Connect with us

Actualitate

România la răscruce: adevărul, propaganda și viitorul democrației

Publicat

pe

România la răscruce: adevărul, propaganda și viitorul democrației

Alegerile nu sunt doar
despre a decide cine ne va conduce, ci sunt şi un punct de cotitură – putem
merge pe calea dezbinării sau pe cea a unității –, iar viitorul nostru depinde
de cum folosim această șansă.

Gândirea critică, un element esențial pentru un vot informat. Foto: Shutterstock

Cu fiecare ciclu electoral, procesul democratic
devine mai mult decât simpla alegere a unui lider, ci o radiografie a stării în
care ne regăsim ca națiune, o reflexie a tensiunilor și aspirațiilor care ne
definesc ca societate. În contextul actual ne confruntăm cu o polarizare
socială tot mai accentuată, alimentată de inegalități economice și conflicte
culturale, iar, pe acest fundal, manipulările propagandistice și retorica
politică polarizantă nu fac decât să amplifice dezbinarea, un fenomen pe care
îl observăm inclusiv la nivel global. Discursurile populiste, naționalismul și
acapararea unor figuri istorice, religioase sau intelectuale, a unor mituri
naționale de către diverse mișcări politice creează o dinamică din ce în ce mai
tensionată într-o societate în care identitățile colective devin instrumente de
divizare, iar trecutul este reinterpretat pentru a servi agende politice.

Polarizarea: un simptom
global, cu specific național

Într-o societate fragmentată, miturile naționale
devin un instrument mult mai puternic de mobilizare, dar și de divizare, fiind
utilizate pentru a simplifica realitatea complexă și pentru a oferi justificări
ideologice. Lucian Boia subliniază această dualitate a miturilor, evidențiind
cum acestea modelează percepțiile colective și influențează dinamica socială. „Mitul națiunii și mitul
progresului, pentru a numi două mituri fundamentale ale lumii contemporane,
oferă în egală măsură o cheie a devenirii istorice și un sistem de valori
creator de solidaritate și de proiecte împărtășite. Mitul este puternic
integrator și simplificator, având tendința de a reduce diversitatea și
complexitatea fenomenelor la o axă privilegiată de interpretare“
, nota
istoricul în introducerea volumului „Istorie și mit în conștiința românească“.

Astfel că, în acest context politic și social,
alegerile devin mai mult decât un simplu exercițiu democratic, devin un
catalizator al introspecției colective. Este esențial să facem un pas înapoi și
să ne întrebăm: Ce ne unește ca popor? Ce ne desparte? Cum putem găsi un
echilibru între diversitatea care ne definește și unitatea de care avem nevoie
pentru a progresa?
„Poate vom
încerca, nu să uităm istoria, dar să fim ceva mai puțin obsedați de ea. Privim
prea mult spre trecut (spre un trecut cu ușurință mitificat) și prea puțin în
prezent și spre viitor. (…) Problemele prezentului se rezolvă cu mijloacele
prezentului şi din perspectiva prezentului. Cu aproape două veacuri în urmă,
când au decis să joace cartea modernizării, a occidentalizării şi a statului
naţional, românii nu s-au aşezat în continuarea unei vechi istorii, ci s-au
despărţit de ea. Acum intrăm într-o lume nouă şi este necesar un nou început.
Nu putem rămâne prizonieri ai trecutului. Trebuie să dovedim că România
înseamnă ceva, astăzi“
, mai nota Lucian Boia. Departe de a ignora provocările reale, avem nevoie
să folosim diversitatea în avantajul nostru, ca pe o resursă de putere prin
intermediul căreia ne valorificăm inevitabilele diferențe regionale, culturale,
religioase sau de apartenență politică.

Între memorie colectivă
și manipulare politică

Istoria are un rol fascinant în viața unei națiuni.
Este povestea pe care ne-o spunem despre cine suntem, de unde venim și încotro
ne îndreptăm. Dar ce se întâmplă atunci când această poveste este rescrisă,
reinterpretată sau chiar distorsionată? În loc să ne apropie, istoria
reinterpretată poate deveni o armă care ne divizează, alimentându-ne fricile,
resentimentele și dezamăgirile.

De multe ori, trecutul este simplificat, iar
evenimentele sunt prezentate într-o lumină convenabilă diverselor interese.
Cine nu a auzit de Vlad Țepeș, prezentat fie ca un erou al neamului, fie ca
simbol al unei rezistențe neclintite? Dar cât de des ne amintim de alianțele
sale politice schimbătoare sau de complexitatea deciziilor sale? De asemenea,
și Mihai Viteazul este o figură istorică promovată doar drept primul unificator
al românilor, excluzându-se din discurs contextul geopolitic în care a reușit
să facă acest lucru. Aceste „povești“ simplificate nu doar că ignoră nuanțele,
dar creează o imagine distorsionată a identității noastre naționale, reducând
istoria bogată pe care o avem la clișee care pot fi ușor manipulate pentru a
susține o agendă politică.

„Problema nu constă în faptul că avem mituri, ci în
maniera în care acestea sunt manipulate pentru a servi interesele prezentului.
Structurile imaginarului istoric de la noi reflectă o puternică defazare față
de cultura și mentalitatea vestică, rămânând ancorate într-o mitologie de secol
XIX, exacerbată de comunism“, punctează Lucian Boia în volumul menționat.

Să ne amintim cum sintagme de tipul „noi versus
ei“, ce îi portretizează pe străini ca dușmani, au fost folosite de-a lungul
timpului pentru a alimenta superioritatea, izolarea și neîncrederea, deformând
astfel imaginea unui trecut complex și bogat. În loc să fie o punte către
înțelegerea trecutului, miturile istorice au devenit instrumente de propagandă
pentru manipularea prezentului – fie că e vorba de campanii politice, fie de
justificarea unor politici îndoielnice.

Dublul standard în alegeri: se cere, dar nu se oferă respect. Foto: Pixabay

Problema propagandei istorice nu este doar una de
percepție. Aceasta ne afectează profund prezentul și viitorul. O istorie
rescrisă pe jumătate alimentează diviziunea socială, iar stereotipurile formate
în jurul unor evenimente distorsionate devin adevărate obstacole în calea
dialogului și a solidarității naționale. În schimb, o privire sinceră asupra
trecutului – care acceptă nu doar momentele de glorie, ci și greșelile și
contradicțiile – ne poate aduce împreună.

Între naționalism,
patriotism și neîncrederea în autorități

Deși de multe ori confundate, naționalismul și
patriotismul sunt două concepte diferite și au implicații majore pentru modul
în care ne definim ca societate și ne construim prezentul și viitorul. Dacă
patriotismul reprezintă loialitatea față de propria țară și promovarea unități
prin respectarea diversității, naționalismul, în formele sale exclusiviste,
tinde să creeze diviziuni, punând accent pe superioritatea națiunii proprii și
marginalizarea celorlalți.

Patriotismul se bazează pe respect pentru
simbolurile naționale și pentru valorile comune, fără a exclude contribuțiile
tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, religie sau statut social. De
exemplu, respectul pentru limba română, tradițiile culturale și simboluri
precum drapelul sau imnul național pot deveni simboluri care unesc o societate
diversă, punând astfel accentul pe colaborare, nu pe conflict. În schimb,
naționalismul exclusivist ridică un zid uriaș între „noi“ și „ceilalți“,
accentuând superioritatea bazată pe etnie și marginalizarea grupurilor
percepute ca fiind diferite – fie ele minorități etnice, religioase sau
sociale. În același timp, simbolurile naționale sunt monopolizate și devin
mijloace pentru a justifica politici autoritare sau pentru a alimenta
antagonismul față de alte țări sau organizații internaționale.

Însă, pentru a combate impactul mișcărilor
extremiste care monopolizează aceste simboluri, este esențial să ne întrebăm ce
fel de societate vrem să fim? Una care își folosește simbolurile și valorile
pentru a crea legături între oameni și a ne face mai uniți sau una care ridică
ziduri care ne izolează unii de ceilalți în propria țară? Patriotismul, în
forma sa cea mai frumoasă, ne învață să găsim putere în diversitatea noastră,
să respectăm contribuțiile fiecăruia dintre noi și să privim înainte împreună.
În schimb, naționalismul exclusivist ne îndeamnă să ne închidem în noi înșine, să respingem ceea ce e diferit și să pierdem din vedere esența care ne face mai
buni și mai puternici: unitatea. Alegerea ne aparține, iar fiecare gest de
respect, fiecare moment în care preferăm dialogul în locul conflictului ne
apropie de societatea pe care ne-o dorim cu toții. Este esențial să înțelegem
că, dincolo de frică și de prejudecăți, avem aceleași dorințe – să fim
ascultați, respectați și să trăim într-o societate care ne oferă șanse egale.
Fiecare pas mic, fie că este o conversație respectuoasă sau o inițiativă
educațională, poate contribui la construirea unei comunități mai empatice și
mai unite.

România este mai mult decât suma diferențelor sale.
Alegerile nu sunt doar despre cine câștigă, ci despre cum ne construim viitorul
împreună. Astfel că, alegerile nu sunt doar despre a decide cine ne va conduce,
ci despre ce fel de societate ne dorim să fim. Istoria, naționalismul și
educația sunt mai mult decât teme abstracte – ele sunt instrumentele prin care
putem modela o Românie mai unită și mai puternică. Alegerea ne aparține.

