Actualitate
Ultimii ani ai Elenei Doamna, soţia lui Cuza. „Ideal de bună și modestă“, ea şi-a donat până şi mormântul
Elena Cuza, cunoscută şi sub
numele de Elena Doamna (17 iunie 1825 – 2 aprilie 1909), a fost soţia primului
domnitor al României moderne şi-a petrecut ultimii cinci ani din viaţă la
Piatra Neamţ, dedicându-se actelor de caritate.
Elena Cuza, „Prima Doamnă a României“ FOTO Arhiva Adevărul
Elena Rosetti, care se înrudea
cu familiile Sturza, Balş şi Cantacuzino, nu a avut un mariaj fericit cu
Alexandru Ioan Cuza, cuplul neavând copii, plus că ea avea o fire domoală şi timidă,
în contradicţie totală cu cea a soţului. A preferat să stea în „umbra“
acestuia, acceptându-i relaţia cu Elena Obrenovici, una de notorietate în epocă.
Din respect pentru soţ, chiar
i-a adoptat pe fiii proveniţi din acea relaţie, Dimitrie şi Alexandru, crescându-i
şi îngrijindu-se de educaţia lor în străinătate, fiind profund marcată de
moartea lor prematură, primul în 1888, iar al doilea în 1890. După abdicarea domnului
(1866), Elena Cuza a amenajat conacul de la Ruginoasa (Iași), în 1870, sperând că aici
va avea clipe de linişte.
N-a fost să fie, la Ruginoasa
primind vestea morţii fostului domn, la Heidelberg, Germania, în 1873. O vreme,
Elena se dedică bolnavilor, activând benevol ca soră la Spitalul de Copii „Caritatea“
din Iaşi. După moartea fiului Alexandru, în 1890, Palatul Ruginoasa revine soţiei
acestuia, Maria Moruzi, care se recăsătoreşte cu Ionel Brătianu, fiul unuia
dintre cei care au plănuit detronarea lui Cuza.
În aceste condiţii, cea căreia
i se mai spunea „Sfânta“ părăseşte conacul şi ia calea străinătăţii,
stabilindu-se la Geneva. Nu avea să stea prea mult în Elveţia, deoarece îi era
dor de ţară, astfel că se hotărăşte să cumpere o suprafaţă de teren la Piatra
Neamţ, pentru a construi o casă. De fapt, Doamna Elena a locuit în acest oraş moldav
în două perioade, una mai scurtă, iar cealaltă mai lungă.
„Orășelul tăcut și pitoresc plăcu mult Doamnei Elena“
Prima, după cum se arată în
volumul „Principesa Elena Cuza la Piatra
Neamţ“, publicat în 2012, autori fiind Cristina Mihaela Verzea şi Elena Cojocariu, specialişti la
Complexul Muzeal Naţional Neamţ, a
fost în vara anului 1897 atunci când au început lucrările la o cochetă locuinţă situată pe strada Ştefan
cel Mare, la poalele pădurii de pe
culmea Cozla, fiind terminată prin 1899.
Casa construită la Piatra Neamţ FOTO CooltNeamt.ro
Elegantul imobil dăinuie şi în
prezent pe strada din Piatra Neamţ. Iată
ce scria Lucia Borş, autoarea unei biografii dedicate soţiei lui Alexandru Ioan Cuza: „Orăşelul tăcut şi pitoresc plăcu mult
Doamnei Elena, care se hotărî să
construiască şi ea o casă frumoasă şi încăpătoare,
unde să se strângă pe lângă ea în timpul verii sau sărbătorilor aceia care-i erau dragi“.
În 1901, Elena Cuza donează,
din motive care nu s-au aflat, această
casă unui frate, Dimitrie Rosetti, care o vinde în scurt timp, pentru că locuia în Iaşi. Tot în anul
1901, fosta proprietară pleacă iar la
Geneva, la o nepoată, Elena Lambrino. Pentru că nu dorea să sfârşească pe meleaguri străine, prin intermediul unei cunoştinţe închiriază o casă tot la Piatra Neamţ.
Şi aceasta era situată pe
strada Ştefan cel Mare, aici locuind din
1904 şi până la data decesului, care a survenit pe 2 aprilie 1909. În tot acest timp s-a dedicat unor
importante acte de caritate pentru oraş
şi locuitorilor săi. Cu puţin timp înainte de a muri, Nicolae Iorga o vizitează în acest imobil cu
prilejul aniversării semicentenarului Unirii
Principatelor Române, pe 24 ianuarie 1909.
Iorga: „Era o inimă care bătea pentru tot ce e nobil“
În faţa casei au avut loc
manifestări dedicate evenimentului, marele
istoric scriind: „În acea odăiţă
neagră, în care se desluşea, în fundul unui
fotoliu, dintr-o săracă rochie de doliu, supt un cauc de călugăriţă acoperit cu un văl simplu de lână, o figură măruntă,
săpată în fildeş palid; în odaia
aceea era o viaţă care ştia, cetia, afla… era o cugetare sigură şi cuminte, era o inimă care bătea pentru tot ce e nobil“.
