Actualitate
România riscă să intre în faliment. Avertismentul unui economist din Elveția: „Ne asemănăm tot mai mult cu Grecia”
România se confruntă cu probleme economice uriașe, iar deficitele gemene arată îngrijorător. Din Elveția, Daniel Sandu avertizează că, dacă situația va continua să se înrăutățească, România riscă să se confrunte cu probleme serioase. Iar un succes al radicalilor ar duce țara în prăpastie.
Imagine ilustrativă. FOTO: Arhivă Adevărul
Economia
României suferă tot mai mult din cauza unor politici economice mai
puțin inspirate duse de guvernele din ultimii ani. Vestea proastă
este că în loc ca aceste probleme să se corecteze, deficitul
crește tot mai mult, iar România funcționează acum din
împrumuturi din ce în ce mai mari. E o situație care nu poate dura
la nesfârșit, avertizează Daniel Sandu, economist și sociolg la
Universitatea Fribourg, în Elveția. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, el a explicat de unde vin cele mai mari riscuri la
nivel macroeconomic. Dincolo de faptul că România traversează o perioadă extrem de tulbure ce riscă să o ducă în pragul unei crize politice, există și premisele unei crize economice majore.
De unde vin marile probleme
„Riscul
mai mare pentru România vine în momentul de față de la faptul că
avem aceste probleme cu datoria externă și deficitele ridicate.
Aceasta e cea mai mare problemă, e una uriașă. Deficitele pe care
le rulăm fac foarte dificil ca pe viitor să ne împrumutăm la
niște dobânzipractice. Și dacă nu mai poți să te împrumuți la
niște dobânzi practice, trebuie fie să tai, ceea ce nu cred că va
face cineva, să crești taxele, ceea ce, iarăși, nu cred că se va
întâmpla cel puțin înainte de anul viitor sau să continui să te
împrumuți la dobânzi și mai mari și să nu-ți pese că cei care
vor veni la guvernare în următorii ani vor avea de plătit”,
spune Sandu.
Pe urmele Greciei
România
se confruntă cu probleme similare celor întâmplate Greciei în
anii 90. Atunci, lucurile s-au terminat foarte prost pentru Atena.
Grecia a fost prima și singura țară membră a Uniunii Europene
intrată în incapacitate de plată. Acest lucru a echivalat cu
falimentul, iar țara a fost cu greu scoasă din prăpastie. Viteza
cu care România se împrumută îl duce și pe Daniel Sandu cu
gândul la Grecia.
„Sincer,
mi se pare posibil că am putea să ajungem acolo fără o reglare de
traseu. Ritmul de creștere al datoriei în România este printre
cele mai mari din Uniunea Europeană. Însă, marele avantaj pe care
îl are România este că pornește de la un nivel destul de jos al
datoriei publice. Până înainte de pandemie, datoria publică era
40% sau mai puțin de 40% din PIB. Acum a depășit cu 50%, este în
creștere continuă, iar servisarea datoriei (plata dobânzilor
pentru a rostogoli împrumuturile) este foarte mare. Dacă nu
greșesc, am ajuns să plătim mai mult de 1% din PIB în fiecare an.
Ceea ce este imens. Înseamnă că pentru a un buget echilibrat, fără
deficit, trebuie de fapt să ai excedent de 1%. Ceea ce e mult și
împovărător pentru asigurarea de servicii publice coerente. Da,
din acest punct de vedere ne asemănăm tot mai mult cu Grecia”,
avertizează el.
România
poate spera la bunăvoința creditorilor externi și a Comisiei
Europene mai degrabă pentru faptul că este o țară aflată la
granița unui război devastator, iar un faliment economic ar putea
să o împingă în malaxorul istoriei.
Daniel Sandu. FOTO: Arhivă Adevărul
„Ajungi
la riscul de a intra în incapacitate de plată, ceea ce vreau să
cred că nu se va întâmpla. Sper că nu va fi așa, pentru că
totuși e foarte greu să fie lăsată o țară care este la graniță
cu o zonă de conflict să intre în incapacitate de plată”,
explică Sandu.
Ne-a salvat importanța strategică a României
Importanța
strategică a României, țară aflată în proximitatea unui teatru
sângeros de război, face ca oficialii Comisiei Europene să fie
ceva mai îngăduitori. În plus, după ce partidele populiste au
câștigat procente importante la europarlamentare și în unele
țări, partidele mainstream se văd nevoite să strângă rândurile.
