbrăcat în straie bărbătești, fiind cunoscută drept „ucenicul lui Anton Pann“. Cei doi s-au căsătorit, dar relația lor nu a rezistat încercărilor timpului. Perioada petrecută la Vâlcea și-a pus amprenta pe culegătorul de folclor care a revenit mai apoi și în 1848.
Compozitor și poet, lui Anton Pann i se atribuie muzica imnului „Deşteaptă-te, române!“, prin adaptarea cântecului „Din sânul maicii mele“, pe versurile lui Andrei Mureșanu. Ca să se întrețină, acesta își vindea cărțile în târgul de la marginea orașului, din Râureni. Aceste plimbări se vor dovedi, în final, fatale, pentru că în timpul lor a contractat tifosul din cauza căruia a și murit în 1854.
Casa în care a locuit Anton Pann în Râmnicu Vâlcea a fost mutată aproximativ 40 de metri, pe șine de tren, în 1982, când s-a reamenajat centrul orașului. Programul de vizitare al casei memoriale este luni-duminică (vara: 10:00-18:00; iarna 9:00-17:00).
Istorie, artă și etnografie. Masca mortuară din bronz, unică în Europa
Un alt reper care nu trebuie ratat în timpul unei vizite la Râmnicu Vâlcea este Muzeul de Artă „Casa Simian“, găzduit de clădirea istorică ce a aparținut proprietarilor unei fabrici de încălțăminte din oraș, originari din Săliștea Sibiului, de la jumătatea secolului al XX-lea. Elementele gotice și renascentiste ale imobilului îi dau un farmec de vilă italiană, completată de o grădină interioară, cu portic și acoperiș din olane. Aici se regăsesc lucrări de Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Corneliu Michăilescu, dar și ale unor pictori din a doua jumătate a secolului XX.
Muzeul de Istorie „Aurelian Sacerdoțeanu“ se află în clădirea uneia dintre cele mai vechi unități de învățământ din oraș, Școala cu Ceas, care s-a mutat într-un sediu nou, chiar peste stradă. Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și găzduiește colecții începând cu epoca paleolitică și până la cea modernă.
Cea mai importantă piesă de colecție a muzeului o reprezintă o mască mortuară din bronz, unică în Europa, descoperită în 1978, în situl Buridava Dacică. Timp de două decenii a stat în vestibulul vilei lui Nicolae Ceaușescu, iar imaginea ei se regăsește și pe frontispiciul instituției. Muzeele sunt deschise zilnic între orele 10:00-18:00, cu excepția zilei de luni, iar pe timpul iernii între 9:00 și 17:00.
Pe DN7/E81, la ieșirea nordică din oraș, la granița cu localitatea învecinată, este amplasat Muzeul Satului Vâlcean, în care imaginea şi spiritul satului străbunilor s-au păstrat nealterate într-un peisaj de basm ce se întinde pe opt hectare. Alături de vechi case strămutate din toate ungherele județului, aici găsim și o școală rurală, o biserică, un han, ateliere de olărit, tâmplărie, dulgherie, fierărie, atelier de prelucrare a părului de capră, moară de apă, stupine, troițe, foișoare de pază, o stână, un patrimoniu ce însumează 80 de construcții arhitecturale și aproximativ 12.000 de piese muzeistice.
Istorie pe viu la Muzeul Satului din Râmnicu Vâlcea Foto Veteres Milites Sibiu
În jurul unei cule cu scară interioară ctitorită la 1810 de Preda Bujoreanu, inclusă pe lista principalelor cule din Oltenia – Cula Bujorenilor – s-a conceput întregul muzeu. Acesta deține și un han adus de la munte, de pe Valea Lotrului, construit în 1889, dotat cu un patefon, o colecție de discuri și „strămoșul frigiderului“ – un răcitor. La Muzeul Satului din Bujoreni s-au turnat scene din filmul „Păcală se întoarce“, în care apare și scrânciobul deținut de instituția vâlceană.
Monumentul Independenței, dedicat eroilor căzuți în războiul din 1877-1878, are peste un secol vechime și tronează la poalele Dealului Capela. O tânără întruchipează simbolul Independenței. Aici, oficialitățile depun coroane de flori în zilele de sărbătoare.