„Cine stăpâneşte trecutul are şanse mari de a
stăpâni şi prezentul“

Însă pentru a transforma istoria dintr-un câmp de
luptă ideologic într-un liant al unității, avem nevoie să ne îndreptăm atenția
către educație. Pilon esențial pentru dezvoltarea unei societăți, ne oferă
ocazia să privim trecutul nu doar cu un ochi critic, ci și cu empatie,
recunoscând astfel contribuțiile tuturor – de la regi și țărani până la
minorități și femei. Doar așa putem construi o memorie colectivă bazată pe
adevăr, nu pe propagandă, privind istoria nu ca pe o povară care ne dezbină, ci
ca pe o sursă de inspirație care ne unește.

„Istoria a fost întotdeauna şi un instrument de
putere. Cine stăpâneşte trecutul are şanse mari de a stăpâni şi prezentul. După
1989, condiţionarea opiniei publice prin istorie s-a dovedit a fi o constantă a
strategiei Puterii, un mijloc cu atât mai abil cu cât pentru cei mai mulţi este
insesizabil. Societatea civilă trebuie să înveţe să se apere de «intoxicarea»
prin istorie. Educaţia civică presupune nu numai tradiţionala valorizare de tip
eroic a faptelor istoriei naţionale, ale cărei virtuţi identitare nu le
contestăm; ea presupune şi asumarea critică şi responsabilă a propriului
trecut, ca şi deprinderea «decodării» mesajului istoric care, ca orice mesaj,
urmăreşte «ceva»“, mai punctează Lucian Boia.

În acest context, gândirea critică devine un
instrument esențial pentru fiecare dintre noi nu doar în relație cu trecutul,
cât mai ales cu prezentul. Într-o lume saturată de informație și manipulare,
este un mijloc de protecție în fața dezinformării, dar și un instrument care ne
ajută să înțelegem diverse perspective, să punem întrebări, să filtrăm adevărul
de opinie și să luăm decizii informate, fără a cădea în capcana prejudecăților
sau a extremelor.

Social media, noul câmp de bătălie. Foto: Pixabay

Educația, un pilon
esențial

Gândirea critică își are rădăcinile în educație,
dar nu într-una care doar informează, ci una care și formează, învățându-ne să
punem întrebări, să analizăm și să căutăm răspunsuri dincolo de suprafață.
Educația care îmbină cunoștințele teoretice cu experiențele practice,
construind o bază solidă pentru înțelegerea diverselor opinii și pentru
gestionarea conflictelor, ea este cea care ne ajută să discernem între fapte și
manipulare, între adevăr și jumătățile de adevăr care deseori ne influențează
gândirea. Inclusiv mediul online și rețelele de socializare joacă un rol tot
mai important în acest proces, fiind atât o oportunitate de învățare, cât și un
teren al provocărilor, mai ales în fața manipulărilor subtile.

Chiar și în campania electorală din prezent, mediul
online a devenit un câmp de bătălie pentru influențarea opiniilor. Postări cu
informații incomplete sau scoase din context, clipuri video editate pentru a
amplifica emoțiile negative și titluri alarmiste sunt folosite pentru a atrage
atenția și a polariza societatea în care trăim. Astfel de mesaje pot fi foarte
ușor percepute ca adevăruri absolute, influențându-ne deciziile, mai ales
atunci când includ concepte precum naționalismul și patriotismul, ce sunt
folosite în mod greșit. În fapt, potrivit unui sondaj realizat de Institutul
Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în 2024, 42% dintre tineri se
informează de pe reţelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, WhatsApp,
Telegram) despre evenimentele de interes petrecute în România, 27% se
informează din presa online, 18% de la TV, 7% de la colegi şi cunoscuţi, în
timp ce 2% de la radio, iar 3% din alte surse online.

Însă, dincolo de a ne influența părerea, mediile
online devin o agoră ce reflectă și partea negativă a modului în care ne
raportăm unii la ceilalți dincolo de micile sau marile ecrane – fără respect,
în opoziție, fără empatie sau fără răbdarea de a asculta opinii diferite de
alte noastre. Iar unul dintre fenomenele care capătă amploare în contextul
alegerilor este dublul standard: se cere, dar nu se oferă respect.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Publicat

pe

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Foto Adevărul

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.

Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.

Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.

Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.

Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale

Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.

Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.

Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.


Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea

Transparența și responsabilitatea amenințate

Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Venituri

Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.

Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.

„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.


Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale

Ce urmează

Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

Publicat

pe

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.

O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.

„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.

Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.

„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.

De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.

Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Publicat

pe

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a Italiei până la sfârșitul acestui an, scrie presa internațională citând surse și date din noul plan bugetar al Italiei.

Italia va depăși Grecia la datoria publică. Foto arhivă

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Se estimează că datoria Greciei se va reduce la aproximativ 137% din produsul intern brut în acest an, față de 145% în 2025, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Reuters.

În schimb, datoria Italiei va crește de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual (DFP) al Trezoreriei.

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro – începând cu acest an”, a declarat unul dintre cei doi oficiali greci pentru Reuters.

Noua estimare a ponderii datoriei Greciei va fi inclusă în noul plan fiscal multianual al țării, care va fi prezentat Comisiei Europene la sfârșitul acestei luni.

Datoria Italiei va rămâne practic stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și la 136,3% în anul următor, arată planul bugetar.

Din 2020, datoria publică a Greciei – cea mai mare din zona euro din ultimele două decenii – s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din produsul intern brut anul trecut. Italia și-a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale în aceeași perioadă.

Grecia, care se redresează după o criză financiară de un deceniu și trei planuri de salvare în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, intenționează să ramburseze înainte de termen împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din prima sa fază de salvare de la sfârșitul anului.

Cele mai puțin îndatorate țări din zona euro

Conform cifrelor furnizate de Eurostat, la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025, Grecia a înregistrat cea mai mare rată a datoriei publice din zona euro, de 146,1% din PIB, urmată îndeaproape de Italia, cu 137,1%.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Alte națiuni cu îndatorare ridicată au inclus Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%.

În schimb, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost observate în Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, și Bulgaria, cu 29,9%.

Este important de menționat că datoria este de obicei măsurată ca raport între datoria publică și PIB, mai degrabă decât în ​​termeni absoluți.

Prin urmare, economiile mai mari, cum ar fi Germania, pot deține o datorie totală substanțială, dar raporturile lor datorie-PIB sunt, în general, mai moderate decât cele ale țărilor din sudul Europei.


România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”

Datoria publică a Greciei ajunsese la 210% în 2020

În 2010, datoria publică a Greciei era de aproximativ 330 de miliarde de euro, adică aproape 148% din PIB. Situația s-a deteriorat în anii următori, iar în 2020-2021 datoria a atins un vârf de aproximativ 210% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată într-o economie dezvoltată. De atunci însă, traiectoria s-a inversat: până în 2025–2026, datoria a coborât la aproximativ 137% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70–73 de puncte procentuale în doar câțiva ani și chiar sub nivelul de la începutul crizei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Această scădere nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri dure aplicate consecvent timp de peste un deceniu. După 2010, Grecia a fost nevoită să accepte programe de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar în schimb a implementat o austeritate severă: salariile și pensiile au fost reduse, taxele au crescut, iar cheltuielile publice au fost tăiate. Aceste măsuri au fost extrem de dificile social, dar au dus la eliminarea deficitelor mari și, în timp, la apariția unor excedente bugetare, ceea ce înseamnă că statul a început să încaseze mai mult decât cheltuie înainte de plata dobânzilor.

Cum și-a restructurat Grecia datoria publică

Un rol esențial l-a avut și restructurarea datoriei. O parte importantă a fost renegociată, cu scadențe foarte lungi și dobânzi reduse, iar în 2012 creditorii privați au acceptat chiar pierderi semnificative. Astfel, povara anuală asupra bugetului a devenit mult mai ușor de gestionat. În plus, în ultimii ani, Grecia a început să ramburseze anticipat o parte din împrumuturi, ceea ce a redus și mai mult costurile pe termen lung și a crescut încrederea investitorilor.

Pe acest fundal de disciplină fiscală, economia a revenit treptat la creștere, cu ritmuri de aproximativ 2% pe an, susținute în special de turism, investiții și fonduri europene. Creșterea economică este crucială, deoarece mărește PIB-ul și face ca datoria, chiar dacă rămâne mare în termeni absoluți, să cântărească mai puțin ca procent. În paralel, sistemul bancar a fost stabilizat, iar încrederea piețelor financiare a revenit, ceea ce a permis statului să se împrumute mai ieftin.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În esență, Grecia a reușit această revenire printr-o combinație de austeritate, reforme, restructurare a datoriei și relansare economică. Nu a fost o soluție rapidă, ci un proces lung și dificil, în urma căruia datoria a scăzut de la aproximativ 210% din PIB la aproape 137%, transformând una dintre cele mai grave crize financiare din Europa într-un exemplu de ajustare fiscală reușită.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Actualitateacum 3 ore

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru...

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
Actualitateacum 9 ore

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul...

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena „Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Actualitateacum 16 ore

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...

Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen” Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Actualitateacum 22 de ore

Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”

Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...

De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță? De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
Actualitateacum o zi

De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?

În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...

Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite? Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Actualitateacum o zi

Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?

Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...

Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Actualitateacum o zi

Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile

Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro