Breaking
REVOLUȚIA DIN 1989, după 35 de ani. 21 Decembrie
Se împlinesc 35 de ani de la Revoluția din 1989, momentul rămas în istorie, cel care a transformat România comunistă – aflată în controlul și în puterea depline a lui Nicolae Ceaușescu și a Partidului Comunist Român – într-o țară cu aspirații democratice, hotărâtă să-și ia destinul în propriile mâini, chiar și printr-o dureroasă jertfă de sânge pentru obținerea libertății.
21 decembrie 1989 – a făcut istorie și a rămas în istorie, fiind ziua în care Revoluţia a izbucnit la Bucureşti. Conducerea de atunci a ţării decide să organizeze un mare miting în capitală, scopul fiind acela de a condamna manifestaţiile de la Timişoara, devenit, deja, primul oraş liber de comunism.
Conform datelor oferite de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Revoluția Română din 1989 a făcut, în total, 5.205 victime, dintre care 1.116 morți și 4.089 de răniți. În noaptea dintre 21 şi 22 decembrie, 49 de oameni au murit, în jur de 500 au fost răniţi, iar peste 800 au fost încarceraţi, torturaţi şi bătuţi la Jilava.
Pe 20 decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu revine din Iran, convoacă o teleconferinţă în care acuză SUA, URSS şi Ungaria de implicare în evenimentele petrecute în ultimele zile, iar apoi – aproape de miezul nopții – convoacă la sediul Comitetului Central (CC) al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei URSS, pentru a le cere să retragă agenţii sovietici din Timişoara. Însă evenimentele s-au precipitat dramatic.
Nicolae Ceaușescu, promisiunile dinaintea sfârșitului
Manifestația de la Timisoara din 1989 își găsea astfel ecou la București în 21 decembrie, când la adunarea populară convocată de Nicolae Ceaușescu, printre urale și scandări, s-au făcut tot mai puternic auzite huiduieli și fluierături, mișcarea de stradă care a urmat fiind reprimată cu gloanțe și arestări.
Pe 21 decembrie, la ora 12.00, Nicolae Ceauşescu convoacă un miting în Piaţa Comitetului Central din Bucureşti, numai că, după doar câteva fraze, este întrerupt de ţipetele care se aud în rândul manifestanţilor. Surprins, Ceaușescu face apel la calm și își reia, cu greutate, discursul în timpul căruia va promite, disperat, adăugarea a încă 100 de lei la salariu.
Mitingul, transmis la radio şi televiziune, se termină mai devreme, iar oamenii se întorc acasă şi povestesc cele întâmplate, amintește Radio România Actualități.
„Alo, tovarăși, stați linistiți la locurili voastre!” sau „Vă mai dau o sută de lei la salariu”, sunt două dintre afirmațiile lui Nicolae Ceaușescu devenite sinonime cu evenimentele din 21 decembrie 1989, potrivit informațiilor publicate de Hotnews.ro.
”Acţiune fermă împotriva oricăror acţiuni care vor să distrugă independenţa şi socialismul în România!”
Ferm convins că muncitorii din București vor fi alături de el, Nicolae Ceaușescu a pregătit pentru mitingul din 21 decembrie 1989 același tip de ”discurs mobilizator” pe care îl stăpânea la perfecție.
De data aceasta, însă, cuvintele și îndemnurile sale au ajuns la urechile celor prezenți în Piața Comitetului Central din București, dar nu au mai avut ”ecoul dorit”.
“Dragi tovarăşi! Cel mai bun răspuns pe care trebuie să-l dăm este unitatea tuturor oamenilor muncii, a întregii naţiuni, acţiunea fermă de a realiza programele de dezvoltare socială a patriei şi de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. De noi depinde ca România să rămână în continu o ţară liberă, independentă, constructoare a socialismului! Şi doresc să declar şi aici că vom face totul pentru a apăra integritatea şi suveranitatea României, libertatea şi viaţa poporului nostru, bunăstarea întregii naţiuni!
Să acţionăm cu întreaga răspundere şi să demonstrăm forţa şi capacitatea oamenilor muncii din capitală, a întregii naţiuni, pentru dezvoltarea patriei noastre, pentru bunăstarea şi independenţa naţiunii. Vă doresc succese în întreaga activitate! Şi unitate, acţiune fermă împotriva oricăror acţiuni care vor să distrugă independenţa şi socialismul în România! Aceasta e obligaţia noastră, a tuturor!”, a spus Nicolae Ceaușescu în timpul ultimului său miting, discursul său fiind transmis de televiziunea națională.
„Jos Ceaușescu!”, „Jos călăul!”
Mișcări bruște venind dintr-o parte a adunării și zgomotul unor petarde au transformat manifestația în haos. Mulțimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri și tablouri ale lui Nicolae Ceaușescu și ale Elenei Ceaușescu.
Cei mai curajoși au încercat să se facă ascultați: „Nu plecați oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental”, se auzeau vocile străzii. Tot mai mulți strigau: „Jos Ceaușescu!”, „Jos călăul!”, „Jos analfabeta!”, „Jos cizmarul!”, „Și voi sunteți români!”.
Imaginea lui Ceaușescu din acele zile – figura schimonosită de mirare și frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte și cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu aceasta imagine, se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române.
După o scurtă pauză, Televiziunea și-a reluat transmisia, continuând ca și cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceaușescu mai apucase să anunțe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor și ajutorului social.
49 de morţi după „curățarea” Pieței Universității
După ce ”adunarea populară” s-a dispersat, manifestanții s-au grupat în Piaţa Universităţii, iar apoi întreg centrul Capitalei – de la Piața Unirii/Piața Romană/Piața Rosetti – a fost ocupat de protestatari.
În jurul orei 17.00 au fost înregistrate primele victime – 13 tineri au fost omorâţi în apropierea Sălii Dalles, şase dintre ei loviţi de un camion, iar ceilalţi şapte, care scăpaseră, au fost împuşcaţi în cap, a povestit Viorel Ene – preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor – citat de frontpress.ro.
În după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, demonstranţii au oferit flori militarilor, ulterior fiind ridicată o baricadă din mese şi scaune la hotelul Intercontinental. Reacția forțelor de ordine, loiale regimului comunist, a fost cruntă după lăsarea serii. Au murit 49 de oameni în această ”acțiune de curățare” a Pieței Universității.
După miezul nopţii a început să se tragă, iar baricada a fost distrusă, ordinele venind direct de la Nicolae Ceaușescu, președintele României comuniste trimițându-l la fața locului chiar pe generalul Vasile Milea, pentru a coordona represiunea.
La 3.00 dimineaţa, nu mai era nimeni în stradă. În dimineaţa zilei de 22 decembrie, comandantul infanteriei şi al tancurilor, Ion Horţopan, îi raporta Elenei Ceauşescu că manifestanţii fuseseră ”terminaţi.“
Răniții și morții au fost transportați mai ales la Institutul de Medicină Legală, Spitalul de Urgență, Spitalul Colțea și sectia de neurochirurgie a Spitalului Gheorghe Marinescu. Procuratura Generală și Direcția Sanitară au interzis autopsierea victimelor decedate, potrivit sursei citate.
Mai mult, s-a dat ordinul – la fel cum s-a procedat și cu revoluționarii uciși la Timișoara – de incinerare a cadavrelor, însă, de această dată, acest ordin nu a mai fost executat.
Câteva ore mai târziu, în 22 decembrie, bucureștenii ieșeau din nou în stradă, în număr mult mai mare, estimat la câteva zeci de mii, și ocupau piața din fața Comitetului Central al Partidului Comunist, determinându-l pe Ceaușescu să părăsească sediul CC cu un elicopter. Era sfârșitul regimului comunist din România.
CITIȚI ȘI:
32 de ani de la Revoluție. Cum a fost ”rescris” scenariul mitingului convocat de Nicolae Ceaușescu pe 21 decembrie 1989: ”Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”
După 30 de ani, în căutarea Revoluției pierdute
VIDEO | Petre Roman: „La Revoluția de la 1989, poporul a vibrat la unison. De atunci, elanul românilor a fost spulberat”
Breaking
SALARIUL primit de un cetățean nepalez în România. De câți bani are nevoie pentru a trăi la noi în țară
În ultimii ani, un număr tot mai mare de imigranți ne-a trecut granița în speranța de a găsi un loc de muncă pentru ei și familiile lor. Au existat o mulțime de speculații cu privire la salariul și beneficiile pe care le primesc de la angajatorii români.
Cu toate acestea, un videoclip de pe TikTok care a fost postat recent a rezolvat unele dintre întrebările românilor care se întrebau dacă munca lor este plătită corespunzător. Un bărbat care a venit din Nepal în România pentru a lucra a spus cât câștigă pe lună și cât se întoarce la familie în țara sa natală.
Aproape toți banii din salariu sunt trimiși familiei. Când un influencer de pe TikTok cunoscut l-a întrebat care este salariul său lunar de la angajatorul său român, bărbatul din Nepal a spus că primește 4.000 de lei.
@lucianpopaoficial #nepal #nepalez #salariu #fortademunca ♬ original sound – Lucian Popa
În plus, el a declarat că lucrează în regim full-time, opt ore pe zi, și are două zile de concediu pe săptămână. Nu este obligat să își achite cazarea sau mâncarea din salariu, deoarece acestea sunt asigurate de companie pentru care lucrează. Cu toate acestea, domeniul în care funcționează nu a fost menționat.
Cetățeanul nepalez trimite acasă între 3.000 și 3.500 de lei din cei 4.000 de lei.
Pentru mulți cetățeni nepalezi, România a devenit locul ideal pentru a munci. În ciuda faptului că 6 milioane de români au plecat din țară, România avea, de asemenea, nevoie de acest val de muncitori.
Patronii au început să caute muncitori pe alte continente și au înțeles că muncitorii străini vor evita România dacă nu li se oferă condiții de viață civilizate. Potrivit Observator News, asiaticii care lucrează în România câștigă în medie între 500 și 600 de euro pe lună, de trei sau chiar patru ori mai mult decât în țara lor natală.
Breaking
Depozitele de GAZE naturale din Europa se golesc cea mai mare viteză din ultimii șapte ani. Care sunt cauzele și posibilele urmări
Țările europene apelează la gazele naturale stocate în depozite pentru sezonul rece cu cea mai mare viteză din ultimii şapte ani, arată o analiză Bloomberg, care invocă temperaturile scăzute din ultimele zile, care au dus la o creștere a consumului pentru încălzire. Trendul ar putea continua, în contextul în care vremea este așteptată să scadă în continuare în cursul acestei săptămâni.
Depozitele subterane de gaze din regiunea Europei, care funcţionează ca o rezervă-amortizor pentru sezonul rece, mai ales în situaţia unor probleme pe partea de livrări, au ajuns în prezent la un grad de umplere de 70%, comparativ cu unul de 86% în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată analiza Bloomberg, citată de Agerpres.
Potrivit jurnaliștilor citați, chiar dacă nu există niciun risc de deficit imediat, golirea rapidă a depozitelor ar putea face reumplerea lor mai dificilă în următorul sezon şi riscă să aibă un impact asupra preţurilor pe termen scurt.
Datele agregate de Gas Infrastructure Europe şi analizate de Bloomberg arată că gradul de umplere a depozitelor europene de gaze este mai mic cu 25 de puncte procentuale faţă de nivelul lor maxim de umplere, ceea ce reprezintă cea mai importantă scădere înregistrată după 2018.
„Cu cât gradul de umplere a depozitelor va fi mai mic la finalul lunii martie, cu atât va fi mai greu pentru regiunea Europei să le reumple în următorul sezon. Acest lucru va fi cu atât mai probabil cu cât prognozele arată că temperaturile vor fi mai mici decât se estimează în prezent”, susţine Samantha Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs Group Inc.
Temperaturile au scăzut în mare parte din regiunea de nord-vest a Europei, ceea ce ar putea însemna noi retrageri de gaze din depozite pe măsură ce necesarul de încălzire va creşte, arată sursa citată.
Totodată, arată jurnaliștii Bloomberg, Europa ste din ce în ce mai expus la volatilitatea de pe piaţă deoarece se bazează pe gazele naturale lichefiate pentru a acoperi golul lăsat de oprirea tranzitului gazelor naturale ruseşti via conductele din Ucraina.
Eventualele întreruperi neprogramate la principalii furnizori de gaze ar putea dezechilibra şi mai mult balanţa fragilă a regiunii şi ar declanşa noi fluctuaţii de preţuri. De exemplu, în Norvegia uzina de procesare a gazelor lichefiate de la Hammerfest a încetat activitatea până la data de 9 ianuarie din cauza unor probleme la un compresor.
Săptămâna trecută, cotaţiile la gaze au înregistrat un avans de 4% şi în prezent sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, pe măsură ce piaţa se confruntă cu diminuarea stocurilor şi livrările reduse.
Luni, cotaţiile futures la gaze la hub-ul TTF de la Amsterdam au scăzut uşor cu 1,2% şi în jurul orei 8:49 a.m. se situau la 49,05 euro pentru un Megawatt-oră.
Cazul României
România și-a atins obiectivul obligatoriu de stocare a gazelor – crescut la nivel european după criza postpandemică – cu două luni înainte de termen, 1 noiembrie, și a ajuns la 102,97%, peste media de 95,22% la nivelul UE, conform celor mai recente date agregate de platforma Gas Infrastructure Europe (GIE), valabile la 29 octombrie.
Grație temperaturilor moderate din iarna trecută, România a ieșit din sezonul rece anterior cu volume consistente de gaze în depozite. Mai mult, au fost cazuri și momente în care furnizorii au apelat la importuri, în loc să scoată gaze din depozite, pentru că prețul de pe piață era mai mic.
În prezent, nici prețurile nu sunt mai mici, iar temperaturile sunt mai scăzute decât anul trecut.
În condițiile unei ierni similare cu ultimele trei, nu vor fi probleme în acoperirea necesarului de consum din producția internă și depozite, a dat asigurări Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul.
„În condițiile unei ierni cu temperaturi asemănătoare cu cele înregistrate în ultimii trei ani, nu vor fi întâmpinate probleme în asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor din România. În sezonul rece următor (noiembrie 2024 – martie 2025), chiar și la o estimare de consum mai mare cu circa 5-6% față de cel înregistrat anul trecut în România, nu vor fi probleme în acoperirea consumului din surse din producția internă și din depozitele de înmagazinare subterană”, a declarat Ion Sterian.
Potrivit șefului Transgaz, în sezonul rece de anul trecut (noiembrie 2023 – martie 2024), importul pentru consumul României a fost de 0,6 mld. mc, reprezentând circa 76,6% din intrările în SNT prin punctele de interconectare transfrontalieră.
„Trebuie menționat că «valul» de import la care faceți referire se datorează în principal opțiunii unor furnizori care au achiziționat gaze din import, nu din lipsa gazelor din producția curentă – producție internă și din depozite, ci din rațiuni comerciale. Un argument în acest sens este nivelul ridicat al stocului de gaze naturale înregistrat în depozitele de înmagazinare la sfârșitul ciclului de extracție (31 martie – n.r.) de 1,6 mld. mc, reprezentând circa 50% din capacitatea de stocare în depozite”, explica Ion Sterian.
După două luni și câteva zile, depozitele din România au un grad de umplere de 63,43%, conform celor ai recente date ale GIE, valabile din 5 ianuarie.
Sursa foto: Engie
Citiți și:
Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom
România, în premieră cel mai mare PRODUCĂTOR de gaze din UE. Sebastian Burduja: „Datele confirmă statutul de lider asumat la nivel european”
Breaking
Papa Francisc a numit prima femeie la conducerea unui birou important al VATICANULUI
Papa Francisc a numit o călugăriță italiană, sora Simona Brambilla, în funcția de prefect al departamentului responsabil pentru toate ordinele religioase ale Bisericii Catolice.
Numirea marchează un pas major înainte în planul Papei Francisc de a oferi femeilor mai multe roluri de conducere în guvernarea bisericii, conform Associated Press.
Până acum, mai multe femei au fost numite în funcții de “numărul doi” în unele birouri ale Vaticanului, dar este prima dată când o femeie este numită prefect al unui dicasteriu sau congregație a Curiei Sfântului Scaun, organul central de guvernare al Bisericii Catolice.
Natura istorică a numirii lui Brambilla a fost confirmată de Vatican Media, care a anunțat informația sub titlul „Sora Simona Brambilla este prima femeie prefect din Vatican”.
Biroul este unul dintre cele mai importante din Vatican. Cunoscut oficial sub numele de Dicasteriu pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apostolică, este responsabil pentru fiecare ordin religios, de la iezuiți și franciscani până la mișcări mai mici și mai noi.
Ca o indicație a noutății numirii și a implicațiilor teologice, Papa Francisc a numit simultan ca co-lider, sau „pro-prefect”, un cardinal: Angel Fernandez Artime. Dar numirea, anunțată în buletinul zilnic al Vaticanului, o enumeră pe Brambilla mai întâi ca „prefect” și pe Fernandez pe al doilea ca co-lider. Prezența lui Fernandez este necesară din punct de vedere teologic, deoarece prefectul trebuie să poată celebra Liturghia și să îndeplinească alte funcții sacramentale care în prezent pot fi îndeplinite doar de bărbați.
Brambilla, în vârstă de 59 de ani, este membru al ordinului religios Misionarii Consolata și a slujit ca numărul doi în departamentul de ordine religioase de anul trecut. Ea preia locul cardinalului Joao Braz de Aviz, în vârstă de 77 de ani, care deținuse funcția de prefect din 2011. Asistentă medicală, ea a lucrat ca misionară în Mozambic și a condus ordinul Consolata ca superioară între 2011 și 2023, când Francisc a numit-o secretară a departamentului de ordine religioase.
Numirea, posibilă datorită reformei constituției fondatoare a Sfântului Scaun, initiată de Papa Francisc
Numirea lui Brambilla a fost posibilă datorită reformei constituției fondatoare a Sfântului Scaun, initiată de Papa Francisc în 2022, care le-a permis laicilor, inclusiv femeilor, să conducă un dicasteriu și să devină prefecți.
Numirea ei marchează cea mai recentă inițiativă a Papei Francisc de a arăta prin puterea exemplului cum femeile pot prelua roluri de conducere în ierarhia catolică, deși fără a le permite să fie hirotonisite preoți.
Femeile fac o mare parte din lucrarea bisericii catolice în școli, spitale și în a transmite credința generațiilor viitoare, dar s-au plâns de mult timp de statutul inferior într-o instituție care rezervă preoția bărbaților.
Papa Francisc a menținut interdicția asupra femeilor preot și a redus speranțele că femeile ar putea fi hirotonisite diaconi. Totuși, în timpul pontificatului său, a existat o creștere semnificativă a procentului de femei care lucrează la Vatican, inclusiv în poziții de conducere, de la 19,3% în 2013 la 23,4% în prezent, potrivit statisticilor prezentate de Vatican News. Numai în Curia, procentul femeilor este de 26%.
Printre femeile care dețin funcții de conducere se numără sora Raffaella Petrini, prima femeie secretar general al statului Vatican, responsabilă pentru sistemul de sănătate, forțele de poliție și principala sursă de venituri, Muzeele Vaticanului (care sunt conduse tot de o femeie, Barbara Jatta).
O altă călugăriță, sora Alessandra Smerilli, este numărul doi în biroul de dezvoltare al Vaticanului, în timp ce mai multe femei au fost numite în funcții de subsecretar, inclusiv călugărița franceză, sora Nathalie Becquart, în biroul sinodului episcopilor.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
-
Actualitateacum 2 zile
5 motive pentru a închiria o mașină în vacanță și a evita transportul public
-
Actualitateacum o zi
Protezare vs implantare dentară: care variantă este mai bună?
-
Actualitateacum 2 zile
Transformă-ți Livingul cu Gama de Mobilă de la Homemobili Timișoara
-
Uncategorizedacum 2 zile
SGS își extinde expertiza în domeniul sustenabilității prin achiziționarea Aster Global
-
Uncategorizedacum o zi
Turneul Internațional “Imagine Belle Epoque” Ianuarie 2025
-
Comunicateacum o zi
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Uncategorizedacum 8 ore
Studiu HONOR: aproape jumătate dintre tinerii din România se confruntă cu probleme financiare în ianuarie
-
Comunicateacum o zi
Secretele unei case ordonate: cum să minimizezi dezordinea fără efort