Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ.

Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, rată presa străină și analiștii Ziarului Financiar.

Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari.

Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital.

„Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro”

„Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media.

Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online.

„Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer.

Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale.

Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar.

Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „tras la răspundere”.

Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”.

Noi posibile tensiuni între UE – SUA

Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare.

Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul.

În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative.

Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF.

Ce taxă are în vedere UE

În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propu, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative.

Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver.

În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax.

Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA.

Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028

Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%.

Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro.

Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată.

Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă:

• Televiziunea – 52,2%,
•  digital  – 36,4%,
• OOH (publicitate outdoor) – 6%,
• radio – 4,9%,
• presa scrisă – sub pragul de 1%

În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023.

Piața publicității digitale în România

Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024.

Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display, Social Media și YouTube. Platforma cu cea mai mare creștere în 2024 a fost TikTok.

Clasamentul sectoarelor economice după investițiile în media este condus de Retail, cu 24% din piață și o creștere de +8% față de 2023, atingând aproape 190 milioane de euro. Sectorul Sănătate se menține pe poziția a doua, cu 16% din piață și o creștere de 5%. Sectoarele Alimentație & Băuturi (+11%), E-commerce (+8%) și Cosmetice & Îngrijire personală (+8%) au înregistrat creșteri moderate, în timp ce Serviciile Financiare (+20%), Pariuri & Jocuri de noroc (+17%), HoReCa (+17%), Materiale și Servicii pentru Construcții (+31%) și Produse pentru casă (+30%) au avut creșteri mai dinamice. Singurul sector care a înregistrat o scădere a investițiilor media este Telecomunicațiile, cu -14% față de 2023, arată Mediafax.

Ce ar însemna pentru România o taxă de 10%

Veniturile totale din publicitate și piața de publicitate din România a crescut la 778 milioane de euro, în 2024. Publicitatea digitală a reprezentat 36,4% din totalul pieței media.

La un simplu calcul, 36,4% din 778 milioane de euro ar rezulta un total de 283 milioane de euro, iar 10% din această sumă, dacă s-ar menține la acest nivel, ar aduce la bugetul de stat aproximativ 28–30 milioane de euro. Dacă taxa s-ar aplica la tot consumul digital în reclame (416 miliarde de euro la nivel global), ar însemna apoximativ 41 de milioane de euro/

Având în vedere că piața totală a publicității a fost estimată la 2,2 miliarde de euro în 2023, segmentul digital însumează 800,8 milioane de euro anual. O taxă de 10% aplicată acestor venituri ar genera un venit suplimentar de aproximativ 80 de milioane de euro pe an pentru bugetul de stat.

Cu o creștere anuală modestă de aproximativ 0,9% pe an, ar însemna un venit suplimentar de aproximativ 83,7 milioane euro în 2028. Astfel, în următorii 5 ani, statul ar putea colecta aproximativ 410 milioane euro din această taxă, per ansamblu, presupunând că veniturile și ponderea digitalului rămâne constante și taxa se aplică integral pe veniturile digitale din publicitate.

Ce venituri au Alfabet/Google și marile rețele sociale

Alphabet ( compania mamă a Google) este a treia companie de tehnologie din lume după venituri, după Amazon și Apple, cea mai mare companie de tehnologie după profit și una dintre cele mai valoroase companii din lume.

Structura veniturilor Google este următoarea: 57,4% din venituri (162,4 miliarde de dolari) provin din motorul de căutare Google și serviciile asociate (Google, Youtube, Google Play, Gmail, Google Maps etc.). Aceasta include și reclamele AdWords afișate în motorul de căutare, de exemplu, potrivit bankinter.

Alte 11,6% vin din publicitatea plasată în alte medii terțe. Mai multe companii, precum instituții media, oferă spațiile lor publicitare pentru ca Google să gestioneze reclamele. Pe de altă parte, companiile care doresc să își promoveze produsele apelează la Google pentru a-și distribui reclamele prin această rețea, iar Google ia un comision din întreaga tranzacție. Acest segment se numește Google Network Members și Alphabet, compania mamă a Google, facturează deja 328,28 miliarde de dolari prin această metodă.

10% din veniturile companiei provin din reclamele de pe YouTube, ceea ce aduce Alphabet un profit de 291,49 miliarde de dolari. De asemenea, serviciile rămase oferite de Google generează venituri similare.

Mai mult, serviciul de stocare în cloud (Google Cloud) reprezintă 9,3% din profitul companiei (263,19 miliarde de dolari). În total, Alphabet obține peste 70% din venituri prin vânzarea de publicitate. Cu alte cuvinte, deși este cunoscut ca un motor de căutare, veniturile sale principale vin din publicitate.

Distribuția geografică a veniturilor Google:

• 47,9% din venituri provin din Statele Unite.
• 29,2% din venituri sunt generate în regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa).
• 16,7% provin din regiunea APAC (Asia Pacific).
• 6% din restul Americii.

Ce venituri au Facebook și Tiktok

În 2025, Facebook generează venituri semnificativ mai mari decât TikTok. Se estimează că Facebook va avea venituri anuale de 80,7 miliarde de dolari, în timp ce TikTok va ajunge la aproximativ 16,1 miliarde de dolari. TikTok obține bani prin mai multe strategii de monetizare, inclusiv parteneriate cu branduri, marketing afiliat, vânzarea de produse și prin TikTok Creator Fund, arată Mediafax.

La nivel global, TikTok a generat mai multe venituri decât Facebook, deși ambele sunt platforme extrem de profitabile. În 2022, TikTok a generat 9.401 milioane de dolari din venituri, în timp ce Meta (compania-mamă a Facebook) a raportat 123,98 miliarde de dolari.

Cea mai importantă sursă de venit pentru Facebook este publicitatea, care include anunțurile din feedul de știri, reclamele de pe Instagram și cele din Messenger.

Facebook a implementat programe pentru a monetiza conținutul creatorilor, precum programele de recompense și cele pentru redarea videoclipurilor. Mai mult, Facebook colectează date despre utilizatori și le vinde agenților de publicitate pentru a personaliza reclamele afișate, arată sursa citată.

Sursa foto: Profimedia

Citiți și:

Supraimpozitarea jocurilor de noroc, criticată dur: „Piața neagră va deveni un adevărat PARADIS”

STENOGRAME INCENDIARE de la negocierile pe noile taxe și impozite. Mărul discordiei: Reforma fiscală. Schimb de REPLICI între Ghinea și Câciu