Astfel, România, stat care este condus încă de o coaliție PSD –
PNL, beneficiază încă de un cec în alb în ce privește
încrederea Comisiei. Iar dacă popularii, din care fac parte cei de
la PNL, și social-democrații europeni din care face parte PSD, sunt
aliați și sunt cele mai puternice formațiuni politice europene,
România beneficiază încă de o anumită clemență, care nu este
însă clar până unde poate dura.
„Din
ce am observat eu în relația dintre PSD, mai ales Guvernul PSD și
Comisia Europeană, există niște considente tehnice destul de
clare, însă pare că este importantă și nevoia președintei
Comisiei de a păstra o coaliție compactă în Parlamentul European,
o majoritate cât se poate de unită, care să-i permită să ia
decizii pe termen mediu și lung. Oricum, recent s-a schimbat mult
echilibrul de putere din Parlamentul European, iar partidele care
formează coaliția au o majoritate mai fragilă. Și este o
majoritate amenințată chiar și de unele dintre partidele din
familiile mainstream, mai ales familiile conservatoare, care au spus
că nu mai sunt dispuse neapărat să marșeze la planurile doamnei
van der Leyen cu politici verzi, energie regenerabilă și așa mai
departe. Deci acolo cred că e punctul lor forte. Pentru că mi se
pare că PSD și PNL au acest wildcard de susținere politică pe
care pot să-l negocieze pentru a administra chiar și niște
rezultate de guvernare nu foarte bune. Și PSD, dar și PNL cred că
s-au specializat în asta. Adică profită, zic, de contextul mai
dificil din prezent. Așa că deși din punct de vedere economic,
România nu funcționează foarte bine, cred că mai sunt foarte
mulți oameni la Bruxelles gata să treacă cu vederea guvernarea
asta slabă a ultimilor ani, tocmai pentru că suntem într-un
context atât de delicat”, completează Sandu.
Ce s-ar întâmpla dacă…
Există
totuși și un „dar”. La un moment dat, România ar putea fi
lăsată să se descurce singură sau cel puțin s-ar putea vedea în
situația în care i s-ar reduce asistența economică. În acest
caz, s-ar putea ajunge la devalorizarea leului. Iar devalorizarea
leului, coroborată cu inflație, ar fi absolut dezastruoasă.
Populația, dar și mediul privat, ar încasa un șoc fără
precedent, iar economia ar ajunge cu adevărat la pământ.
„Dar,
pentru că vorbim și de acest dar, dacă am ajunge la genul ăsta de
situații, ar trebui să devalorizăm leul. Să-l devalorizăm
suficient de mult încât să putem administra datoria, ceea ce cu
siguranță ar produce alt gen de probleme. Ai rezolva așa o
problemă fiscală, dar ar apărea altele. Ajunge să ne amintim ce
probleme am avut noi cu o inflație de 10%, iar dacă adăugăm peste
inflația asta și o nevoie de a devaloriza leul, atunci problemele
devin mult mai complexe. Și toată lumea ar avea de suferit, am
ajunge într-o situație fără precedent. Îmi doresc și sper ca
România să nu ajungă acolo și sunt optimist, cred că vom scăpa”,
încheie Daniel Sandu.
Situația
s-ar fi putut complica și mai mult dacă partidele eurosceptice ar
fi ajuns la putere, în urma alegerilor parlamentare de duminică, 3
decembrie. Însă România nu a scăpat cu totul: o eventuală criză
cauzată de o instabilitate politică, în cazul în care s-ar ajunge
aici, ar putea trimite țara direct în prăpastie.
Actualitate
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.
PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Foto Adevărul
Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.
Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.
Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.
Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale
Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.
Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.
Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.
Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea
Transparența și responsabilitatea amenințate
Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.
Venituri
Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.
„Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.
„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.
Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale
Ce urmează
Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.
Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.
Actualitate
O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.
O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.
„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.
Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.
„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.
De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.
Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.
„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.
Actualitate
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a Italiei până la sfârșitul acestui an, scrie presa internațională citând surse și date din noul plan bugetar al Italiei.
Italia va depăși Grecia la datoria publică. Foto arhivă
Se estimează că datoria Greciei se va reduce la aproximativ 137% din produsul intern brut în acest an, față de 145% în 2025, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Reuters.
În schimb, datoria Italiei va crește de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual (DFP) al Trezoreriei.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro – începând cu acest an”, a declarat unul dintre cei doi oficiali greci pentru Reuters.
Noua estimare a ponderii datoriei Greciei va fi inclusă în noul plan fiscal multianual al țării, care va fi prezentat Comisiei Europene la sfârșitul acestei luni.
Datoria Italiei va rămâne practic stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și la 136,3% în anul următor, arată planul bugetar.
Din 2020, datoria publică a Greciei – cea mai mare din zona euro din ultimele două decenii – s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din produsul intern brut anul trecut. Italia și-a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale în aceeași perioadă.
Grecia, care se redresează după o criză financiară de un deceniu și trei planuri de salvare în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, intenționează să ramburseze înainte de termen împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din prima sa fază de salvare de la sfârșitul anului.
Cele mai puțin îndatorate țări din zona euro
Conform cifrelor furnizate de Eurostat, la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025, Grecia a înregistrat cea mai mare rată a datoriei publice din zona euro, de 146,1% din PIB, urmată îndeaproape de Italia, cu 137,1%.
Alte națiuni cu îndatorare ridicată au inclus Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%.
În schimb, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost observate în Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, și Bulgaria, cu 29,9%.
Este important de menționat că datoria este de obicei măsurată ca raport între datoria publică și PIB, mai degrabă decât în termeni absoluți.
Prin urmare, economiile mai mari, cum ar fi Germania, pot deține o datorie totală substanțială, dar raporturile lor datorie-PIB sunt, în general, mai moderate decât cele ale țărilor din sudul Europei.
România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”
Datoria publică a Greciei ajunsese la 210% în 2020
În 2010, datoria publică a Greciei era de aproximativ 330 de miliarde de euro, adică aproape 148% din PIB. Situația s-a deteriorat în anii următori, iar în 2020-2021 datoria a atins un vârf de aproximativ 210% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată într-o economie dezvoltată. De atunci însă, traiectoria s-a inversat: până în 2025–2026, datoria a coborât la aproximativ 137% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70–73 de puncte procentuale în doar câțiva ani și chiar sub nivelul de la începutul crizei.
Această scădere nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri dure aplicate consecvent timp de peste un deceniu. După 2010, Grecia a fost nevoită să accepte programe de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar în schimb a implementat o austeritate severă: salariile și pensiile au fost reduse, taxele au crescut, iar cheltuielile publice au fost tăiate. Aceste măsuri au fost extrem de dificile social, dar au dus la eliminarea deficitelor mari și, în timp, la apariția unor excedente bugetare, ceea ce înseamnă că statul a început să încaseze mai mult decât cheltuie înainte de plata dobânzilor.
Cum și-a restructurat Grecia datoria publică
Un rol esențial l-a avut și restructurarea datoriei. O parte importantă a fost renegociată, cu scadențe foarte lungi și dobânzi reduse, iar în 2012 creditorii privați au acceptat chiar pierderi semnificative. Astfel, povara anuală asupra bugetului a devenit mult mai ușor de gestionat. În plus, în ultimii ani, Grecia a început să ramburseze anticipat o parte din împrumuturi, ceea ce a redus și mai mult costurile pe termen lung și a crescut încrederea investitorilor.
Pe acest fundal de disciplină fiscală, economia a revenit treptat la creștere, cu ritmuri de aproximativ 2% pe an, susținute în special de turism, investiții și fonduri europene. Creșterea economică este crucială, deoarece mărește PIB-ul și face ca datoria, chiar dacă rămâne mare în termeni absoluți, să cântărească mai puțin ca procent. În paralel, sistemul bancar a fost stabilizat, iar încrederea piețelor financiare a revenit, ceea ce a permis statului să se împrumute mai ieftin.
În esență, Grecia a reușit această revenire printr-o combinație de austeritate, reforme, restructurare a datoriei și relansare economică. Nu a fost o soluție rapidă, ci un proces lung și dificil, în urma căruia datoria a scăzut de la aproximativ 210% din PIB la aproape 137%, transformând una dintre cele mai grave crize financiare din Europa într-un exemplu de ajustare fiscală reușită.
-
Breakingacum 3 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum 2 zileUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum o ziȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 3 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
-
Actualitateacum 3 zile26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl
-
Actualitateacum 2 zileFragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
-
Actualitateacum 2 zileCSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
-
Actualitateacum 2 zileCum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați




