Actualitate
Moartea lui Mihai Viteazul. Cine a comandat uciderea domnitorului și misterele din momentul asasinatului
Moartea lui Mihai Viteazul a fost rapidă și cumplită. După asasinare, trupul voievodului valah a fost batjocorit și mutilat. Trupul a fost despărțit de cap și cu greu se știe ce s-a întâmplat cu scheletul domnitorului.
Craniul lui Mihai Viteazul FOTO Historia.ro
Mihai Viteazul, figură emblematică a istoriei românilor, a murit, asasinat, la numai 43 de ani, în anul 1601, după șapte ani de domnie. A fost unul dintre cei mai de succes voievozi și generali valahi, reușind să stăvilească expansiunea otomană, evident cu ajutor transilvănean, iar mai apoi să cucerească Ardealul și Moldova. A fost voievodul care a stăpânit, chiar dacă numai pentru câteva luni, cel mai vast teritoriu din istoria medievală a românilor. Moartea sa a fost însă cumplită, iar trupul său a fost batjocorit.
Mihai Viteazul ucis la ordinele habsburgilor
Mihai Viteazul a fost victima propriului succes și a propriilor ambiții. În anul 1600 a fost alungat după o rebeliune a nobilimii maghiare sprijinită chiar de habsburgii care doreau Ardealul pentru ei – și nu în mâinile voievodului valah. După o pribegie prin Europa Centrală, pe la curtea de la Viena sau Praga, Mihai ajunge să primească o nouă șansă. Cum remarcă o serie de specialiști, voievodul muntean a fost folosit de împăratul habsburgic pentru a scăpa de Bathoreștii din Transilvania, trecuți de partea turcilor. Primește o armată, bani și chiar posesiuni în Boemia.
Mihai, împreună cu generalul Basta, trimisul imperial, reușește să se acopere din nou de glorie. Pentru ultima oară. Principele valah recucerește Transilvania, iar boierii credincioși îi alungă pe Movileștii aduși de turci în Țara Românească.
Pe scurt, Mihai Viteazul se pregătea să-și reia posesiunile câștigate în anul 1600. După ce au văzut Ardealul scos din mâinile Bathoreștilor, habsburgii hotărăsc scoaterea din scenă a prințului valah.
„Curtea Imperială nu stabilise dinainte soarta Ardealului după recucerire, nici rolul lui Mihai. Acesta fusese recunoscut odinioară, măcar de Pezzen, ca guvernator al Ardealului, înţelegea deci să stăpânească iar această ţară, cu învoirea împăratului. (…) De aceea Basta a lucrat pentru stăpânii lui, care vroiau să aibă Ardealul direct sub cârmuirea lor, înlăturând pe Mihai. Basta era un general în slujba lor şi nu ar fi făcut această faptă, dacă nu ar fi ştiut că ea va fi aprobată”, preciza P.P Panaitescu în „Mihai Viteazul”.
Mihai începuse să o facă pe stăpânul în Ardeal, ucigând pe cei care-i considera trădători. În plus, au existat mai multe incidente, care au stârnit nemulțumirea imperialilor.
Mihai Viteazul a fost victima propriului succes și a propriilor ambiții FOTO Profimedia
Omorât în mijlocul taberei
Generalul Basta, despre care se spune că oricum îl invidia pe Mihai Viteazul pentru succesul său pe câmpul de luptă, a trimis niște mercenari valoni să-l ucidă.
Mihai se afla la Turda și se pregătea să plece către Făgăraș și apoi în Țara Românească. În dimineața zilei de 9/19 august 1601, în fața cortului său au ajuns și 300 de mercenari valoni conduși de Jaques Beauri. O cronică anonimă arată că Mihai i-a întâmpinat cu brațele deschise crezând că sunt mercenari trimiși de Basta ca să-l ajute în campaniile ulterioare. În schimb aceștia îl atacă pe Mihai și îl ucid.
„Iar când fu într-o dimineaţă văzu viind oaste nemţească către cortul lui, unii călări, alţii pedeştrii şi socoti că aceştia sunt ajutorul lui, şi nimic de dânşii nu se temea. Iară ei, procleţii, nu i-au fost de ajutor, ci vrăjmaşi. Şi dacă văzu că sosesc, ieşi din cort înaintea lor şi le zise: <Bine aţi venit, voinicilor, vitejilor!>. Iară ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatice cu săbiile scoase. Iar unul cu suliţa şi-l lovi direct în inimă, iar altul degrab îi tăie capul”, se arată în cronici.
Mai sunt și alte cronici care descriu moartea voievodului muntean, mai amănunțit.
„Unul din căpitani cu numele de Beaurius a intrat în cort împreună cu încă câţiva. Au pus mâna pe Mihai zicând: <Ești prins!> Mihai i-a zis: <Ba!> şi a pus mâna pe sabie s-o scoată. Un valon ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia (n.r. – Mihai Viteazul era stângaci). Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate şi astfel prăbuşindu-se i-au tăiat capul cu propria sabie”, preciza cronicarul Szamoskozy.
Mai există și alte variante, în care diferă doar câteva detalii. De exemplu, într-una din ele, Mihai este împușcat în mână de Beauri, iar un alt valon îl lovește mortal cu o halebardă.
Șocant este faptul că Mihai moare în mijlocul taberei sale, fără ca nimeni să intervină. Este un real mister. Fie totul s-a petrecut extrem de rapid, dimineața devreme, fără prea mult zgomot, deși detunătura de pistol era destul de zgomotoasă, fie cortul lui Mihai se afla la o distanță mai mare față de restul corturilor, iar oamenii săi de încredere erau plecați cu alte treburi.
În orice caz, este greu de imaginat cum au pătruns 300 de valoni în tabăra domnitorului, l-au ucis și au plecat nestingheriți.
Trupul lui Mihai Viteazul batjocorit și lăsat să putrezească
Culmea, după ce l-au ucis fără ca nimeni să intervină, valonii au avut timp să-i omoare calul și să-i batjocorească și trupul. Mărturiile privind tratamentul oferit rămășițelor lui Mihai Viteazul sunt de-a dreptul îngrozitoare. Trupul voievodului a zăcut trei zile, decapitat, într-un șanț, gol pușcă. Valonii i-au luat capul și după ce i-au omorât calul, i l-au pus pe leșul animalului doborât.
„I-au târât trupul din cort și a zăcut trei zile, gol, la marginea drumului. Capul, cu barbă cu tot, l-au pus pe leșul unui cal, care murise acolo în același timp, și a stat capul acolo multă vreme”, preciza cronicarul maghiar Istvan Szamoskozy.
Mai mult decât atât, aceeași cronică arată că mercenarii i-au tăiat bucăți din piele ca să le aibă suvenir.
„Tăiat-au nemţii bucăţi mari de piele din trupul voievodului despuindu-i spatele şi coastele, umerii şi le-au oprit ca amintire. În cele din urmă, aşa scârbos cum era, l-au înmormântat nişte sârbi într-o groapă mică, ca să nu-l mânce câinii”, arată aceeași cronică.
Povestea este confirmată și de Wolfgang de Bethlen care în 1650 scria în ”Cronica Transilvaniei” despre batjocorirea trupului voievodului: „Capul acestuia l-au pus pe coapsa propriului cal alb mort. Corpul lui Mihai a fost scos din cort, despuiat de haine şi a zăcut timp de trei zile în apropierea drumului, iar soldaţii i-au tăiat pielea de pe spate, coaste şi umeri, i-au tăiat-o ca să o păstreze ca amintire pentru faptele sale nemaipomenite. După aceea, totuşi, corpul acestuia, ca să nu fie sfâşiat de câini, câţiva traci l-au înmormântat din ordinul lui Basta într-o groapă”.
Planează același mister: cum de a zăcut trupul voievodului într-un șanț fără ca nimeni din anturajul sau din tabăra sa să intervină. Nu vom afla, probabil, niciodată.
Actualitate
Trei dintre cele mai periculoase arte marțiale din lume. Cum au fost create pentru supraviețuire și război
În lume există stiluri de arte marțiale și sisteme de luptă care au fost create pentru eliminarea rapidă a adversarului. Unele folosesc tehnici extrem de brutale în timp ce altele se bazează pe folosirea armelor tradiționale și eliminarea completă a inamicului.
Doi luptători de Lethwei de la începutul secolului XX FOTO wikipedia
Artele marțiale sunt sisteme complexe de tehnici de luptă, cu sau fără arme, dezvoltate de-a lungul mileniilor pentru autoapărare, disciplină și dezvoltare personală. Marea parte a acestora au rădăcini extrem de vechi și au fost create inițial pentru anihilarea inamicului cu ajutorul armelor sau al mâinilor goale (în cazul dezarmării). Au existat, totodată, stiluri dezvoltate special pentru lupta fără arme. De-a lungul timpului, artele marțiale, mai ales în lumea modernă, au devenit mai degrabă ramuri sportive, cu reguli precise și cu înlăturarea totală a elementelor letale sau a tehnicilor extrem de periculoase.
Practic, au devenit, așa cum precizam, un mod de a face mișcare în mediul urban sau un mijloc de dezvoltare personală. Câteva stiluri de arte marțiale și-au păstrat însă scopul inițial, de anihilare a adversarului, și au conservat metode de luptă extrem de brutale. Trei dintre acestea și-au câștigat o faimă aparte, fiind considerate cele mai letale stiluri de luptă care au supraviețuit până astăzi. Cei care le stăpânesc își pot transforma corpul într-o armă teribilă.
„Arta celor nouă membre” sau atunci când ringul devine o baie de sânge
Unul dintre cele mai brutale sporturi de contact sau stiluri de arte marțiale este boxul birmanez sau Lethwei. În lumea tradițională a Birmaniei este descris drept „arta celor nouă membre”, fiindcă aproape toate loviturile sunt permise, mai puțin cele sub centură. Practic, luptătorii pot să-și folosească în confruntare pumnii, picioarele și chiar capul. Pot aplica lovituri extrem de dure cu genunchii și coatele. Cele mai teribile lovituri din cadrul Lethwei sunt cele cu capul la nivelul feței. Luptătorii nu poartă, în mod tradițional, proteze, mănuși sau alte dispozitive de protecție. Pur și simplu, este ca o luptă de stradă, cu pumnii goi și lovituri foarte dure la cap și corp, executate cu coatele, genunchii, pumnii, picioarele și capul.
Luptele dintre boxerii birmanezi se terminau uneori într-o baie de sânge. Și asta în condițiile în care nu existau runde sau victorie la puncte. Pur și simplu, câștiga cel care rămânea în picioare. Victoria se obținea doar prin knock-out. Lethwei este un stil apărut în secolul al XII-lea în Myanmar, în Asia de Sud-Est. Potrivit cercetătorilor, acest stil își are originile, în forma sa cea mai timpurie, în secolul al XII-lea, în timpul dinastiei Regatului Pagan. În Bagan există sculpturi pe temple și pagode din câmpiile centrale ale Myanmarului, care par să înfățișeze perechi de bărbați angajați în luptă, sugerând că acest sport ar putea avea o vechime de peste o mie de ani.
La început, luptele aveau loc în gropi cu nisip și erau de o brutalitate ieșită din comun. Participau la lupte atât nobili, cât și oameni de rând, indiferent de rang. În timpul dominației britanice, acest sport a fost interzis, dar a fost revitalizat ulterior, în timpul guvernării naționaliste a generalului Ne Win. Și asta fiindcă acest sport surprinde combativitatea unei națiuni întregi.
„Lethwei este mai mult decât un sport de luptă. Este o artă marțială și o cultură”, preciza Sayar Win Zin, un celebru luptător.
În plus, galele de Lethwei au devenit atât de populare, încât cei din familiile sărace găseau o sursă de subzistență dacă ajungeau să lupte cu succes în ring.
Meci de Lethwei în Myanmar FOTO wikipedia
„Am fost interesat de Lethwei încă din copilărie și știu că ne poate ajuta să scăpăm de sărăcie”, preciza Tun Tun Min, un alt luptător din Myanmar.
Ulterior, în timpurile moderne, Lethwei a devenit un sport organizat. Brutalitatea acestuia a fost păstrată, dar regulile s-au diversificat. De exemplu, meciul a fost împărțit în trei, patru sau cinci runde a câte trei minute fiecare, cu o pauză de două minute între ele. Este acceptată și remiza, dacă nu se ajunge la knock-out. Mâinile sunt acum învelite în straturi protectoare de material textil, iar majoritatea sportivilor poartă protecție dentară. Loviturile au rămas însă extreme. Luptătorii folosesc, la fel ca în vechime, coatele, genunchii și loviturile de cap. Din cauza loviturilor extrem de violente, Lethwei este ilegal în majoritatea țărilor din afara Myanmarului.
Lovituri letale cu viteza fulgerului și adaptare
O veche legendă indoneziană spune povestea a trei războinici Minangkabau din Sumatra de Vest. La îndemnul maeștrilor lor, tinerii au pornit spre nord în speranța de a atinge iluminarea spirituală. În timpul călătoriei lor, au fost prinși într-o bătălie sângeroasă în apropierea graniței cu Thailanda.
Unul dintre cei trei a fost rănit, dar a reușit să scape și să se refugieze într-o pădure. Urmând cursul unui pârâu, a ajuns la o cascadă, unde s-a oprit să se odihnească. Războinicul a observat o floare de lotus care cobora pe apă de-a lungul cascadei, însă, chiar și atunci când era împinsă sub apă de forța curentului, lotusul revenea la suprafață complet nevătămat.
Războinicul a încercat mai întâi să arunce o piatră în floare, apoi un băț, dar rezultatul a fost același. În cele din urmă, a intrat în apă și a încercat să o taie cu sabia, însă lotusul s-a ferit pur și simplu de lovitură, rotindu-se în apă și rămânând neatins.
Demonstrație de Silat tradițional FOTO wikipedia
Miracol! Împușcat de cinci ori, un luptător profesionist l-a pus la pământ pe atacator. Videoclipul viral
Epuizat, războinicul a căzut în apă, iar după ce a ieșit la mal a început să mediteze asupra modului în care principiul învingerii forței prin blândețe ar putea fi aplicat în luptă. Așa s-ar fi născut Silat, un stil de luptă extrem de dur și eficient, din Indonezia.
Propriu-zis, Silat este una dintre cele mai vechi și mai diverse arte marțiale din Asia de Sud-Est. Nu este un singur stil, ci un termen general pentru sute de sisteme de luptă dezvoltate în special în Indonezia, Malaezia, Brunei, Singapore, sudul Thailandei și comunitățile malay din regiune. Este cunoscut și sub numele de Pencak Silat (în special în Indonezia). Acest stil combină lupta corp la corp, tehnicile de autoapărare și utilizarea armelor tradiționale, punând accent pe mișcări rapide, fluide și letale.
Acest complex de stiluri de luptă s-a dezvoltat probabil prin secolul al XVI-lea în mediile rurale indoneziene și a fost preluat ulterior și de aristocrație. Tehnicile de luptă au evoluat din necesitățile de supraviețuire în junglă, dar și ca metodă de apărare împotriva bandiților, folosind adesea unelte cotidiene. În general, sătenii nu locuiau în zone întărite, nu aveau arme și nici nu erau instruiți să le folosească. Așa că au învățat să folosească tot ce aveau în gospodărie pe post de armă, dar și propriul trup.
Silat excelează în lupta în spații înguste, cu tehnici letale aplicate cu o viteză uluitoare. Se folosesc lovituri de cot, genunchi, proiecții și pârghii pentru ruperea rapidă a membrelor sau chiar a gâtului. Tehnicile tradiționale de Silat, aceste tehnici sunt însă în continuare predate. Un luptător foarte bine pregătit este efectiv letal în lupta corp la corp. De asemenea, în Silat se folosesc arme tradiționale precum keris (un pumnal tradițional cu lamă ondulată) sau karambit (un cuțit curbat în formă de gheară).
În momentul de față, există versiuni sportive ale Silat, care au eliminat loviturile letale sau periculoase. În școlile tradiționale de Silat, aceste tehnici sunt însă în continuare predate. Un luptător foarte bine pregătit este efectiv letal în lupta corp la corp. Datorită importanței sale culturale, Silat a fost inclus în Patrimoniul UNESCO în anul 2019.
O artă marțială creată pentru supraviețuire
Una dintre cele mai practice și eficiente arte marțiale din lume este, fără îndoială, Krav Maga. „Nu există reguli în stradă”, preciza Imi Lichtenfeld, întemeietorul stilului.
Spre deosebire de Silat și Lethwei, Krav Maga este un stil de luptă relativ nou. Practic, este un sistem modern de autoapărare și luptă corp la corp, creat în prima jumătate a secolului al XX-lea de către Imi Lichtenfeld. Spre deosebire de multe arte marțiale tradiționale, Krav Maga nu a fost conceput ca o artă cu ritualuri, forme sau competiții, ci ca un sistem practic destinat să ajute oamenii să supraviețuiască în situații reale de pericol.
Cu Krav Maga poți supraviețui în situații-limită și, totodată, îți poți neutraliza adversarul cu tot ce ai la îndemână. „Oamenii respectă puterea, iar ea vine în multe forme. Krav Maga este o putere, iar oamenii te vor respecta pentru că o cunoști”, preciza același Imi Lichtenfeld.
Propriu-zis, Krav Maga s-a născut dintr-o necesitate practică. A fost inventat de Imi Lichtenfeld, un evreu care s-a născut în 1910, la Budapesta. A iubit de mic sporturile de contact și a practicat box, lupte, dar și numeroase alte sporturi. În anii 1930, Imi era un luptător complex. Odată cu escaladarea antisemitismului și a atacurilor împotriva evreilor, Imi și-a folosit abilitățile pentru a apăra comunitatea evreiască din Bratislava.
Un robot umanoid cu perucă de clovn a lovit un copil în timpul unei demonstraţii
Tehnici de krav maga predate de instructor FOTO wikipedia
Experiențele din acea perioadă l-au făcut să înțeleagă că tehnicile sportive nu erau suficiente într-o confruntare reală. O luptă de stradă nu respectă reguli. Adică poate implica mai mulți adversari deodată, arme improvizate sau spații care nu te ajută să evadezi sau să lupți. Iar, pentru a supraviețui, trebuie să te adaptezi oricărui mediu. Practic, Imi Lichtenfeld a revoluționat lupta de stradă și a transformat-o în ceva absolut eficient și letal, folosind exact ceea ce poți avea la îndemână.
După război, Imi Lichtenfeld a emigrat în Palestina. Acolo a fost cooptat pentru a preda Krav Maga, sistemul inventat de el, forțelor de apărare israeliene. Ulterior, Krav Maga, care înseamnă literalmente „luptă de contact” (krav – luptă, maga – contact), a devenit sistemul oficial de pregătire pentru Forțele de Apărare Israeliene (IDF).
Krav Maga se bazează pe câteva principii fundamentale: simplitatea, folosirea reacțiilor naturale, atacul asupra punctelor vulnerabile, adaptarea și dorința de supraviețuire. Imi spunea că tehnicile trebuie să fie ușor de învățat și de aplicat în condiții de stres. „Dacă o tehnică nu funcționează în condiții reale, nu este o tehnică bună”, spunea acesta.
Totodată, tehnicile se bazau pe mișcările instinctive ale corpului și pe atacul asupra zonelor foarte vulnerabile ale adversarului. Pentru că nu este vorba despre onoare sportivă, ci despre supraviețuire, adică despre oprirea rapidă a amenințării. În acest context, sunt încurajate loviturile în cele mai sensibile locuri ale corpului.
În plus, practicanții sunt antrenați să reacționeze la situații care apar brusc. De exemplu, atacuri surpriză, agresori multipli și spații înguste. De asemenea, Krav Maga se bazează pe concentrare și pe luarea rapidă a deciziilor încă înainte de începerea luptei, prin observarea pericolului și evitarea conflictului atunci când este posibil.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-26T00:16:41.096Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/trei-dintre-cele-mai-periculoase-arte-martiale-din-2545349.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”magazin”,”trei-dintre-cele-mai-periculoase-arte-martiale-din-2545349.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/trei-dintre-cele-mai-periculoase-arte-martiale-din-2545349.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
„Gândacii au învins”. Ministrul Educației din India a demisionat după protestele uriașe, iar Guvernul a acceptat principalele revendicări
Mișcarea „Cockroach Janta Party” (Partidul Gândacilor), născută ca o satiră la adresa guvernului indian, a obținut una dintre cele mai importante victorii civice din ultimii ani. Ministrul Educației, Dharmendra Pradhan, și-a anunțat demisia, iar autoritățile au acceptat principalele cereri ale protestatarilor, punând capăt manifestațiilor care au cuprins întreaga țară.
