Primarul Sectorului 6 trebuie să plătească o amendă de 45.900 de lei, pentru că nu a executat o hotărâre de acum doi ani a completului de contencios administrativ și fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, au decis, miercuri, judecătorii aceleiași secții a instanței supreme. Este vorba de un litigiu care își are originile într-o recomandare de acum 16 ani a Consiliului Concurenței ce vizează contractele de salubritate ale câtorva unități administrativ-teritoriale, inclusiv cea care acum este condusă de Ciprian Ciucu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, ca nefondat, recursul Primarului Sectorului 6 față de sentința Curții de Apel București din 14 iunie, când judecătorii au admis cererea Consiliului Concurenței în contradictoriu cu edilul-șef al Sectorului 6, căruia i-au fixat o amendă de 45.900 de lei, cu titlu de amendă datorată statului.

Această sancțiune a fost dată în temeiul unei decizii din februarie 2022, pronunţată tot de judecătorii de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar deschis în anul 2020.

De la ce a început totul

Din informațiile Gândul, din cadrul autorității de concurență, susținute de documentele magistraților, publicate pe portalul instanțelor, al ICCJ și ReJust, nu atunci a început toată povestea, ci în anul 2008, după cum arată motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București. Atunci, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind contractele de salubritate ale unora dintre sectoarele Capitalei.

Prin cererea înregistrată în mai 2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, Consiliul Concurenței a chemat în judecată instituția Primarului Sectorului 6, solicitând instanţei să dispună fixarea sumei pe care o datorează statului ca urmare a Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casaţie si Justiţie.

În motivare, reclamantul a arătat că, în 26 februarie 2008, Consiliul Concurenţei a declanşat, din oficiu, o investigaţie având ca obiect analiza pieţei serviciului de salubrizare din București, precum şi posibila încălcare a art. 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 de către autorităţile administraţiei publice locale din Capitală, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor.

Plenul Consiliului Concurenței constatase, prin decizia din 13 noiembrie 2009, în urma investigației declașate în 2008, că intervenţiile autorităţilor administraţiei publice locale „au avut ca efect restrângerea, împiedicarea şi denaturarea concurenţei pe piaţa activităţilor specifice serviciului public de salubrizare de pe teritoriul municipiului Bucureşti”.

Mai concret, prin Decizia nr. 58/13.11.2009, Consiliul Concurenţei a constatat că, în urma licitaţiei publice organizate de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în anul 1999, serviciul public de salubrizare a fost realizat de către SC Supercom SA, în baza contractului nr. 1128/25.10.1999, încheiat cu PMB.

„În urma analizei efectuate în cursul investigaţiei şi a documentelor aflate la dosarul cauzei au rezultat următoarele:

• a) După expirarea termenului iniţial al contractelor de delegare a serviciului public salubrizare, autorităţile publice locale din municipiul Bucureşti nu au organizat licitaţii pentru delegarea serviciului (în cazul sectoarelor 2, 3, 4 şi 6) ci au optat, în perioada 2004 – 2007, pentru prelungirea contractelor iniţiale prin acte adiţionale. Aceste măsuri au constituit intervenţii ale autorităţilor administraţiei locale pe piată, intervenţii ce intră sub incidenţa art. 9 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicată, prin favorizarea agenţilor economici parte în respectivele contracte;
• b) Primăria Sectorului 1 a delegat, în anul 2008, serviciul public de salubrizare pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat pentru activităţile a căror gestiune îi este încredinţată. Astfel, se creează un avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurenţiale din partea celorlalte societăţi interesate să intre pe piaţă. Această măsură a constituit o intervenţie pe piaţă a autorităţii publice locale ce intră sub incidenţa art. 9 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, prin blocarea accesului altor operatori pentru o durată nejustificat de mare;
• c) Intenţia organizării unei licitaţii de delegare a serviciului public de salubrizare de către Primăria Sectorului 5 pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat, este de natură să aducă atingere art. 9 din Legea concurenţei, în măsura în care această intenţie va fi pusă în practică.

DOCUMENT: DECIZIA nr. 58 din 13 noiembrie 2009 a Consiliului Concurenței

Prin această decizie, Consiliul Concurenței a dispus o serie de măsuri de restabilire a mediului concurenţial pentru fiecare dintre cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare.

Decizia intra în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei și putea fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Ce a solicitat autoritatea de concurență

Așa cum era prevăzut și în textul deciziei, Consiliul Concurenţei s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti pentru că organele administraţiei publice locale menționate în decizie nu s-au conformat.

Astfel, Consiliul Concurenţei, în calitate de reclamant, prin acţiunea înregistrată în 12 iunie 2010, la Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat obligarea pârâţilor la adoptarea măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial pe piaţa serviciului de salubrizare din Bucureşti, respectiv la încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6.

Pe fond, prin sentinţa civilă din octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti:

• a admis acţiunea formulată de Consiliul Concurenţei,
• a dispus încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6 ale Municipiului Bucureşti (inclusiv a actelor adiţionale încheiate, astfel cum acestea rezultă din decizia nr.##/13.11.2009 – art.l din dispozitivul acesteia),
• a obligat primarul general al Capitalei, Consiliul General al Municipiului București (CGMB), Consiliile Locale și primarii sectoarelor 1, 2, 3, 4 şi 6, în solidar, să asigure, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare, corespunzător fiecărei subdiviziuni administrativ-teritoriale, ”manifestarea liberei concurenţe prin delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare în baza unor proceduri de achiziţii publice prin care să se asigure transparenţa şi egalitatea de tratament între agenţii economici interesaţi să intre pe această piaţă”.

Potrivit documentului instanței, Consiliile Locale ale sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6, primarii celor cinci sectoare, CGMB, primarul general al Capitalei și firmele care la acel moment asigurau serviciile de salubrizare în aceste sectoare au formulat recurs împotriva sentinţei civile din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel București (CAB).

Prin Decizia ICCJ nr. 1921/10.04.2014 a fost casată sentinţa CAB nr. 5919/17.10.2011 şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În privinţa rejudecării la care urma să procedeze instanţa de fond, ICCJ a dispus următoarele:

• să se pronunţe asupra obligaţiilor autorităţilor pârâte, înlăturând caracterul solidar al raporturilor juridice;
• să stabilească termenele în care urmează să înceteze contractele sau actele adiţionale considerate a avea clauze anticoncurenţiale.

Ulterior casării cu trimitere, Curtea de Apel București, prin sentinţa din octombrie 2015, a respins ca fiind lipsită de interes acţiunea Consiliului Concurenţei în contradictoriu cu Primarul Sectorului 1 şi Consiliul Local al Sectorului 1 şi a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu CGMB, primarul general al Capitalei, Consiliile Locale și primarii sectoarelor 2, 3, 4 și 6.

Judecătorii Curții de Apel București au considerat că „autorităţile administraţiei publice locale din Sectoarele 2, 3, 4 şi 6 nu au înţeles să se conformeze, respectiv situaţia serviciului de salubrizare la nivelul acestor sectoare ale municipiului Bucureşti a rămas neschimbată faţă de cea constatată în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/2009, nefiind organizată o formă de achiziţie pentru delegarea gestiunii acestui serviciu”.

Instanța de la Curtea de Apel București a obligat:

• „pârâţii Primăria Sectorului 2 […], Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4 […], Primăria Sectorului 6 […], respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în termen de maximum 3 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să elaboreze, respectiv să aprobe caietele de sarcini şi regulamentele serviciului public de salubrizare;
• pârâţii Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în termen de o lună de la adoptarea documentelor mai sus menţionate, să opteze pentru modalitatea de gestiune a serviciului public de salubrizare;
• pârâţii Primăriile sector 2, 3, 4 şi 6, respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 şi 6 ca, în ipoteza opţiunii pentru delegarea de gestiune, în termen de maximum 3 luni de la adoptarea HCL privind delegarea gestiunii, să întocmească documentaţia de achiziţie publică şi să demareze procedura de achiziţie, potrivit legii, în vederea atribuirii şi încheierii contractelor de delegare a gestiunii” şi a dispus „încetarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare/prestări servicii salubrizare pentru sectoarele 2, 3, 4 şi 6 şi a actelor adiţionale la acestea, la data încheierii noilor contracte de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziţie mai sus menţionate”.

În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Consiliul Concurenţei a formulat o cerere de executare silită împotriva primarului Sectorului 6 şi Consiliului Local al Sectorului 6, prin care a solicitat dispunerea aplicării unei amenzi de 20% din salariul brut pe economie pe zi de întârziere, în scopul aducerii la îndeplinire a obligaţiilor stabilite în sentinţa Curţii de Apel nr. 2774/28.10.2015.

Prin sentinţa pronunțată în februarie 2021, CAB a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul creditor Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă a declarat însă recurs la această decizie.

Astfel, cauza a ajuns iar la ICCJ, care, prin Decizia nr. 635 din data de 3 februarie 2022, definitivă, a admis recursul Consiliului Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 245 din 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a casat, în parte, sentinta recurată. Astfel, prin rejudecarea cauzei, a admis cererea Consiliului Concurentei și a obligat instituția Primarului Sectorului 6 să plătească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin sentința civilă nr. 2774 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, devenită definitivă prin decizia din iunie 2018 a ICCJ.

Cum s-a calculat amenda

Potrivit prevederilor art. 24 alin.(4) din Legea nr. 554/2004 „ dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul, în mod culpabil, nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor”.

„Din succesiunea faptelor expuse anterior, se poate observa că începând cu data de 03 februarie 2022 a început să curgă amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere în sarcina pârâtului Primarul Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti”, se arată în document.

În ceea ce priveşte aducerea la îndeplinire de către UAT Sector 6 a obligaţiilor stabilite prin sentinţa din 2015, instanța constata că, din informaţiile publice , reiese faptul că licitaţia publicată pe SEAP de către unitatea administrativ-teritorială a Sectorului 6, cu anunţul de concesionare PC1001985 , a fost anulată în 13 decembrie 2022. Motivul anulării a fost că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”.

În motivarea Hotărârii nr. 1091 din 14 iunie 2024 se arată că, până la data intentării acestei acţiuni, din informaţiile publice disponibile autorităţii de concurenţă, reiese faptul că UAT Sector 6 nu ar fi demarat o nouă procedură de licitaţie, iar operatorul care prestează serviciul în prezent în acest sector este același.

„Concluzionând, se poate observa din cele menţionate anterior că unitatea administrativ- teritorială a Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti nu a executat, în mod culpabil, până în prezent, obligaţiile stabilite prin Sentinţa din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, susținea Consiliul Concurenței, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună fixarea sumei ce se datorează statului de către Primarul Sectorului 6 ca urmare a emiterii Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 de către ICCJ.

În cauză, pârâtul, Primarul Sectorului 6, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

„Curtea observă că la peste 2 ani de la data pronunţării deciziei nr. 635/03.02.2022 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la peste 4 ani de la data la care obligaţia stabilită prin sentinţa civilă din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ####/2/2010* trebuia executată (18.12.2019, conform celor reţinute în decizia nr. ###/03.02.2022 – f. 16), situaţia juridică a obligaţiilor stabilite în sarcina autorităţii publice locale a Sectorului 6 Bucureşti este identică, respectiv obligaţiile nu au fost executate, cu ignorarea oricărei celerităţi ca exigență imperativă a executării silite”, se arată în motivarea instanței.

„Reţinând că debitorul în mod culpabil nu a procedat la executarea conformă şi integrală a obligaţiilor care îi reveneau în baza titlului executoriu, în termenul de 3 luni de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii, respectiv decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 635/03.02.2022, Curtea va admite cererea reclamantului de fixare a sumei datorate statului cu titlu de amendă”, a decis completul CAB.

Cuntumul total amenzii, de 45.900 de lei, a fost calculat pentru termenul-limită de 3 luni, respectiv 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii. Pentru fiecare zi, instanța supremă a decis să se aplice o amendă de 20% din salariul minim brut lunar, respectiv 510 lei din 2.550 de lei.

DOCUMENT: Hotărârea nr. 1091 din 14 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București

Sursa foto: ICCJ – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

CITEȘTE ȘI:

Consiliul Concurenței a câștigat DEFINITIV procesele cu Auchan, Cora și furnizorii acestora

Taxă anuală de 540 lei pentru posesorii de mașini fără loc de PARCARE din Sectorul 4. Daniel Băluță: 100.000 de locuri noi în următorii 10 ani