Actualitate
AC Milan, Benfica, Olympique Marseille şi AS Roma, calificate în optimile Europa Conference League
AC Milan, Benfica, Olympique Marseille, AS Roma, Freiburg, Qarabag FK, Sparta Praga şi Sporting Lisabona sunt echipele calificate, joi seara, în optimile de finală ale Europa League la fotbal, scrie Agerpres.
Europa Conference League FOTO: Shutterstock
AC Milan a pierdut cu 2-3 la Rennes, în manşa secundă a play-off-ului pentru calificarea în optimile de finală. Benjamin Bourigeaud reuşind un hat-trick pentru bretoni, însă rossoneri merg mai departe după victoria cu 3-0 din tur.
Benfica a egalat cu Toulouse, 0-0, în Hexagon, însă a câștigat în tur cu 2-1, printr-un gol marcat in extremis de Angel Di Maria, din penalty.
Olympique Marseille, la primul meci cu Jean-Louis Gasset pe banca tehnică, a trecut de Şahtior Doneţk cu 3-1, după ce ucrainenii au deschis scorul. În tur scorul a fost egal, 2-2.
AS Roma a avut nevoie de lovituri de departajare pentru a câștiga cu Feyenoord. Scorul a fost egal, 1-1, atât în tur, cât şi în retur. „Giallorossi” au câştigat la penalty-uri cu 4-2, deşi Romelu Lukaku a ratat. Portarul Mile Svilar a oprit două lovituri şi echipa antrenată de Daniele De Rossi s-a calificat.
Feyenoord şi AS Roma sunt la al treilea sezon consecutiv în care se înfruntă în cupele europene. „Giallorossi” au câştigat prima ediţie a competiţiei Europa Conference League, după 1-0 cu Feyenoord în finală, în 2022, la Tirana. În ediţia 2022-2023 a Europa League, a cărei finală a disputat-o AS Roma, echipa capitolină a trecut în sferturi de Feyenoord, după 0-1 la Rotterdam şi 4-1, după prelungiri, pe Stadio Olimpico.
Azerii de la Qarabag FK vor merge mai departe, deşi au pierdut acasă cu Sporting Braga, scor 2-3. Gazdele au înscris de două ori în prelungiri, deşi jucat în zece din min. 57. În tur, Qarabag s-a impus cu 4-2.
Sporting Lisabona s-a mulţumit cu un egal pe teren propriu cu Young Boys Berna, 1-1, după ce câştigase primul meci cu 3-1. Lusitanii au ratat totuşi un penalty pe „Jose Alvalade”.
Sparta Praga a trecut de Galatasaray Istanbul cus corul de 4-1, după ce în tur a fost 3-2 pentru „Cim Bom”. La Praga, echilibrul s-a rupt după ce Galata a rămas în zece oameni, cehii punctând apoi de trei ori, prin Indrit Tuci (74), Lukas Haraslin (80) şi Jan Kuchta (90+6).
SC Freiburg a reuşit calificarea după prelungiri şi o revenire remarcabilă. Lens a condus cu 2-0 la pauză, după 0-0 în tur, însă Roland Sallai a realizat o dublă (67, 90+2), trimiţând partida în prelungiri, unde austriacul Michael Gregoritsch (99) a semnat golul victoriei şi al calificării.
Rezultate:
(+) SC Freiburg – RC Lens 3-2
Au marcat: Roland Sallai 67, 90+2, Michael Gregoritsch 99, respectiv David Pereira da
Costa 28, Elye Wahi 45+2.
În tur: 0-0.
(+) Qarabag FK – Sporting Braga 2-3
Au marcat: Matheus Silva 102, Nariman Ahundzade 120+2, respectiv Roger Fernandes 70, Alvaro Djalo 83, Simon Banza 115 – penalty.
Cartonaş roşu: Elvin Jafarguliev (Qarabag, 57).
În tur: 4-2.
Rennes – (+) AC Milan 3-2
Au marcat: Benjamin Bourigeaud 11, 54 – penalty, 68 – penalty, respectiv Luka Jovic 55, Rafael Leao 58.
În tur: 0-3
Toulouse FC – (+) Benfica Lisabona 0-0
În tur: 1-2.
(+) Olympique Marseille – Şahtior Doneţk 3-1
Au marcat: Pierre-Emerick Aubameyang 23, Ismaila Sarr 74, Geoffrey Kondogbia 81, respectiv Gheorghi Sudakov 12 – penalty.
În tur: 2-2.
(+) AS Roma – Feyenoord Rotterdam 1-1, după prelungiri; 4-2, la loviturile de departajare
Au marcat: Lorenzo Pellegrini 15, respectiv Santiago Gimenez 5.
Au executat în ordine loviturile de departajare: Leandro Paredes 1-0 (gol), Ayase Ueda 1-1 (gol), Romelu Lukalu 1-1 (ratare – a apărat Timon Wellenreuther), David Hancko 1-1 (ratare – a apărat Mile Svilar), Bryan Cristante 2-1 (gol), Alireza Jahanbakhsh 2-1 (ratare – a apărat Mile Svilar), Houssem Aouar 3-1 (gol), Quilindschy Hartman 3-2 (gol), Nicola Zalewski 4-2 (gol).
În tur: 1-1.
(+) Sparta Praga – Galatasaray Istanbul 4-1
Au marcat: Angelo Preciado 8, Indrit Tuci 74, Lukas Haraslin 80, Jan Kuchta 90+6,
respectiv Abdulkerim Bardakci 17.
Cartonaş roşu: Kaan Ayhan (Galatasaray, 68).
În tur: 2-3.
(+) Sporting Lisabona – Young Boys Berna 1-1
Au marcat: Viktor Gyokeres 13, respectiv Silvere Ganvoula 84 – penalty.
Viktor Gyoekeres a ratat un penalty în min. 57 (a apărat David von Ballmoos).
În tur: 3-1.
Echipele precedate de semnul (+) s-au calificat în optimile de finală.
Tragerea la sorţi a optimilor de finală va avea loc vineri 23 februarie, la Nyon, de la ora 13:00.
Actualitate
Studiu: 5,5 milioane de români doresc să cumpere cel puțin un produs de Black Friday. Electronicele și electrocasnicele – cele mai căutate
Black Friday este unul dintre cele mai aşteptate evenimente de cumpărături din România, iar 57% dintre români intenţionează să facă achiziţii în 2024. Bugetul total estimat ajunge la 1,2 miliarde de euro, potrivit unui studiu.
5,5 milioane de români doresc să cumpere cel puțin un produs de Black Friday Foto: Arhivă
Studiul „Trenduri Black Friday 2024 vs 2023” este realizat
de agenţia de cercetare MKOR și surprinde modul în care evoluează
intențiile de cumpărare și cum se pregătesc cumpărătorii pentru Black
Friday. De asemenea, se urmărește și cum se schimbă lista de dorințe și preferințele
de achiziție de la un an la altul.
Potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 5,5 milioane de
români intenționează să facă cumpărături de Black Friday în noiembrie 2024. Alte
aproape 3 milioane de români sunt indeciși, dar pot fi atrași mai ales
prin reducerile oferite. Se așteaptă în special la prețuri reduse la
jumătate. Șapte din 10 români urmăresc direct comunicarea retailerilor pentru
ofertele de Black Friday.
Cumpărătorii activi de Black Friday
Există și un tipar stabil de consum pentru Black Friday. Românii
sunt organizați și își planifică cumpărăturile în medie cu o lună înainte de
eveniment.
Opt din 10 români au stabilit deja sumele pe care le vor cheltui, ţinând cont
mai ales de venitul disponibil (67%), dar şi de ce au pe lista de dorinţe
(34%).
Cumpărătorii activi de Black Friday sunt tineri din
generațiile Z (18-27 de ani) și Millennials (28-43 de ani), precum și persoane
cu venituri lunare de peste 6.000 lei, potrivit studiului. Segmentul
indecişilor (31%) din care fac parte mai ales persoane peste 44 ani şi cu
venituri reduse (sub 3.000 de lei), poate fi atras prin oferte mari la
produsele şi serviciile de interes pentru ei.
Deşi preferinţa pentru cumpărăturile online scade uşor față
de anul trecut (-5% faţă de 2023), aceasta rămâne principalul canal de
achiziţie.
Cele mai căutate produse în perioada reducerilor
De Black Friday, consumatorii români își concentrează
atenția pe electronice și electrocasnice, fashion și IT&C.
Electronicele și electrocasnicele rămân liderul
constant al pieței, fiind în topul preferinţelor pentru 58% dintre români.
Cele mai căutate produse de Black Friday Foto: Studiu MKOR
Conform rezultatelor studiului, mulţi consideră Black Friday o ocazie bună
pentru a cumpăra cadouri de Crăciun (23%) sau pentru aniversări (14%).
Un sfert dintre respondenţi îşi doresc stocuri suficiente de Black Friday.
Acest aspect este important în special pentru cei cu venituri mari, preocupaţi
de disponibilitatea produselor dorite peste media eşantionului.
„Datele ne arată că Black Friday continuă să fie un moment important, iar
consumatorii devin mai selectivi şi mai sceptici faţă de reducerile afişate.
Deşi rămâne unul dintre cele mai aşteptate evenimente comerciale, cu bugete
importante investite, vedem că piaţa se maturizează şi suntem pe drumul cel
bun. Retailerii au ocazia să se alinieze cu aşteptările consumatorilor şi să
ofere reduceri substanţiale, care să întâmpine aşteptările tot mai pragmatice
ale consumatorilor români„, spune Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Studiul „Trenduri Black Friday 2024 vs 2023” a fost realizat în luna octombrie,
pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, reprezentativ naţional pe criterii de
gen, vârstă (18-55 ani) şi distribuţie geografică, pe baza celor mai recente
date INS.
MKOR este o agenţie de cercetare de piaţă care acoperă toate tipurile de
cercetare şi oferă o flexibilitate crescută clienţilor săi, cu scopul
înţelegerii şi livrării celor mai detaliate perspective asupra pieţei.
Actualitate
Român condamnat la închisoare în Marea Britanie după ce a furat, într-o noapte, parfumuri de 13.000 de euro. „Nu avea nicio idee cât valorau”
Un român a fost condamnat după ce a furat produse din magazine în cinci țări europene diferite. A fost încarcerat în Marea Britanie după ce a furat, într-o noapte, parfumuri în valoare de 13.000 de euro.
Hoț român condamnat în Marea Britanie pentru furt Foto: Hamshire Police/Solent News
Ionel Dulea, în vârstă de 47 de ani, a furat produse de
înfrumusețare în valoare de aproape 29.772 de euro din magazinele Boots din
Hampshire, un comitat din Anglia, pe o perioadă de cinci luni. Printre bunurile
furte s-au aflat produse de îngrijire a pielii, cosmetice, parfumuri și produse
pentru fumat, potrivit Daily Mail.
Într-o singură spargere, pe 20 iulie 2024, acesta a furat o
cantitate foarte mare de produse de îngrijire a pielii și flacoane de parfum
dintr-un magazin din Fareham, oraș situat în comitatul Hampshire. După ce a
fost prins, românul a recunoscut că a fost uimit de valoarea bunurilor furate, de
12.849 de euro.
Ionel Dulea a fost condamnat pentru infracțiuni similare în
Franța, Norvegia, Germania și Spania, precum și în țara sa de origine, România,
unde locuiesc soția și cei doi copii ai săi. El a fost acum condamnat la doi
ani de închisoare la Winchester Crown Court și a fost avertizat că ar putea fi
deportat. Ionel Dulea a furat din cinci magazine Boots diferite din sudul
Angliei, între 1 martie 2024 și 10 august 2024.
În unele ocazii, Ionel Dulea lucra cu alte persoane pentru a
fura din magazine, dar de cele mai multe ori organiza furturile singur.
„Nu avea nicio idee cât valorau pentru că a îndesat
literalmente, cu brațele, produse într-o pungă mare. Chiar nu avea nicio idee
că prețurile crescuseră la proporții atât de mari”, a precizat avocata
românului, în timpul procesului.
Acuzatul, în vârstă de 47 de ani, are doi copii și o soție,
iar banii pe care i-a putut strânge din furturile din magazine, cel puțin
jumătate din ei, au fost trimiși în România pentru a-și întreține familia, a mai spus avocata.
Ionel Dulea a recunoscut comiterea a nouă infracțiuni de
furt.
Instanța: „Ați fost hoți profesioniști. Ați făcut din asta munca voastră”
Judecătorul a declarat că nu există perspective realiste de
reabilitare pentru inculpat, care a fost condamnat anterior pentru furturi în Chichester, West Sussex, în 2020 și în Hampshire, în 2021 și 2022.
Infracțiunile sale datează încă din 2001, când a fost trimis
pentru prima dată la închisoare pentru furt în România. De atunci a avut 11
condamnări pentru 12 infracțiuni.
„În perioada de puțin peste cinci luni ați fost implicat
într-o campanie de furturi din magazine. Dumneavoastră, împreună cu alții, ați
fost în esență hoți profesioniști. Ați făcut din asta munca voastră. Valoarea
totală a bunurilor furate a fost de 29.438,80 de euro”, a precizat judecătorul din Marea Britanie, potrivit sursei citate.
Magistratul a declarat că Dulea va petrece un an în arest,
urmat de un an în libertate, dar sub supraveghere.
Actualitate
Autostrada cu tuneluri, de zece ori mai scumpă decât ar fi fost în anii 2000. Urșii nevăzuți, „vinovați” de soarta autostrăzii
„Autostrada cu tuneluri”, tronsonul de nouă kilometri rămas nefinalizat din Autostrada Vestului (A1), construită pe ruta Deva – Nădlac costă acum de aproape zece ori mai mult decât prețul estimat inițial per kilometru. Urșii, nevăzuți de localnici, au contribuit la valoarea sa.
Locul unde vor fi săpate tunelurile de pe A1. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Constructorii „Autostrăzii cu tuneluri”, tronsonul de 9,13 kilometri devenit cea mai scumpă autostradă construită în vestul României au termen până în anul 2027 să finalizeze sectorul faimos pentru „tunelurile pentru urși”, în lungime totală de peste doi kilometri.
Localnicii din satele traversate de autostradă spun că nu au văzut urși umblând prin pădurile de la marginea localităților, dar cu siguranță, animalele sălbatice pot fi întâlnite, mai departe cu câteva zeci de kilometri, spre zonele mai înalte din Munții Poiana Ruscă.
Sectorul Holdea – Margina (Secțiunea E) din Autostrada A1 Deva – Lugoj (video Adevărul) a intrat în șantier în anul 2023, însă doar pe circa șase kilometri din traseu, în zona Margina.
Pe o subsecțiune a acestuia, de 3,5 kilometri, care va cuprinde doi kilometri de tuneluri, un viaduct și un pasaj, constructorii au putut intra din luna august, după ce au primit autorizația de construcție emisă de Ministerul Transporturilor.
Lucrările la cei 3,5 kilometri au fost estimate la 843 de milioane de lei, fără TVA, adică aproximativ 50 de milioane de euro per kilometru, respectiv de aproape zece ori mai ridicat față de costul estimat în urmă cu două decenii al unui kilometru de autostradă.
În anii 2000, un kilometru de autostradă era estimat la 5 – 7 milioane de dolari
În 1999, când proiectul Autostrada Deva – Nădlac a primit certificatul de urbanism de la Consiliul Județean Timiș, costul unui kilometru de autostradă era estimat la 5 – 7 milioane de dolari, mai ridicat pe secțiunea singurului tunel proiectat pe autostradă, la Holdea, o veche localitate de la „granița” regiunilor istorice Banat și Ardeal.
Imaginea 1/10:
Autostrada Lugoj Deva imagini aeriene la Holdea foto Daniel Guță ADEVĂRUL (28) JPG
Consiliul Județean Timiș arăta atunci că pe traseul autostrăzii din vestul României va fi construit un tunel de circa 450 de metri, pentru a străpunge dealul Holdea care desparte județele Hunedoara și Timiș. Pe sub același deal mai trece și tunelul căii ferate Deva – Lugoj, tot n lungime de 450 de metri.
„Conform memoriului de prezentare înaintat Consiliului Județean Timiș, perioada de execuție propusă pentru realizarea autostrăzii ce va trece prin județele : Hunedoara, Timiș și Arad (având ca proiectant I al lucrărilor pe IPTANA S.A. și ca beneficiar Administrația Națională a Drumurilor) este cuprinsă între anii 2005-2010”, arăta Consiliul Județean Timiș, în 1999.
Tunelul feroviar de la Holdea, săpat în 1898. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Lungimea totală a autostrăzii din vestul României era, conform proiectului, de 214 kilometri, iar tronsonul Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac va face parte din autostrada transeuropeană nord-sud TEM și din culoarul IV european de transport, care va străbate România pe traseul Nădlac – Lugoj – Sibiu – Pitești – București – Constanța.
„Tronsonul de autostradă Deva – Lugoj – Nădlac începe în zona localității Șoimuș (la 5 kilometri nord-vest de Deva), se desfășoară pe malul drept al râului Mureș (pe o distanță de circa 30 kilometri), pe care îl traversează în apropierea localității Câmpuri Surduc, după care traseul continuă în vecinătatea drumurilor naționale nr. 68A și 7 și a căilor ferate Ilia – Lugoj – Timișoara. De la Timișoara, autostrada se îndreaptă spre nord-vest, trecând pe lângă Arad și ajungând la Nădlac, la granița cu Ungaria”, se arăta în memoriul de prezentare din 1999 al investiției.
Până în 2015, au fost dați în folosință cei 115 kilometri ai autostrăzii A1, pe ruta Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac, iar până în 2019 a fost finalizată Autostrada Lugoj – Deva, de 100 de kilometri, mai puțin cei 9,13 kilometri dintre localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș).
Autostrada Vestului, frânată de urși
Acest ultim sector traversează Podișul Lipovei – Poiana Ruscă, declarat sit Natura 2000 de importanță comunitară și a devenit subiect al reclamațiilor unor organizații de mediu care au solicitat creșterea măsurilor luate pentru protejarea animalelor sălbatice din zonă.
„Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs și râs), include singura zonă cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podișul Lipovei. Contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din singurul coridor ecologic structural și funcțional care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureșului Inferior este conectat la coridorul ecologic din Munții Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ținutul Pădurenilor și Rusca Montană la zonele cu densități ridicate de carnivore mari din Carpații Meridionali”, arată raportul de mediu cu privire la sit, publicat de Direcția Silvică Timiș, în 2021.
Imaginea 1/15:
Autostrada Lugoj Deva imagini aeriene la Holdea foto Daniel Guță ADEVĂRUL (17) JPG
Același raport arăta și câte specii de carnivore mari se aflau pe teritoriul de circa 36.000 de hectare al sitului Natura 2000: 5 – 10 urși, cel puțin 20 de lupi și cel puțin 20 de râși.
Tunelul proiectat inițial la Holdea nu a mulțumit unele organizațiile cologiste, care, în 2011, au reacţionat la prevederile Acordului de Mediu pentru autostradă și au transmis Comisiei Europene şi statului român un memorandum cu privire la impactul negativ al Autostrăzii Lugoj – Deva planificate şi la prezentarea unor soluţii posibile de atenuare a acestuia.
Costurile au crescut odată cu noul proiect
Potrivit unui raport al Ministerului Transporturilor, finalizarea secţiunii E din Lotul II al Autostrăzii Lugoj – Deva nu a putut fi realizată deoarece în anul 2012 Comisia Europeană a cerut un nou acord de mediu care prevedea construcţia unor căi sigure de traversare a autostrăzii de către animalele sălbatice mari.
Harta sitului Natura 200. Foto: raport DSV Timiș
În această situaţie i s-a solicitat proiectantului să întocmească şi să înainteze Companiei de Autostrăzi, până în aprilie 2015 o documentaţie tehnică pentru ca soluţiile aplicate să respecte noul acord de mediu.
În urma actualizării elementelor tehnice, pe Autostrada Lugoj – Deca s-a prevăzut în documentaţie construcţia a două tuneluri, a trei ecoducte, a unui viaduct, prelungirea unui viaduct existent în proiectul iniţial şi suplimentarea numărului de structuri casetate pe autostradă, cu rolul de subtraversare, conform cerinţelor de Acordului de Mediu din 2010, revizuit în 2013.
Potrivit raportului, în 2015, în momentul cuantificarii sumelor necesare execuţiei noilor soluţii, s-a constatat o creştere a sumelor necesare întregului contract, de peste 130 la sută. Având în vedere legislaţia privind achiziţiile publice care permitea suplimentarea valorii contractelor cu maxim 10 la sută, CNAIR a decis încetarea parţială a contractului pentru secţiunea E şi scoaterea la licitaţie a lucrărilor, într-o nouă procedură, arăta informarea publicată de Ministerul Transporturilor.
Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina-Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
Autostrada Vestului, plănuită în anii ’90
România a intrat în secolul XXI având doar 113 kilometri de autostradă construite cu mari eforturi în timpul regimului comunist. Prima autostradă din România (A1), de 95 de kilometri, a fost realizată în anii ‘70, între București și Pitești, iar un alt tronson de 17 kilometri, din Autostrada Soarelui A2 București – Constanța, a fost construit în anii ‘80 între Fetești și Cernavodă.
La începutul anilor ‘90, prin Legea 71 din 1992, Guvernul României anunța primele măsuri pentru extinderea rețelei de autostrăzi. Acestea vizau construcția a 1.000 de kilometri de autostradă într-un deceniu: 380 de kilometri urmând să fie finalizați între 1992 și 1995 și alți 620 de kilometri, între 1995 și 2002.
Una dintre autostrăzile incluse în planurile prezentate de statul român a fost Autostrada Deva – Nădlac, cu o lungime estimată atunci la 170 de kilometri, ce urma să fie finalizată până în 2002. Primul proiect al autostrăzii din vestul României a fost elaborat în anii ‘90, iar în 1999 a primit certificatul de urbanism, însă lucrările au început abia la sfârșitul anilor 2000. În prezent, șoferii pot parcurge cei aproximativ 220 de kilometri dintre Deva și Nădlac în două ore și jumătate.
Peste 1.100 de kilometri de autostradă sunt dați în folosință în România, cea mai mare parte a lor fiind construiți în ultimele două decenii.
-
Politicaacum 16 ore
Interviu cu Andrei Novac, PSD Constanța: De la cultură la politică, cu viziune pentru viitorul României
-
Actualitateacum 3 zile
„Maneliști cumpărați să vină și să recite la cameră”. CTP critică dur vedetele din România care l-au promovat pe rivalul Maiei Sandu
-
Actualitateacum 3 zile
Tom Cruise se află în discuții pentru filmarea unei continuări la „Days of Thunder”. Ce se știe despre Top Gun 3
-
Actualitateacum 2 zile
Secretul amar al sărăciei din comunele nevoiașe ale României. Cum a dus vânzarea pământului la ruinarea țăranilor
-
Actualitateacum 2 zile
Ghidul Complet pentru Cadouri de Craciun pentru Femei si Barbati in 2024
-
Lifeacum 2 zile
Menopauza în detaliu: Simptome, posibile complicații și sfaturi practice
-
Lifeacum 2 zile
Cearcăne: Ce sunt, cauze, cum le acoperi și cum scapi de ele
-
Politicaacum 15 ore
Marcel CIOLACU ia cina cu prim-ministrul Republicii Franceze, Michel Barnier, la Matignon