Connect with us

Breaking

Primarul Sectorului 6 a primit o amendă DEFINITIVĂ de 45.900 de lei după o investigație de acum 16 ani a Consiliului Concurenței. Care a fost motivul

Publicat

pe

Primarul Sectorului 6 a primit o amendă DEFINITIVĂ de 45.900 de lei după o investigație de acum 16 ani a Consiliului Concurenței. Care a fost motivul

Primarul Sectorului 6 trebuie să plătească o amendă de 45.900 de lei, pentru că nu a executat o hotărâre de acum doi ani a completului de contencios administrativ și fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, au decis, miercuri, judecătorii aceleiași secții a instanței supreme. Este vorba de un litigiu care își are originile într-o recomandare de acum 16 ani a Consiliului Concurenței ce vizează contractele de salubritate ale câtorva unități administrativ-teritoriale, inclusiv cea care acum este condusă de Ciprian Ciucu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, ca nefondat, recursul Primarului Sectorului 6 față de sentința Curții de Apel București din 14 iunie, când judecătorii au admis cererea Consiliului Concurenței în contradictoriu cu edilul-șef al Sectorului 6, căruia i-au fixat o amendă de 45.900 de lei, cu titlu de amendă datorată statului.

Această sancțiune a fost dată în temeiul unei decizii din februarie 2022, pronunţată tot de judecătorii de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar deschis în anul 2020.

De la ce a început totul

Din informațiile Gândul, din cadrul autorității de concurență, susținute de documentele magistraților, publicate pe portalul instanțelor, al ICCJ și ReJust, nu atunci a început toată povestea, ci în anul 2008, după cum arată motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București. Atunci, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind contractele de salubritate ale unora dintre sectoarele Capitalei.

Prin cererea înregistrată în mai 2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, Consiliul Concurenței a chemat în judecată instituția Primarului Sectorului 6, solicitând instanţei să dispună fixarea sumei pe care o datorează statului ca urmare a Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casaţie si Justiţie.

În motivare, reclamantul a arătat că, în 26 februarie 2008, Consiliul Concurenţei a declanşat, din oficiu, o investigaţie având ca obiect analiza pieţei serviciului de salubrizare din București, precum şi posibila încălcare a art. 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 de către autorităţile administraţiei publice locale din Capitală, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor.

Plenul Consiliului Concurenței constatase, prin decizia din 13 noiembrie 2009, în urma investigației declașate în 2008, că intervenţiile autorităţilor administraţiei publice locale „au avut ca efect restrângerea, împiedicarea şi denaturarea concurenţei pe piaţa activităţilor specifice serviciului public de salubrizare de pe teritoriul municipiului Bucureşti”.

Mai concret, prin Decizia nr. 58/13.11.2009, Consiliul Concurenţei a constatat că, în urma licitaţiei publice organizate de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în anul 1999, serviciul public de salubrizare a fost realizat de către SC Supercom SA, în baza contractului nr. 1128/25.10.1999, încheiat cu PMB.

„În urma analizei efectuate în cursul investigaţiei şi a documentelor aflate la dosarul cauzei au rezultat următoarele:

  • a) După expirarea termenului iniţial al contractelor de delegare a serviciului public salubrizare, autorităţile publice locale din municipiul Bucureşti nu au organizat licitaţii pentru delegarea serviciului (în cazul sectoarelor 2, 3, 4 şi 6) ci au optat, în perioada 2004 – 2007, pentru prelungirea contractelor iniţiale prin acte adiţionale. Aceste măsuri au constituit intervenţii ale autorităţilor administraţiei locale pe piată, intervenţii ce intră sub incidenţa art. 9 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicată, prin favorizarea agenţilor economici parte în respectivele contracte;
  • b) Primăria Sectorului 1 a delegat, în anul 2008, serviciul public de salubrizare pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat pentru activităţile a căror gestiune îi este încredinţată. Astfel, se creează un avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurenţiale din partea celorlalte societăţi interesate să intre pe piaţă. Această măsură a constituit o intervenţie pe piaţă a autorităţii publice locale ce intră sub incidenţa art. 9 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, prin blocarea accesului altor operatori pentru o durată nejustificat de mare;
  • c) Intenţia organizării unei licitaţii de delegare a serviciului public de salubrizare de către Primăria Sectorului 5 pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat, este de natură să aducă atingere art. 9 din Legea concurenţei, în măsura în care această intenţie va fi pusă în practică.

