Breaking
Primarul Sectorului 6 a primit o amendă DEFINITIVĂ de 45.900 de lei după o investigație de acum 16 ani a Consiliului Concurenței. Care a fost motivul
Primarul Sectorului 6 trebuie să plătească o amendă de 45.900 de lei, pentru că nu a executat o hotărâre de acum doi ani a completului de contencios administrativ și fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, au decis, miercuri, judecătorii aceleiași secții a instanței supreme. Este vorba de un litigiu care își are originile într-o recomandare de acum 16 ani a Consiliului Concurenței ce vizează contractele de salubritate ale câtorva unități administrativ-teritoriale, inclusiv cea care acum este condusă de Ciprian Ciucu.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, ca nefondat, recursul Primarului Sectorului 6 față de sentința Curții de Apel București din 14 iunie, când judecătorii au admis cererea Consiliului Concurenței în contradictoriu cu edilul-șef al Sectorului 6, căruia i-au fixat o amendă de 45.900 de lei, cu titlu de amendă datorată statului.
Această sancțiune a fost dată în temeiul unei decizii din februarie 2022, pronunţată tot de judecătorii de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar deschis în anul 2020.
De la ce a început totul
Din informațiile Gândul, din cadrul autorității de concurență, susținute de documentele magistraților, publicate pe portalul instanțelor, al ICCJ și ReJust, nu atunci a început toată povestea, ci în anul 2008, după cum arată motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București. Atunci, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind contractele de salubritate ale unora dintre sectoarele Capitalei.
Prin cererea înregistrată în mai 2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, Consiliul Concurenței a chemat în judecată instituția Primarului Sectorului 6, solicitând instanţei să dispună fixarea sumei pe care o datorează statului ca urmare a Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casaţie si Justiţie.
În motivare, reclamantul a arătat că, în 26 februarie 2008, Consiliul Concurenţei a declanşat, din oficiu, o investigaţie având ca obiect analiza pieţei serviciului de salubrizare din București, precum şi posibila încălcare a art. 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 de către autorităţile administraţiei publice locale din Capitală, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor.
Plenul Consiliului Concurenței constatase, prin decizia din 13 noiembrie 2009, în urma investigației declașate în 2008, că intervenţiile autorităţilor administraţiei publice locale „au avut ca efect restrângerea, împiedicarea şi denaturarea concurenţei pe piaţa activităţilor specifice serviciului public de salubrizare de pe teritoriul municipiului Bucureşti”.
Mai concret, prin Decizia nr. 58/13.11.2009, Consiliul Concurenţei a constatat că, în urma licitaţiei publice organizate de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în anul 1999, serviciul public de salubrizare a fost realizat de către SC Supercom SA, în baza contractului nr. 1128/25.10.1999, încheiat cu PMB.
„În urma analizei efectuate în cursul investigaţiei şi a documentelor aflate la dosarul cauzei au rezultat următoarele:
- a) După expirarea termenului iniţial al contractelor de delegare a serviciului public salubrizare, autorităţile publice locale din municipiul Bucureşti nu au organizat licitaţii pentru delegarea serviciului (în cazul sectoarelor 2, 3, 4 şi 6) ci au optat, în perioada 2004 – 2007, pentru prelungirea contractelor iniţiale prin acte adiţionale. Aceste măsuri au constituit intervenţii ale autorităţilor administraţiei locale pe piată, intervenţii ce intră sub incidenţa art. 9 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicată, prin favorizarea agenţilor economici parte în respectivele contracte;
- b) Primăria Sectorului 1 a delegat, în anul 2008, serviciul public de salubrizare pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat pentru activităţile a căror gestiune îi este încredinţată. Astfel, se creează un avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurenţiale din partea celorlalte societăţi interesate să intre pe piaţă. Această măsură a constituit o intervenţie pe piaţă a autorităţii publice locale ce intră sub incidenţa art. 9 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, prin blocarea accesului altor operatori pentru o durată nejustificat de mare;
- c) Intenţia organizării unei licitaţii de delegare a serviciului public de salubrizare de către Primăria Sectorului 5 pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat, este de natură să aducă atingere art. 9 din Legea concurenţei, în măsura în care această intenţie va fi pusă în practică.
DOCUMENT: DECIZIA nr. 58 din 13 noiembrie 2009 a Consiliului Concurenței
Prin această decizie, Consiliul Concurenței a dispus o serie de măsuri de restabilire a mediului concurenţial pentru fiecare dintre cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare.