Cele mai frumoase clădiri din oraș
Puține clădiri istorice au scăpat de ghearele nemiloase ale comunismului. Printre ele se numără Palatul Copiilor, cea mai veche clădire funcțională din Râmnicu Vâlcea: vechi conac boieresc cunoscut sub numele proprietarilor săi, Socoteanu-Lahovari. Monument de arhitectură din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, încă deține sobele originale în stil baroc, vechi de peste trei secole, de inspirație vieneză sau italiană, cu teracotă bogat ornamentată cu foiță de aur. Una dintre cele șapte sobe a fost evaluată la 50.000 de euro.
Parcul în care se află, „Mircea cel Bătrân“, componentă a centrului civic, este împrejmuit cu ziduri de sprijin din piatră, pe trei laturi, despre care se crede că ar aparține Curții domnești din timpul lui Mircea cel Bătrân.
Clădirea Judecătoriei reprezintă opera inginerului arhitect de origine austriacă Henri Sousskind – care și-a pus amprenta pe mai multe clădiri de o mare valoare istorică din țară și din Capitală, precum „Casa Pompiliu Eliade” și Hotelul Athenee Palace din București, și a supravegheat lucrările Hotelurilor Palace din Constanța și din Sinaia, dar și ale Cazinoului din Sinaia, printre altele. Construită în perioada anilor 1906-1907, clădirea Judecătoriei din Râmnicu Vâlcea a fost înscrisă în lista Monumentelor Istorice, alături de alte imobile vechi.
Clădirea Palatului de Justiție, o impozantă structură în stil neoclasic, cu coloane corintice inspirate din arhitectura unor clădiri celebre ale momentului inaugurării sale, de la începutul secolului trecut, precum Panteonul din Paris sau Roma, Banca Națională a Angliei, Muzeul Prado din Madrid, a găzduit de-a lungul timpului Palatul de Cultură, Biblioteca Județeană, dar și Casa Armatei.
Au rămas antologice balurile ofițerilor organizate în această clădire în ultimele decenii ale secolului trecut. În urmă cu cinci ani s-a decis, printr-o hotărâre de Guvern, alocarea de fonduri, prin Compania Națională de Investiții, pentru reabilitarea și extinderea acestui imobil de patrimoniu.
Clădirile Colegiilor Naționale „Alexandru Lahovari“ și „Mircea cel Bătrân“, de la poalele Dealului Capela, sunt de asemenea încărcate de istorie.
Scuarul Revoluției din Râmnicu Vâlcea cu clădirile istorice ale Judecătoriei și Tribunalului Foto DM
Când vorbim despre arhitectură, nu putem uita, chiar dacă nu este vorba despre istorie, de Cupola „Facerii lumii” – unul dintre simbolurile actuale ale orașului, nelipsită din traseele turistice. Este vorba despre vitraliul sub formă de cupolă al Bibliotecii Județene din Râmnicu Vâlcea, remarcat de World Record Academy – Academia Recordurilor Mondiale, în urmă cu trei ani când l-a decretat drept „cel mai mare vitraliu sub formă de cupolă”.
Medicina istorică
Printre clădirile vechi ale orașului se mai numără și Spitalul Vechi, a cărui construcție a început în 1890 și s-a finalizat cinci ani mai târziu, la inițiativa doctorului Ioan Suciu şi a medicului primar al orașului Gheorghe Sabin, cu sprijinul inspectorului general sanitar, medicul de origine franceză Charles Laugier.
Cum, la acea vreme, orașul nu avea niciun spital, s-a proiectat o clădire cu o arhitectură eclectică, cu două aripi laterale, parter și etaj. Imobilul a purtat numele ministrului I.G. Duca, iar ulterior i s-au adăugat pavilionul de boli contagioase și alte corpuri de clădiri. Aici au funcționat de la bun început secțiile ORL, Oftalmologie și Fizioterapie. Parcul din jurul clădirii a atras atenția regizorului Alexandru Tatos, care a debutat în cinematografie cu filmul „Mere roșii“ (1976) care s-a turnat în acest spital, fiind inspirat din viața unui reputat medic vâlcean – Grigore Schileru.
