Propagandă şi circ | adevarul.ro

0
156

Raportul de activitate a CSAT pe 2023, recent înaintat Parlamentului, confirmă ceea ce, de altfel, a devenit adevăr general acceptat: interferenţa Rusiei ȋn viaţa socială şi politică a României.  Devine astfel oficial faptul că “ȋn 2023 Rusia a continuat să submineze, prin dezinformare şi propagandă încrederea românilor în armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale”. Investigaţii jurnalistice şi studii ale organizaţiilor neguvernamentale documentează de ani buni propaganda rusească, devoalând narativele pe care aceasta le rostogolește pe mass media sau, mai ales, pe reţelele sociale. Înainte de 2022, ȋn spatele conturilor pe Facebook, TikTok sau Insta nu se afla statul rus, ci indivizi sau grupări cu legături cu Moscova, omuleții verzi ai propagandei. Odată cu ȋnceputul războului din Ucraina, ȋnsă, manipularea opiniei publice româneşti (și europene) şi distorsionarea adevărului istoric sau a celui actual a devenit acţiune de stat, desfăşurata atât de oficiali de la Moscova cît și de Ambasada Rusiei în București. Este încurajator faptul că CSAT acordă atenție interferenței maligne a Rusiei în politică și viață socială a României, dar această merită, totuși, mai multă atenție decît patru rînduri într-un raport. Merită, ȋn primul rând, organisme și resurse serioase pentru limitarea efectelor acesteia. O și mai mare atenție, însă, o merită vulnerabilitatea societății românești, permeabilitatea acesteia la mesajele și narativele pornite de la Moscova, sau din alte capitale nu neapărat prietene.

Suntem una dintre societăţile europene cele mai predispuse spre acceptarea şi internalizarea ştirilor false, distorsionate și a mesajelor menite a destabiliza societatea. În contextul războiului total pe care Rusia îl poartă cu lumea occidentală, război care înglobează aspectul psihologic, permeabilitatea societății românești la narativele rău intenționate este o vulnerabililtate îngrijorătoare. Principalul obiectiv al propagandei ruse, în special, și a interferențelor maligne ale actorilor externi în general, este de a distruge încrederea, de a eroda legătură dintre individ și sistemul politic și social în care se află. Pe fondul lipsei de încredere se poate construi orice, inclusiv, sau mai ales, haos.  

Iar în România lipsa de încredere a societății a atins niveluri alarmante. Neîncrederea nu mai vizează doar persoanele care ocupă funcții de conducere, un nivel de încredere altminteri sănătos într-o democrație, ci înseși instituțiile statului de drept, mecanismele și procesele democratice. Doar 9% dintre români au încredere în partidele politice. 56% din populația țării consideră că în România alegerile NU sunt libere și corecte, iar jumătate dintre tinerii români cred că în România NU există democrație. Pe acest fond, orice informație anti-sistem este binevenită și îmbrățișată, iar potențialul de manipulare devine îngrijorător. Toate celelate țări de pe flancul estic al NATO, țări aflate în imediată vecinătate a războiului, au creat agenții sau centre care să urmărească limitarea interferenței rusești în treburile  interne ale țării respective și derulează și finanțează programe serioase de educație media și folosirea critică a rețelelor sociale. În România sunt doar cîteva organizații și cîțiva jurnaliști care expun interferența rusească în viața politică și socială, fără a avea impact asupra acțiunilor care ar trebui derulate la nivel guvernamental. Pentru o țară aflată în proximitatea războiului și direct în vizorul oponentului indiferența autorităților față de componenta societală a războiului este de-a dreptul periculoasă. 

Așa cum este și preocuparea excesivă cu aranjamentele electorale, jocurile politice care acaparează spațiul public și preocupările actorilor politici. Negocierile interminabile și mult prea transparente, caruselul candidaților care apar și dispar, platformele electorale neserioase nu fac decît să creeze imaginea unui politic care nu merită încrederea populației și a unui joc electoral care iese din regulile competiției democratice. Ridiculizarea înseși ideii de competiție electorală, a esenței democrației poate demara un proces eroziv greu reversibil. În mod iresponsabil, actorii politici duc la  scăderea și mai pronunțată a incredererii populației în întregul sistem ce guvernează România, sporind ei înșiși vulnerabilitatea țării la acțiunile externe.

Într-un an electoral delicat, într-un context European și trans-Atlantic dificil, într-o regiune care a devenit teatru de război, modul în care societatea se raportează la tentativele destabilizatoare este crucial. În locul circului electoral actual mult mai potrivite ar fi măsuri de limitare a interferențelor maligne în alegeri, de creștere a încrederii populației în corectitudinea acestora, de gestionare a comunicării pe teme securitare și de expunere a narativelor care subminează legătură dintre cetățeni și stat. Si nu ȋn ultimul rând de expunere a interferenţelor străine ȋn alegerile din acest an. 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here