1/4
Susținători ai Partidului Gândacilor au ieșit pe străzi FOTO AFP
Denumiți ironic „gândacii” (Cockroaches), tinerii din Generația Z au umplut străzile din New Delhi și alte mari orașe, cerând socoteală guvernului pentru scandalurile de corupție din educație.
Mișcarea Cockroach Janta Party (CJP), devenită virală în ultimele luni și transformată într-un simbol al nemulțumirii tinerilor din India, și-a suspendat sâmbătă protestele naționale după ce ministrul Educației, Dharmendra Pradhan, a demisionat, iar guvernul a acceptat principalele revendicări ale manifestanților, notează NBS News.
Anunțul a fost făcut chiar de reprezentanții mișcării pe platforma X.
„Gândacii au învins. Democrația a învins!”, au transmis liderii CJP, făcând referire la numele simbolic al organizației.
În New Delhi, sute de studenți și activiști au ieșit pe străzi pentru a sărbători victoria, fluturând steaguri ale Indiei și scandând lozinci împotriva guvernului.
Ministrul Educației și-a anunțat demisia
Dharmendra Pradhan și-a anunțat demisia după negocieri cu reprezentanții mișcării.
„Am un respect profund pentru aspirațiile, sentimentele și așteptările legitime ale tinerilor din această țară. Îndeplinirea visurilor noii generații a reprezentat întotdeauna angajamentul moral al vieții mele politice și publice”, a scris acesta pe platforma X.
Ulterior, miniștrii JP Nadda și Jitendra Singh au anunțat că toate dosarele penale deschise împotriva protestatarilor vor fi retrase. De asemenea, guvernul va acorda despăgubiri familiilor studenților care s-au sinucis după scandalurile privind scurgerile subiectelor de examen și va analiza propunerile CJP pentru reformarea sistemului național de examinare.
Potrivit liderilor mișcării, toate revendicările majore au fost acceptate de autorități.
De la o glumă pe internet la una dintre cele mai mari mișcări de protest
Cockroach Janta Party a apărut inițial ca o parodie a partidului de guvernământ Bharatiya Janata Party (BJP), după ce președintele Curții Supreme a Indiei i-a comparat pe tinerii șomeri cu „gândaci”.
Fondatorul mișcării, Abhijeet Dipke, a lansat atunci pe rețelele sociale întrebarea: „Ce s-ar întâmpla dacă toți gândacii s-ar uni?” Mesajul a devenit viral și a dat naștere unei mișcări care a adunat milioane de susținători și a transformat frustrarea tinerilor într-o amplă mobilizare civică.
În ultimele săptămâni, protestele s-au extins din New Delhi în marile orașe ale țării, inclusiv Mumbai, Bengaluru, Hyderabad și Ahmedabad. Autoritățile au intervenit în repetate rânduri pentru dispersarea manifestanților, folosind gaze lacrimogene și bastoane în apropierea Parlamentului.
Scandalul examenelor a declanșat revolta
Nemulțumirile au izbucnit după scandalul privind presupusa scurgere a subiectelor examenului NEET, testul extrem de competitiv care permite accesul la facultățile de medicină din India.
Protestatarii au acuzat guvernul că nu a gestionat corespunzător situația și au cerut demisia ministrului Educației, despăgubiri pentru familiile studenților care s-au sinucis după scandal și tragerea la răspundere a celor implicați în reprimarea manifestațiilor.
Premierul Narendra Modi a comentat pentru prima dată public situația abia joi, când a recunoscut că scurgerea subiectelor reprezintă „o problemă serioasă” și a anunțat înființarea unor instanțe speciale pentru judecarea rapidă a cazurilor de fraudă la examene. Protestatarii au considerat însă că măsurile sunt insuficiente și au continuat manifestațiile.
Greva foamei care a mobilizat țara
Un rol important în amplificarea protestelor l-a avut activistul Sonam Wangchuk, care a intrat în greva foamei timp de 26 de zile.
Acesta a întrerupt protestul după negocieri cu parlamentari și în contextul temerilor privind escaladarea violențelor.
Sâmbătă, Wangchuk a salutat demisia ministrului Educației, pe care a descris-o drept „o victorie a păcii, răbdării și perseverenței”.
Într-un ultim mesaj publicat pe X, liderii Cockroach Janta Party au transmis și un avertisment simbolic adversarilor lor politici: „Nu uitați: nu vă puneți cu gândacii.”
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-25T18:20:22.016Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/gandacii-au-invins-ministrul-educatiei-din-2545727.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”gandacii-au-invins-ministrul-educatiei-din-2545727.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/gandacii-au-invins-ministrul-educatiei-din-2545727.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Armata Română răspunde criticilor privind costul rachetelor: „Siguranța cetățenilor nu are preț. Cea mai scumpă decizie este să nu faci nimic”
Armata Română a transmis un mesaj public după dezbaterea privind costul rachetelor folosite pentru interceptarea dronelor care au pătruns în spațiul aerian al țării. Reprezentanții instituției spun că întrebarea corectă nu este cât costă o rachetă, ci cât ar costa dacă aceasta nu ar fi fost lansată.
Armata Română răspunde criticilor privind costul rachetelor. FOTO: Facebook / Armata Română
„Toată lumea întreabă cât costă racheta. Mai puțini se întreabă cât ar costa dacă nu ar fi fost lansată”, transmite Statul Major al Apărării pe pagina de Facebook.
Reprezentanții Armatei compară sistemele de apărare cu echipamentele de siguranță din viața de zi cu zi.
„E ca și cum ai spune că airbagul unei mașini este prea scump, fără să te gândești cât valorează viața omului pe care îl salvează. Sau că un extinctor este o cheltuială inutilă, până în ziua în care îți salvează casa”, se arată în mesaj.
Potrivit Armatei, decizia de lansare a unei rachete nu este una financiară, ci una care ține de protejarea populației.
„O rachetă nu este trasă pentru a economisi bani. Este trasă pentru a elimina un pericol. Când o dronă neidentificată pătrunde în spațiul aerian al României, decizia nu se ia comparând prețul dronei cu prețul rachetei. Se ia comparând riscul cu valoarea pe care trebuie să o protejăm: viața oamenilor”, precizează instituția.
Mesajul se încheie cu concluzia că „siguranța cetățenilor nu are preț”, iar „cea mai scumpă decizie poate fi, de fapt, să nu faci nimic”.
De ce folosește România F-16 împotriva dronelor.
Postarea vine după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat că folosirea avioanelor F-16 pentru interceptarea dronelor nu reprezintă metoda clasică de combatere a unor astfel de amenințări, însă este necesară în zonele în care sistemele antiaeriene de la sol nu au acoperire.
„Cu siguranţă că nu pentru toate dronele care intră în spaţiul aerian românesc ridicăm avioane de vânătoare. Avioanele de vânătoare F-16 nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor. Există un mix de soluţii care au fost implementate în zona respectivă. Există apărare antiaeriană şi la sol. Însă raza de acţiune a echipamentelor de apărare antiaeriană de la sol este una limitată. Folosim avioanele de vânătoare pentru zonele în care nu este acoperire din partea sistemelor de la sol. Clasic, în apărarea împotriva dronelor nu sunt utilizate avioanele de vânătoare. Trebuie utilizate soluții mult mai ieftine, pentru care n-a existat preocupare în trecut de înzestrare în Armata Română. În acelaşi timp am cerut şi sprijin NATO şi am comandat tot ceea ce este nevoie pentru a ajunge la un grad de siguranţă aproape absolut. Până atunci facem maximum posibil cu ce avem la dispoziție”, a declarat Miruță”, a declarat Miruță.
Ministrul a anunțat că România va începe să primească, începând din ultimele luni ale acestui an, sisteme dedicate anti-dronă, achiziționate prin programul SAFE. Acesta a susținut că țara ar fi fost mai bine pregătită dacă investițiile în astfel de capabilități ar fi fost făcute mai devreme.
„Eu am ajuns la Ministerul Apărării în decembrie anul trecut, când am observat că Armata Română nu are capabilități suficiente de luptă împotriva oricărui context anti-dronă. În câteva luni de zile, prin programul SAFE, am comandat și am contractat aceste capabilități. Ele nu vin peste noapte”, a spus ministrul.
Până la livrarea noilor sisteme, România se bazează pe resursele existente și pe sprijinul aliaților.
„Armata Română în permanență face maximum cu ce are la dispoziție. Acesta este răspunsul cinstit pe care trebuie să-l înțeleagă românii”, a conchis Radu Miruță.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-25T11:58:23.130Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/armata-romana-raspunde-criticilor-privind-costul-2545678.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”armata-romana-raspunde-criticilor-privind-costul-2545678.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/armata-romana-raspunde-criticilor-privind-costul-2545678.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Trei dintre cele mai periculoase arte marțiale din lume. Cum au fost create pentru supraviețuire și război
În lume există stiluri de arte marțiale și sisteme de luptă care au fost create pentru eliminarea rapidă a adversarului....
„Gândacii au învins”. Ministrul Educației din India a demisionat după protestele uriașe, iar Guvernul a acceptat principalele revendicări
Mișcarea „Cockroach Janta Party” (Partidul Gândacilor), născută ca o satiră la adresa guvernului indian, a obținut una dintre cele mai...
Armata Română răspunde criticilor privind costul rachetelor: „Siguranța cetățenilor nu are preț. Cea mai scumpă decizie este să nu faci nimic”
Armata Română a transmis un mesaj public după dezbaterea privind costul rachetelor folosite pentru interceptarea dronelor care au pătruns în...
Studentă la Drept, prinsă în timp ce transporta o bombă gata de utilizare, destinată unui atac în Irlanda de Nord
O studentă la Drept, în vârstă de 25 de ani, a fost pusă sub acuzare după ce autoritățile irlandeze au...
Ghidul conservelor făcute în casă fără riscuri. Cum eviți greșelile care pot provoca botulism
Vara este sezonul conservelor făcute în casă, de la zacuscă și bulion până la murături și legume păstrate pentru iarnă....
România nu mai este între cele mai corupte trei țări din UE. Cine i-a luat locul
România nu mai figurează între primele trei țări din Uniunea Europeană cu cele mai slabe rezultate privind absența corupției în...
Radu Miruță va susține o conferință de presă la MApN, după doborârea dronei deasupra județului Buzău
Ministrul Apărării, Radu Miruță, va susține o conferință de presă vineri, 24 iulie, la ora 14:30, la sediul Ministerului Apărării...
-
Actualitateacum 2 zileAiud, orașul de unde începe șoseaua Transapuseana. Ce descoperă turiștii în locul faimos pentru temuta sa închisoare
-
Actualitateacum 3 zileAlexandru Nazare anunță deblocarea a 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie”. Memorandumul intră în ședința de Guvern
-
Actualitateacum 2 zileMoment neprevăzut la Cotroceni: Un militar din garda de onoare a leșinat în timpul ceremoniei de primire a președintelui Indiei
-
Breakingacum o ziTrump amenință UE că va plăti un „preț greu” pentru amendarea companiilor americane: „SUA nu sunt pușculița Europei”
-
Actualitateacum 2 zileEuropa arde sub un val de căldură brutal: Zeci de mii de oameni, evacuați din calea incendiilor de vegetație
-
Actualitateacum 2 zile
Radu Miruță va susține o conferință de presă la MApN, după doborârea dronei deasupra județului Buzău
-
Breakingacum 21 de oreConsulatul României de la Sankt Petersburg și-a pus lacătul. Drapelele României și UE au fost îndepărtate, anunță presa din Rusia
-
Actualitateacum o zi
România nu mai este între cele mai corupte trei țări din UE. Cine i-a luat locul