Decizia intra în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei și putea fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Ce a solicitat autoritatea de concurență
Așa cum era prevăzut și în textul deciziei, Consiliul Concurenţei s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti pentru că organele administraţiei publice locale menționate în decizie nu s-au conformat.
Astfel, Consiliul Concurenţei, în calitate de reclamant, prin acţiunea înregistrată în 12 iunie 2010, la Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat obligarea pârâţilor la adoptarea măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial pe piaţa serviciului de salubrizare din Bucureşti, respectiv la încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6.
Pe fond, prin sentinţa civilă din octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti:
- a admis acţiunea formulată de Consiliul Concurenţei,
- a dispus încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6 ale Municipiului Bucureşti (inclusiv a actelor adiţionale încheiate, astfel cum acestea rezultă din decizia nr.##/13.11.2009 – art.l din dispozitivul acesteia),
- a obligat primarul general al Capitalei, Consiliul General al Municipiului București (CGMB), Consiliile Locale și primarii sectoarelor 1, 2, 3, 4 şi 6, în solidar, să asigure, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare, corespunzător fiecărei subdiviziuni administrativ-teritoriale, ”manifestarea liberei concurenţe prin delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare în baza unor proceduri de achiziţii publice prin care să se asigure transparenţa şi egalitatea de tratament între agenţii economici interesaţi să intre pe această piaţă”.
Potrivit documentului instanței, Consiliile Locale ale sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6, primarii celor cinci sectoare, CGMB, primarul general al Capitalei și firmele care la acel moment asigurau serviciile de salubrizare în aceste sectoare au formulat recurs împotriva sentinţei civile din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel București (CAB).
Prin Decizia ICCJ nr. 1921/10.04.2014 a fost casată sentinţa CAB nr. 5919/17.10.2011 şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În privinţa rejudecării la care urma să procedeze instanţa de fond, ICCJ a dispus următoarele:
- să se pronunţe asupra obligaţiilor autorităţilor pârâte, înlăturând caracterul solidar al raporturilor juridice;
- să stabilească termenele în care urmează să înceteze contractele sau actele adiţionale considerate a avea clauze anticoncurenţiale.
Ulterior casării cu trimitere, Curtea de Apel București, prin sentinţa din octombrie 2015, a respins ca fiind lipsită de interes acţiunea Consiliului Concurenţei în contradictoriu cu Primarul Sectorului 1 şi Consiliul Local al Sectorului 1 şi a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu CGMB, primarul general al Capitalei, Consiliile Locale și primarii sectoarelor 2, 3, 4 și 6.
Judecătorii Curții de Apel București au considerat că „autorităţile administraţiei publice locale din Sectoarele 2, 3, 4 şi 6 nu au înţeles să se conformeze, respectiv situaţia serviciului de salubrizare la nivelul acestor sectoare ale municipiului Bucureşti a rămas neschimbată faţă de cea constatată în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/2009, nefiind organizată o formă de achiziţie pentru delegarea gestiunii acestui serviciu”.
Instanța de la Curtea de Apel București a obligat:
- „pârâţii Primăria Sectorului 2 […], Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4 […], Primăria Sectorului 6 […], respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în termen de maximum 3 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să elaboreze, respectiv să aprobe caietele de sarcini şi regulamentele serviciului public de salubrizare;
- pârâţii Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în termen de o lună de la adoptarea documentelor mai sus menţionate, să opteze pentru modalitatea de gestiune a serviciului public de salubrizare;
- pârâţii Primăriile sector 2, 3, 4 şi 6, respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în ipoteza opţiunii pentru delegarea de gestiune, în termen de maximum 3 luni de la adoptarea HCL privind delegarea gestiunii, să întocmească documentaţia de achiziţie publică şi să demareze procedura de achiziţie, potrivit legii, în vederea atribuirii şi încheierii contractelor de delegare a gestiunii” şi a dispus „încetarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare/prestări servicii salubrizare pentru sectoarele 2, 3, 4 şi 6 şi a actelor adiţionale la acestea, la data încheierii noilor contracte de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziţie mai sus menţionate”.
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Consiliul Concurenţei a formulat o cerere de executare silită împotriva primarului Sectorului 6 şi Consiliului Local al Sectorului 6, prin care a solicitat dispunerea aplicării unei amenzi de 20% din salariul brut pe economie pe zi de întârziere, în scopul aducerii la îndeplinire a obligaţiilor stabilite în sentinţa Curţii de Apel nr. 2774/28.10.2015.
Prin sentinţa pronunțată în februarie 2021, CAB a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul creditor Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă a declarat însă recurs la această decizie.
Astfel, cauza a ajuns iar la ICCJ, care, prin Decizia nr. 635 din data de 3 februarie 2022, definitivă, a admis recursul Consiliului Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 245 din 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a casat, în parte, sentinta recurată. Astfel, prin rejudecarea cauzei, a admis cererea Consiliului Concurentei și a obligat instituția Primarului Sectorului 6 să plătească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin sentința civilă nr. 2774 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, devenită definitivă prin decizia din iunie 2018 a ICCJ.
Cum s-a calculat amenda
Potrivit prevederilor art. 24 alin.(4) din Legea nr. 554/2004 „ dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul, în mod culpabil, nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor”.
„Din succesiunea faptelor expuse anterior, se poate observa că începând cu data de 03 februarie 2022 a început să curgă amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere în sarcina pârâtului Primarul Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti”, se arată în document.
În ceea ce priveşte aducerea la îndeplinire de către UAT Sector 6 a obligaţiilor stabilite prin sentinţa din 2015, instanța constata că, din informaţiile publice , reiese faptul că licitaţia publicată pe SEAP de către unitatea administrativ-teritorială a Sectorului 6, cu anunţul de concesionare PC1001985 , a fost anulată în 13 decembrie 2022. Motivul anulării a fost că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”.
În motivarea Hotărârii nr. 1091 din 14 iunie 2024 se arată că, până la data intentării acestei acţiuni, din informaţiile publice disponibile autorităţii de concurenţă, reiese faptul că UAT Sector 6 nu ar fi demarat o nouă procedură de licitaţie, iar operatorul care prestează serviciul în prezent în acest sector este același.
„Concluzionând, se poate observa din cele menţionate anterior că unitatea administrativ- teritorială a Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti nu a executat, în mod culpabil, până în prezent, obligaţiile stabilite prin Sentinţa din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, susținea Consiliul Concurenței, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună fixarea sumei ce se datorează statului de către Primarul Sectorului 6 ca urmare a emiterii Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 de către ICCJ.
În cauză, pârâtul, Primarul Sectorului 6, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
„Curtea observă că la peste 2 ani de la data pronunţării deciziei nr. 635/03.02.2022 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la peste 4 ani de la data la care obligaţia stabilită prin sentinţa civilă din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ####/2/2010* trebuia executată (18.12.2019, conform celor reţinute în decizia nr. ###/03.02.2022 – f. 16), situaţia juridică a obligaţiilor stabilite în sarcina autorităţii publice locale a Sectorului 6 Bucureşti este identică, respectiv obligaţiile nu au fost executate, cu ignorarea oricărei celerităţi ca exigență imperativă a executării silite”, se arată în motivarea instanței.
„Reţinând că debitorul în mod culpabil nu a procedat la executarea conformă şi integrală a obligaţiilor care îi reveneau în baza titlului executoriu, în termenul de 3 luni de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii, respectiv decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 635/03.02.2022, Curtea va admite cererea reclamantului de fixare a sumei datorate statului cu titlu de amendă”, a decis completul CAB.
Cuntumul total amenzii, de 45.900 de lei, a fost calculat pentru termenul-limită de 3 luni, respectiv 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii. Pentru fiecare zi, instanța supremă a decis să se aplice o amendă de 20% din salariul minim brut lunar, respectiv 510 lei din 2.550 de lei.
DOCUMENT: Hotărârea nr. 1091 din 14 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București
Sursa foto: ICCJ – Secţia de contencios administrativ şi fiscal
CITEȘTE ȘI:
Consiliul Concurenței a câștigat DEFINITIV procesele cu Auchan, Cora și furnizorii acestora
Taxă anuală de 540 lei pentru posesorii de mașini fără loc de PARCARE din Sectorul 4. Daniel Băluță: 100.000 de locuri noi în următorii 10 ani
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Actualitateacum o zi„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026
-
Economieacum 2 zileCe este futures trading și cum poate Xcelerate Trade să te ajute să înțelegi această piață?
-
Comunicateacum 2 zileSe lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
-
Comunicateacum o ziCinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Tehnologieacum 14 oreInamicul invizibil al laptopurilor de pe litoral. Ce nu-ți spune nimeni despre aerul de mare
-
Anunturiacum 11 oreCe fac diferit românii care reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună
-
Lifeacum 9 oreMutare apartament în București. Partea logistică pe care nimeni nu ți-o explică până nu e prea târziu
-
Anunturiacum 2 ore
Oancea Valeriu anunta obtinerea autorizatiei de construire nr. 52/22.07.2026 si inceperea lucrarilor de construire