DOCUMENT: DECIZIA nr. 58 din 13 noiembrie 2009 a Consiliului Concurenței

Prin această decizie, Consiliul Concurenței a dispus o serie de măsuri de restabilire a mediului concurenţial pentru fiecare dintre cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare.

Decizia intra în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei și putea fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Ce a solicitat autoritatea de concurență

Așa cum era prevăzut și în textul deciziei, Consiliul Concurenţei s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti pentru că organele administraţiei publice locale menționate în decizie nu s-au conformat.

Astfel, Consiliul Concurenţei, în calitate de reclamant, prin acţiunea înregistrată în 12 iunie 2010, la Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat obligarea pârâţilor la adoptarea măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial pe piaţa serviciului de salubrizare din Bucureşti, respectiv la încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6.

Pe fond, prin sentinţa civilă din octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti:

  • a admis acţiunea formulată de Consiliul Concurenţei,
  • a dispus încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6 ale Municipiului Bucureşti (inclusiv a actelor adiţionale încheiate, astfel cum acestea rezultă din decizia nr.##/13.11.2009 – art.l din dispozitivul acesteia),
  • a obligat primarul general al Capitalei, Consiliul General al Municipiului București (CGMB), Consiliile Locale și primarii sectoarelor 1, 2, 3, 4 şi 6, în solidar, să asigure, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare, corespunzător fiecărei subdiviziuni administrativ-teritoriale, ”manifestarea liberei concurenţe prin delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare în baza unor proceduri de achiziţii publice prin care să se asigure transparenţa şi egalitatea de tratament între agenţii economici interesaţi să intre pe această piaţă”.

Potrivit documentului instanței, Consiliile Locale ale sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6, primarii celor cinci sectoare, CGMB, primarul general al Capitalei și firmele care la acel moment asigurau serviciile de salubrizare în aceste sectoare au formulat recurs împotriva sentinţei civile din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel București (CAB).

Prin Decizia ICCJ nr. 1921/10.04.2014 a fost casată sentinţa CAB nr. 5919/17.10.2011 şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În privinţa rejudecării la care urma să procedeze instanţa de fond, ICCJ a dispus următoarele:

  • să se pronunţe asupra obligaţiilor autorităţilor pârâte, înlăturând caracterul solidar al raporturilor juridice;
  • să stabilească termenele în care urmează să înceteze contractele sau actele adiţionale considerate a avea clauze anticoncurenţiale.

Ulterior casării cu trimitere, Curtea de Apel București, prin sentinţa din octombrie 2015, a respins ca fiind lipsită de interes acţiunea Consiliului Concurenţei în contradictoriu cu Primarul Sectorului 1 şi Consiliul Local al Sectorului 1 şi a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu CGMB, primarul general al Capitalei, Consiliile Locale și primarii sectoarelor 2, 3, 4 și 6.

Judecătorii Curții de Apel București au considerat că „autorităţile administraţiei publice locale din Sectoarele 2, 3, 4 şi 6 nu au înţeles să se conformeze, respectiv situaţia serviciului de salubrizare la nivelul acestor sectoare ale municipiului Bucureşti a rămas neschimbată faţă de cea constatată în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/2009, nefiind organizată o formă de achiziţie pentru delegarea gestiunii acestui serviciu”.

Instanța de la Curtea de Apel București a obligat:

  • „pârâţii Primăria Sectorului 2 […], Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4 […], Primăria Sectorului 6 […], respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în termen de maximum 3 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să elaboreze, respectiv să aprobe caietele de sarcini şi regulamentele serviciului public de salubrizare;
  • pârâţii Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în termen de o lună de la adoptarea documentelor mai sus menţionate, să opteze pentru modalitatea de gestiune a serviciului public de salubrizare;
  • pârâţii Primăriile sector 2, 3, 4 şi 6, respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în ipoteza opţiunii pentru delegarea de gestiune, în termen de maximum 3 luni de la adoptarea HCL privind delegarea gestiunii, să întocmească documentaţia de achiziţie publică şi să demareze procedura de achiziţie, potrivit legii, în vederea atribuirii şi încheierii contractelor de delegare a gestiunii” şi a dispus „încetarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare/prestări servicii salubrizare pentru sectoarele 2, 3, 4 şi 6 şi a actelor adiţionale la acestea, la data încheierii noilor contracte de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziţie mai sus menţionate”.

În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Consiliul Concurenţei a formulat o cerere de executare silită împotriva primarului Sectorului 6 şi Consiliului Local al Sectorului 6, prin care a solicitat dispunerea aplicării unei amenzi de 20% din salariul brut pe economie pe zi de întârziere, în scopul aducerii la îndeplinire a obligaţiilor stabilite în sentinţa Curţii de Apel nr. 2774/28.10.2015.

Prin sentinţa pronunțată în februarie 2021, CAB a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul creditor Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă a declarat însă recurs la această decizie.

Astfel, cauza a ajuns iar la ICCJ, care, prin Decizia nr. 635 din data de 3 februarie 2022, definitivă, a admis recursul Consiliului Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 245 din 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a casat, în parte, sentinta recurată. Astfel, prin rejudecarea cauzei, a admis cererea Consiliului Concurentei și a obligat instituția Primarului Sectorului 6 să plătească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin sentința civilă nr. 2774 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, devenită definitivă prin decizia din iunie 2018 a ICCJ.

Cum s-a calculat amenda

Potrivit prevederilor art. 24 alin.(4) din Legea nr. 554/2004 „ dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul, în mod culpabil, nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor”.

„Din succesiunea faptelor expuse anterior, se poate observa că începând cu data de 03 februarie 2022 a început să curgă amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere în sarcina pârâtului Primarul Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti”, se arată în document.

În ceea ce priveşte aducerea la îndeplinire de către UAT Sector 6 a obligaţiilor stabilite prin sentinţa din 2015, instanța constata că, din informaţiile publice , reiese faptul că licitaţia publicată pe SEAP de către unitatea administrativ-teritorială a Sectorului 6, cu anunţul de concesionare PC1001985 , a fost anulată în 13 decembrie 2022. Motivul anulării a fost că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”.

În motivarea Hotărârii nr. 1091 din 14 iunie 2024 se arată că, până la data intentării acestei acţiuni, din informaţiile publice disponibile autorităţii de concurenţă, reiese faptul că UAT Sector 6 nu ar fi demarat o nouă procedură de licitaţie, iar operatorul care prestează serviciul în prezent în acest sector este același.

„Concluzionând, se poate observa din cele menţionate anterior că unitatea administrativ- teritorială a Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti nu a executat, în mod culpabil, până în prezent, obligaţiile stabilite prin Sentinţa din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, susținea Consiliul Concurenței, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună fixarea sumei ce se datorează statului de către Primarul Sectorului 6 ca urmare a emiterii Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 de către ICCJ.

În cauză, pârâtul, Primarul Sectorului 6, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

„Curtea observă că la peste 2 ani de la data pronunţării deciziei nr. 635/03.02.2022 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la peste 4 ani de la data la care obligaţia stabilită prin sentinţa civilă din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ####/2/2010* trebuia executată (18.12.2019, conform celor reţinute în decizia nr. ###/03.02.2022 – f. 16), situaţia juridică a obligaţiilor stabilite în sarcina autorităţii publice locale a Sectorului 6 Bucureşti este identică, respectiv obligaţiile nu au fost executate, cu ignorarea oricărei celerităţi ca exigență imperativă a executării silite”, se arată în motivarea instanței.