Imobilul în care Elena Cuza a locuit cu chirie FOTO CooltNeamt.ro
Elena Cuza, o femeie căruia
viaţa i-a rezervat destule neîmpliniri, avea
să se remarce în plan caritabil. Şi-a dedicat averea unor astfel de acte, opera de binefacere începând
la Bucureşti, unde a coordonat
activitatea Azilului „Elena Doamna“ de la Cotroceni, destinat fetelor orfane. Alte fapte dedicate celor în suferinţă şi
nu numai sunt consemnate în foarte
multe localităţi din ţară.
Cât despre misiunile de la
Piatra Neamţ din ultimii ani de viaţă, ele
au fost nenumărate, toate de remarcat, fie că au fost de mai mică sau mai mare anvergură. Dona constant
lemne nevoiaşilor şi bolnavilor din
mahalalele urbei, îmbrăcăminte unor copii săraci şi asigura din banii ei premiile cu care erau răsplătiţi elevii
silitori la învăţătură, ce proveneau
din familii sărmane.
Conform unei relatări semnate
de Ermina Albu în ziarul nemţean „Ceahlăul“,
din corespondenţa purtată între doi medici, Socrat Lalu şi Ion Bălăceanu, reiese că fosta „Primă doamnă a României“ a contribuit decisiv la apariţia
chirurgiei în Piatra Neamţ, oferind bani,
şi nu puţini la acea vreme, pentru achizionarea, de la o firmă franceză, a unor aparate de
sterilizare la spitalul din oraş:
Pentru binele urbei
„A pus în mâinile mele, odată 10.000 de lei, apoi
2.000 şi altădată încă 2.000 de lei,
plus vreo câteva sute de lei pentru vamă şi
transport, bani încredinţaţi D-rului Iernici, pentru ca să cumpărăm (…). Aceste aparate au fost
comandate la Adnet, la Paris şi instalate
la spital, în 1906 şi numai graţie bunătăţii fără de margini a Sfintei Principese Cuza s-a putut face
în orăşelul nostru un început de chirurgie“.
Clădirea în care a funcţionat primul spital din Piatra Neamţ FOTO CooltNeamt.ro
Între alte gesturi altruiste
pentru urbea străjuită de culmile Pietricica şi Cozla este şi cel care a
constat în oferirea sumei de 10.000 de lei, contribuţie necesară la construirea
unei băi publice.
De altfel, Doamna Elena trăia extrem de modest, îmbrăcămintea
fiindu-i compusă din haine şi fuste din postav de culoare neagră, în picioare
purta ghete, iar părul şi-l acoperea cu o dantelă sau fular de lână. Hainele le purta mult, nu
cumpăra altele, iar dacă se rupeau le repara, spunând că nu voia să-i lipsească
pe săracii ei de ajutor.
Tot medicul Socrat Lalu, fost şef al Catedrei de
Farmacologie de la facultăţile de medicină din Iaşi şi Bucureşti, scria: „Nu rămânea Sfintei Principese pentru
nevoile ei strict personale: pensiunea, chiria, o rochie pe an, nici a zecea
parte din ceea ce dăruia! Trăia extrem de modest, pentru a da la alţii cât
putea mai mult“.
Lucia Borş, în bibliografia
despre altruista soţie a lui „Vodă Cuza“, a descris şi imobilul în care aceasta
locuia, o căsuţă modestă, în faţa ferestrelor ridicându-se frumosul munte
Cozla, îmbătrânit şi el sub povara brazilor. Locuinţa avea două odăi mari şi un
antreu, altă încăpere fiind a cameristei sale, Germaine, o elveţiancă cunoscută
cu ani în urmă la Geneva, care a venit cu ea la Piatra Neamţ.
Se mai spune că respectiva
casă era „veselă“, dat fiind decorul pitoresc unde era şi este amplasată, cu o
grădiniţă în faţă, pe care doamna, în pofida vârstei, o îngrijea singură.
Mobilierul, la fel de modest şi simplu, fiind constituit dintr-un pat, un dulap
pentru haine, un scrin şi un fotoliu pe care-i plăcea să stea şi să asculte,
iarna sau când suferea din pricina afecţiunor, lectura pe care i-o făcea guvernanta.
„Icoana ideală“
Un alt episod dintre cele
care întregesc opera de caritate a Elenei
Rosetti-Cuza îl reprezintă donarea cavoului pe care îl avea la seculara Mănăstire Bistriţa, ctitorie
a voievodului Alexandru cel Bun.
La 31 mai 1908 deceda Nicu Albu, deputat, senator, prefect şi primar la Piatra Neamţ. Pentru că nu avea loc de veci, el a fost înmormântat în cripta donată.
Conacul familiei Rosetti de la Solesti FOTO Wikipedia
Viaţa Doamnei Elena avea să
se sfârşească pe 2 aprilie 1909, la vârsta de 83 de ani, în casa închiriată pe
strada Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ. Nu a fost înhumată în oraşul nemţean,
ci în cimitirul din Soleşti, judeţul Vaslui, localitate în care părinţii au
construit un conac, loc în care a copilărit. Tot Nicolae Iorga avea să îi aducă
un omagiu la aflarea veştii morţii:
„A murit la Piatra-Neamţ femeia ideal de bună şi
modestă care a fost Măria Sa Doamna Elena, tovarăşa lui Cuza-Vodă. Sunt sicrie pe
care nu se depun nici florile cele mai din inimă închinate. Orice laudă, orice
semn de durere par nepotrivite faţă de măreaţa simplicitate a fiinţei
pământeşti, care, trăind între noi, cei plini de neajunsuri şi păcate, a dus
viaţă cerească, asemenea îngerilor“.
Şi mai scria istoricul: „Dintre aceste fiinţe alese, a fost Doamna Elena,
a cării viaţă întreagă înseamnă: uitare de sine, iertare pentru alţii,
binefacere ascunsă lumii. Odihnească în pace în acel pământ al ţerii despre
care spunea că numai cine s-a născut în cuprinsul lui poate să-l iubească!
Pentru noi, cei ai pământului acestuia, ea n-a murit: icoana ideală s-a ridicat
numai, prin cea din urmă, dacă nu şi cea mai grea suferinţă, ceva mai sus, şi
un glas din timpurile mai bune a tăcut“.
„Slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și le iertase“
Elena a fost fiica postelnicului Iordache
Rosetti-Solescu şi a soţiei sale Ecaterina, fata logofătului Dumitrache Sturdza
din Miclăuşeni şi sora boierilor cărturari Constantin şi Alexandru Sturdza.
Copilăria şi-a petrecut-o la moşia părinţilor de la Soleştii Vasluiului, alături
de cei trei fraţi: Constantin, Dumitru, Theodor şi de sora Zoe. Primeşte de mică
o educaţie aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii.
De la vârsta de 7 ani a început
să studieze în particular, cu guvernante
şi profesori străini, la moşia de la Şcheia a unchiului Constantin Sturdza, împreună cu copiii acestuia şi ai altor rude apropiate. A învăţat limba germană şi,
mai ales, franceza, pe care o folosea
cu deosebită eleganţă în corespondenţa întreţinută cu prietena sa, Hermiona Asachi.
Elena Rosetti şi Alelexandru Cuza s-au căsătorit în anul 1844 FOTO Ziarul Lumina
Împlinind 15 ani, viitoarea
„Primă Doamnă a României“ pleacă la Iaşi, fiind introdusă, conform cutumelor
vremei, în înalta societate. Aici îl cunoaşte pe Alexandru Ioan Cuza cu care se
va căsători, tot în capitala Moldovei, în ziua de 30 aprilie 1844. Erau, însă,
nepotriviți. Crescută de o mamă autoritară, tânăra avea o fire cu totul opusă
soţului.
Nu-i plăcea să se „expună“ prea mult, era
retrasă, cumpătată, destul de timidă şi stăpânită în societate de inexplicabile
complexe de inferioritate. Deşi căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza
nefiind un partener statornic în relaţia de familie, între ei s-au păstrat
întotdeauna relaţii de respect.
După înăbuşirea revoluţiei de la 1848, Elena
Cuza a dovedit o altă trăsătură de caracter.
Pusă în faţa unei situaţii
extrem de periculoase, revoluţionarii fugeau din Iaşi spre Galaţi, urmăriţi de
oamenii domnitorului Mihail Sturdza, ameninţat fiind şi soţul ei, femeia
alteori timidă a dovedit o extraordinară iniţiativă şi hotărâre. A plecat
singură de la Soleşti spre Galaţi, unde s-a întâlnit cu consulul britanic
Cuninghan, punând la cale „evadarea“ lui Cuza.
Acesta a părăsit Brăila, mergând
la Cernăuţi, iar de aici la Viena şi Paris. S-au reîntors în Moldova peste un
an, când domn a fost numit Grigore Ghica. Urmare a Unirii din 1859, Elena a
devenit Înalta Doamnă a României, iar la îndemnul soţului, pentru a nu se expune
intrigilor, pleacă în anul 1860 la Paris.
Numai că, în acea vreme, în viaţa
domnului intrase Maria Obrenovici – o „doamnă“ de la curte, care
mai fusese căsătorită, fiica cea mare a lui Costin Catargiu şi mama viitorului
principe al Serbiei, Milan.
Doamna Elena se întoarce în România în anul 1862,
acceptă relaţia soţului cu amanta şi-l sprijină în demersurile de reformare a ţării.
A avut o mare contribuţie la elaborarea legii instrucţiunii publice. La fel şi-n
înfăptuirea reformei agrare.
Elena Doamna a împărtăşit cu stoicism
exilul soţului detronat şi, după moartea acestuia la 16 mai 1873, „i-a păstrat memoria cu o extraordinară
devoţiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre
slăbiciuni pe care le cunoştea, le îngăduise şi – o spunea cu mândrie – le
iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept“, după cum nota Nicolae Iorga.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