Clădirea pavilionului principal este monument istoric reprezentativ pentru arhitectura orașului. Spitalul vechi va fi modernizat prin Compania Națională de Investiții (CNI), cu aproximativ 100 de milioane de lei, fonduri guvernamentale, la finele lunii ianuarie fiind semnat contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Turismul monahal. Schiturile – tabără militară sau loc de execuție
Se știe despre Vâlcea că reprezintă județul cu cele mai multe mănăstiri seculare din România. O serie de lăcașuri de cult de patrimoniu în jurul cărora s-au țesut de-a lungul vremurilor povești greu de crezut se regăsesc în Râmnicu Vâlcea. Bunăoară, Schitul Troianu, situat pe dealul cu același nume, în partea de sud a orașului, a fost ridicat în urmă cu aproximativ două secole pe locul unui lăcaș mai vechi din secolul al XVIII-lea, de un aromân din Tessalia, fost stareț al Mănăstirii Hurezi.
Pe timpul Revoluției de la 1848, aici a fost cartierul general al taberei militare a pandurilor lui Tudor, conduși de generalul Gheorghe Magheru, simbol al rezistenței armate împotriva intervenției străine, motiv pentru care locul, reușind să adune 30.000 de suflete dispuse să lupte pentru aceeași cauză, a reprezentat unul dintre punctele de plecare spre realizarea Micii Uniri.
Se spune că în vara lui 1859, când a vizitat județul Vâlcea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a menționat despre cei care au participat la Revoluție și chiar a recompensat un ofițer și un dorobanț de ordonanță pe care i-a ridicat în grad și le-a acordat distincția „Dragonul de aur“. În timpul ocupației austriece, schitul a fost transformat în spital, iar pe vremea comuniștilor a devenit sediu pentru Întreprinderea Agricolă de Stat Râmnicu Vâlcea, biserica ajungând grajd pentru animale.
Schitul Troianu din Râmnicu Vâlcea Foto Daciana Stoica
În partea opusă a orașului, pe coama unui alt deal, se află Schitul Cetățuia, ridicat pe un fost așezământ dacic. Circulă o legendă potrivit căreia, de sub schit pornea, cu secole în urmă, un tunel secret, pe sub râul Olt, lung de câțiva kilometri, care ducea către o cetate fortificată de pe celălalt mal, distrusă în timpul năvălirilor mongole. Se spune că ar fi fost astupat, dar cercetătorii au menționat că de fapt ar fi vorba despre tunelul unui simplu puț. În primele zile ale anului 1529, aici au fost asasinați, în sfântul altar, domnitorul Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad. Capul voievodului a fost dăruit sultanului Suleyman Magnificul, iar trupurile celor doi au fost îngropate la Mănăstirea Curtea de Argeş. Pictura bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu, evidenţiindu-se cea de pe catapeteasmă.
Cei doi sfinți și misterul Doamnei Stanca
Și ansamblul episcopal este un loc pitoresc, la poalele Dealului Capela, care ascunde nenumărate comori și legende. Arhiepiscopia Râmnicului este printre cele mai vechi din țară, unii considerând că datează din 1370, când aici a fost mutată Mitropolia Severinului, motiv pentru care mai târziu o vom regăsi sub denumirea Episcopia Râmnicului Noului Severin. Deși s-a încercat în mai multe rânduri mutarea reședinței episcopale la Craiova, acest lucru s-a reușit abia în urma incendiului devastator din 1847 care a dus la arderea a jumătate din oraș, și implicit a bisericii episcopale.
Reședința episcopală a rămas strămutată până în 1856, când a revenit pe vechiul făgaș, fiind refăcută de către episcopul Calinic, în timpul domnitorului Barbu Știrbei, când s-a construit și Palatul episcopal care a rezistat până în zilele noastre – astăzi se știe că Episcopia Râmnicului reprezintă o continuare a Mitropoliei de la Severin. Aproximativ 50 de ierarhi au păstorit până acum Episcopia de la Râmnic, dintre care doi au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.
De asemenea, în curtea acestei arhiepiscopii a fost înmormântată Doamna Stanca, care s-a contaminat cu „morbul pestei“ la Râmnicu Vâlcea, la scurt timp de la întoarcerea de la Viena, în 1603, și nu a supraviețuit. Trupul soției lui Mihai Viteazul a fost înhumat în curtea Episcopiei Râmnicului, dar în timpul războiului ruso-turc din anii 1736-1739, mormântul a fost jefuit și distrus, iar mai apoi a căzut pradă teribilului incendiu din 1847. În timpul lucrărilor de reabilitare, urma mormântului soției voievodului s-a pierdut, păstrându-se doar piatra de mormânt.
Arhiepiscopia Râmnicului din Vâlcea Foto Nicolae Dobre
O biserică amplasată chiar în punctul zero al orașului, pe bulevardul principal, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, își datorează existența domnitorilor Pătrașcu Vodă și Mihai Viteazul. Pătrașcu cel Bun a avut în Râmnic curtea domnească, la jumătatea secolului al XV-lea, întărită cu turnuri de apărare.
În apropierea acestui lăcaș, ascunsă în spatele unor blocuri, există și o biserică romano-catolică, „Sfântul Anton de Padova“, ridicată la începutul secolului al XVI-lea și reclădită în timpul ocupației Olteniei de către austrieci. Clădirea franciscanilor refugiați aici din Bulgaria, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, a fost distrusă în timpul unui mare incendiu din 1738. De altfel, în timpul războaielor turco-austriece, din 1738 și 1788, orașul a fost distrus aproape în întregime de incendii și refăcut de fiecare dată.
Turism Vâlcea muzical
An de an, Râmnicu Vâlcea găzduiește evenimente de anvergură internațională precum „We Love Music Festival“, organizat pe platoul Dealului Goranu. Anul trecut, festivalul a reunit la un loc nume sonore ale muzicii, ca Lou Bega, ATB, Ronan Keating, Jay Sean, Ricchi e Poveri, Dr. Alban, Nana, Haddaway, ca să menționăm doar o parte dintre invitații străini, iar pentru acest an au fost anunțați deja East 17 și Mr. President. Tot anul trecut, la Râmnic s-a desfășurat Gala premiilor muzicii românești – Romanian Music Awards 2022.
Alte evenimente de marcă organizate anual sunt Zilele Orașului, Zilele Imnului, Deep Forest Fest, Ride the Vibe – pentru motocicliști, Super Cupa României la Karting electric, Târgul Meșterilor Populari, Maratonul Olteniei, Constelații Rock și multe altele.
Romanian Music Awards 2022 în centrul municipiului Râmnicu Vâlcea Foto Primăria
Orașul spălătoriilor de aur, al unor artiști, gânditori și oameni de știință celebri
Ar mai fi foarte multe de menționat despre istoria „Râmnicului de pe Olt“, dar ne oprim aici nu înainte de a aminti că în anii 1500 aici existau spălătorii de aur în care era decantat nisipul aurifer al Oltului, o îndeletnicire ale cărei ecouri se mai fac auzite și în zilele noastre, și tot în acest oraș s-a construit, înainte de 1642, prima moară de hârtie din Țara Românească, iar la tiparnița dăruită de Constantin Brâncoveanu Episcopiei a apărut, în 1787, cea dintâi „Gramatică în limba română“ întocmită de Ienăchiță Văcărescu, și în 1835, așezarea avea o școală cu predare în limba română.
La Râmnicu Vâlcea s-au născut renumitul actor Dem Rădulescu, criticii literari Nicolae Manolescu și Eugen Negrici, compozitorul și interpretul de muzică ușoară Horia Moculescu, filosoful Gabriel Liiceanu, informaticianul și inventatorul Ionuț Alexandru Budișteanu, cobzarul Bogdan Mihai Simion, iar alți mari vâlceni, precum patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, mitropolitul Bartolomeu Anania și fizicianul Cristian Presură și-au legat destinul de acest oraș.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