„Reţinând că debitorul în mod culpabil nu a procedat la executarea conformă şi integrală a obligaţiilor care îi reveneau în baza titlului executoriu, în termenul de 3 luni de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii, respectiv decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 635/03.02.2022, Curtea va admite cererea reclamantului de fixare a sumei datorate statului cu titlu de amendă”, a decis completul CAB.

Cuntumul total amenzii, de 45.900 de lei, a fost calculat pentru termenul-limită de 3 luni, respectiv 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii. Pentru fiecare zi, instanța supremă a decis să se aplice o amendă de 20% din salariul minim brut lunar, respectiv 510 lei din 2.550 de lei.

DOCUMENT: Hotărârea nr. 1091 din 14 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București

Sursa foto: ICCJ – Secţia de contencios administrativ şi fiscal


CITEȘTE ȘI:

Consiliul Concurenței a câștigat DEFINITIV procesele cu Auchan, Cora și furnizorii acestora

Taxă anuală de 540 lei pentru posesorii de mașini fără loc de PARCARE din Sectorul 4. Daniel Băluță: 100.000 de locuri noi în următorii 10 ani



Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Breaking

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, dezvăluie „cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii Guvernului Bolojan”

Publicat

pe

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, dezvăluie „cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii Guvernului Bolojan”

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, afirmă că România a fost adusă într-o situație de criză economică de către actualul Guvern Bolojan. În opinia sa, stabilitatea țării, despre care vorbesc apărătorii premierului, este „cel mai caraghios lucru” pe care îl vedem în această perioadă.

Invocarea unor „consecințe economice”, în cazul demiterii primului-ministru, ar fi o diversiune a susținătorilor Guvernului Bolojan, crede Peiu.

„Avem cea mai mare inflație din UE”

Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu susține că România este, deja, în plină criză economică. Țara noastră are, sub conducerea lui Ilie Bolojan, cele mai mari dezechilibre din Uniunea Europeană, de la inflație și deficit bugetar până la scădere economică și consum în recul.

Astfel stând lucrurile, senatorul AUR arată că invocarea unor „consecințe economice” pentru demiterea Guvernului este o diversiune care ignoră realitatea.

Iată postarea integrală a parlamentarului care luni, la prima oră, a anunțat inițierea procedurii de depunere a unei moțiuni de cenzură împotriva Executivului:

Cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii guvernului Bolojan este faptul că demiterea Executivului ar avea «grave consecințe economice».

Păi, oameni buni, cu Guvernul Bolojan în funcție, avem asa:

  • cea mai mare inflație din UE, cam 10%;
  • cel mai mare deficit bugetar din UE, cam 8%;
  • cel mai mare deficit comercial si de cont curent din UE, peste 30 de miliarde de euro;
  • trei trimestre consecutive de scădere economică;
  • scăderea, timp de opt luni la rând, a consumului;
  • pensiile înghețate pentru al doilea an consecutiv;
  • cheltuielile cu dobânzile cele mai mari din UE, peste 3% din PIB.

Suntem în plina criza economică sub Guvernul Bolojan, dar voi vreți să nu schimbăm Guvernul pentru a nu avea consecințe economice?”.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Sondaj Gândul. Ziarul a întrebat cititorii: „Vă doriți ca PSD și AUR să guverneze împreună?” Răspunsurile au fost 64% vs. 35%. Au votat 2.700 de cititori

Ilie Bolojan acuză o conspirație PSD-AUR împotriva sa: Asistăm de facto la crearea unei noi alianțe / Grindeanu a mințit

Moțiune de cenzură PSD-AUR. George Simion: „Pe 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan”

Reacția Dianei Șoșoacă după ce PSD și AUR au anunțat inițierea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

Cum trăiește, în pușcărie, Dani Mocanu

Publicat

pe

Cum trăiește, în pușcărie, Dani Mocanu

Dani Mocanu a fost transferat, la jumătatea săptămânii trecute, la Penitenciarul Jilava. Inițial, cântărețul a fost închis la Rahova, unde a stat într-o celulă aglomerată, alături de alți 24 de condamnați.

Frații Dani și Nando Mocanu au fost aduși în România, de la Napoli, la data de 20 martie.

Cei doi plecaseră din țară înainte să fie condamnați definitiv la 4 și respectiv 7 ani de închisoare pentru o tentativă de omor comisă în contextul unei bătăi de stradă care a avut loc într-o benzinărie din Pitești.

Frații Dani și Nando Mocanu, separați în închisoare

Atunci, împreună cu mai multe persoane, frații Mocanu ar fi bătut un bărbat cu o rangă, iar medicii legiști au stabilit că rănile suferite i-au pus viața în pericol.

Dani Mocanu, obișnuit să trăiască pe picior mare

Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, la momentul încarcerării, mai mulți deținuți s-au repezit la manelist să-i ia bagajele și să i le care până la camera în care urma să petreacă perioada de carantină.

După cele 21 de zile de carantină, Dani Mocanu a fost încarcerat în regim semideschis, în timp ce fratele lui a fost plasat în altă secție, în condițiile în care are regim de executare închis.

Ca urmare, spun sursele Gândul, de atunci cei doi frați nu s-au mai văzut.

Cântărețul a cerut să fie trimis la muncă

Dani Mocanu ar fi fost cazat alături de alți 24 de condamnați, majoritatea fără istoric violent.

Acesta ar primi mâncare de acasă și i-ar ajuta cu hrană pe unii dintre colegii de celulă.

Surse din cadrul ANP au dezvăluit că interpretul de muzică de petrecere frecventa sala de forță. În plus, ar fi făcut cerere către conducerea penitenciarului să-l repartizeze la muncă.

Frații Dani și Nando Mocanu

Totodată, conform surselor Gândul, Mocanu ar fi solicitat inclusiv să rămână închis la Penitenciarul Rahova pentru restul pedepsei, în condițiile în care urmează să fie transferat la Penitenciarul Mioveni, deoarece are domiciliul în județul Argeș.

Săptămâna trecută, în cursul zilei de joi, Mocanu ar fi fost urcat în dubă și trimis la Penitenciarul Jilava.

El ar fi fost cazat la Secția a II-a, cunoscută printre deținuți și drept „Secția cocalarilor”, unde majoritatea condamnaților au o situație financiară modestă.

AUTORUL RECOMANDĂ:

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

Regele Charles și Regina Camilla au ajuns în SUA. Cei doi au fost întâmpinați de Donald Trump și Melania Trump

Publicat

pe

Regele Charles și Regina Camilla au ajuns în SUA. Cei doi au fost întâmpinați de Donald Trump și Melania Trump

Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni la Baza Comună Andrews din Maryland. Cei doi încep o vizită care va dura patru zile, prima pe care monarhul britanic o face în SUA de când este pe tron în 2022, după moartea mamei sale Regina Elizabeth a II-a.

Regele Charles și Regina Camilla au ajuns în SUA

Regele Charles al III-lea efectuează prima sa vizită de stat în SUA, marcând astfel un moment diplomatic important în relațiile bilaterale. Acesta se va adresa Congresului Statelor Unite într-o sesiune reunită a acestuia și va participa la Casa Albă la un dineu de stat.

Vizita regelui și a reginei are loc la doar două zile după incidentul armat de la dineul Asociației corespondenților de la Casa Albă, care a generat îngrijorări majore de securitate.

Ultima vizită de stat a unui monarh britanic în Statele Unite a avut loc în mai 2007, când regina Elisabeta a II-a şi Prințul Philip au fost primiţi de președintele Statelor Unite de la acea vreme, George W. Bush.

Recomandările autorului:

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Actualitateacum 14 minute

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru...

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
Actualitateacum 7 ore

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul...

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena „Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Actualitateacum 13 ore

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...

Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen” Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Actualitateacum 19 ore

Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”

Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...

De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță? De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
Actualitateacum o zi

De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?

În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...

Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite? Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Actualitateacum o zi

Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?

Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...

Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Actualitateacum o zi

Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile

Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro