Începând din 1 ianuarie 2025, România este stat-membru complet al spațiului Schengen. Controalele în punctele de trecere a frontierei terestre, la toate vămile, sunt ridicate, completând astfel circulația fără verificări în aeroporturi și porturile la Marea Neagră, care se aplică deja de nouă luni.  

Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Povestea spațiului Schengen începe de la numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen, în 1985 și, respectiv, în 1990.

”Schengen a început în 1985, ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume”, potrivit informațiilor prezentate de Consiliul Europei.

A fi membru Schengen este sinonim cu apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne. Adică, țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice și efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.

Spațiul Schengen funcționează în baza unor norme reunite sub denumirea de Codul Frontierelor Schengen. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, spațiul Schengen admite un număr limitat de vizitatori care să călătorească fără să fie controlați.

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia, sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

Deși circulația între statele membre Schengen presupune eliminarea controalelor de la frontiere, acestea nu vor fi eliminate imediat și complet.

În continuare, sunt posibile verificări polițienești ale identității, pentru stabilirea situației legale a persoanelor. Toate persoanele au nevoie în continuare de un document de călătorie valabil, a precizat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Beneficiul de a fi stat-membru Schengen

Aderarea completă la Schengen aduce o serie de avantaje statelor-membre, iar principalul dintre acestea îl reprezintă  ridicarea controalelor între frontierele interne, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Pentru cetățeni, efectul este cel al călătoriilor în interiorul țării fără a fi supuși controalelor la frontieră, potrivit oficialilor MAI.

•  La frontiera aeriană, eliminarea controalelor la frontierele interne are ca rezultat zboruri Schengen similare celor interne.
• La frontierele terestre, infrastructura punctelor de trecere a frontierei va fi desființată, astfel că trecerea frontierelor interne va fi asemănătoare unei călătorii în interiorul țării.
• Trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc.
• Cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitată în timp, din motive de ordine publică sau securitate națională. Decizia este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen, în conformitate cu regulile uniforme prevăzute de Codul Frontierelor Schengen.

Acest fapt nu este scutit de eventuale evenimente nedorite, cum ar fi creșterea gradului de pericol în ceea ce privește securitatea internă a țărilor implicate. În acest caz, autoritățile recomandă o cooperarea transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante, care să aibă ca scop protecția propriilor cetățen.

Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție, precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale.

În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.

Măsurile compensatorii ale statelor Schengen

Odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, poate fi afectată securitatea internă a Uniunii Europene. Pentru prevenirea riscurilor aduse de eliminarea acestora, statele Schengen introduc un set de măsuri compensatorii, menite să contrabalanseze lipsa controalelor la frontierele interne. Acestea pot fi:

• acțiuni polițienești de verificare a identității, efectuate în terminalele sau la cursele Schengen din aeroporturi și porturi, precum și pe întregul teritoriu național, asupra documentelor de identitate/călătorie, cu scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, identificării eventualelor fraude și a persoanelor care nu au drept de a se afla în alte zone decât cele autorizate de situația lor specifică;
• cooperarea polițienească: întâlniri periodice pentru stabilirea obiectivelor comune și a măsurilor necesare în legătură cu viitoarele măsuri compensatorii; patrule comune mixte, inclusiv în trenuri, pentru combaterea migrației ilegale și menținerea ordinii și liniștii publice;  rapoarte de analiză de risc comune strategice și operaționale, briefinguri zilnice; rapoarte de analiză comună (Poliția de Frontieră, Poliția, Vama) în zonele de frontieră, schimb de informații, operațiuni comune; operațiuni comune cu privire la potențialul suspecților de nivel înalt și a rețelelor criminale de mare risc; organizarea de operațiuni de urmărire și supraveghere transfrontalieră; colectarea de statistici periodice de-a lungul rutei de la toate statele participante;
• cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.

Chiar dacă au fost eliminate controalele la granițe, statele Schengen comunică prin anumite mijloace de informare, considerate „măsuri compensatorii”.

Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înființarea Sistemului de Informații Schengen, lansat pentru prima oară în anul 1995, dezvoltat ulterior pentru a ține pasul cu nevoile reieșite din provocările de natură operativă cu care se confruntă spațiul Schengen.

SIS este un sistem polițienesc esențial pentru schimbul de informații despre persoane și obiecte, pe baza de semnalări introduse de autoritățile statelor membre și de agențiile europene relevante. Începând cu anul 2023, SIS conține și deciziile de returnare emise de statele membre cetățenilor terți cu ședere ilegală.

Un alt sistem de informații relevant și necesar pentru autoritățile statelor membre este Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), care a fost dezvoltat începând cu anul 2011 și vizează înregistrarea datelor cetățenilor care aplică pentru viză în oricare din statele membre Schengen și a datelor biometrice ale cetățenilor terți supuși obligației de a deține o viză la trecerea frontierelor externe.

În perspectivă, noi sisteme europene de informații vor fi operaționalizate pentru scopuri bine individualizate în bazele legale europene, iar accesul autorităților de poliție la aceste sisteme va furniza un sprijin esențial activității specifice, potrivit reprezentanților MAI. 

România a demarat procesul aderării la Schengen în anul 1993, prin semnarea Acordului European care instituie o asociere a țării cu Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora.

Cronologia evenimentelor care au precedat aderarea deplină a României în Schengen:

• 1993 – Copenhaga: statele membre au decis că țările asociate din Europa Centrală și de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene în momentul în care îndeplinesc criteriile economice și politice necesare;
• 22 iunie 1995: depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, la câteva luni după intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie 1995);
• decembrie 1999: decizia Consiliului European de la Helsinki de a deschide negocierile de aderare cu România;
• februarie 2000: lansarea oficială a procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
• 2002 – 2004: Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003 si iunie 2004) reconfirmă sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare cât mai curând posibil în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007;
• decembrie 2004: încheierea negocierilor de aderare, confirmând-se totodată calendarul de aderare, în cadrul Consiliului European de la Bruxelles;
• 3 aprilie 2005: România primește avizul conform al Parlamentului European;
• 25 aprilie 2005: la Luxemburg are loc semnarea Tratatului de Aderare;
• 26 septembrie 2006: Raportul Comisiei Europene a subliniat atât aspectele pozitive, cât și aspectele asupra cărora România trebuia să se concentreze în următoarea perioada;
• 1 ianuarie 2007: România a aderat la Uniunea Europeana;
• 28 iunie 2007: România a transmis Declarația de pregătire pe trei domenii: protecția datelor cu caracter personal, cooperare polițieneasca și vize;
• 24-25 ianuarie 2008: în marja reuniunii Consiliului Justiție şi Afaceri Interne, România şi Bulgaria au semnat Declarația comună privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2011;
• 2 iunie 2008: a fost transmisă a doua Declarație de pregătire, incluzând toate domeniile de evaluare;
• 10 noiembrie 2008: România a transmis oficial Secretariatului General al Consiliului răspunsurile sale la chestionarul Schengen;
• 2009-2010: pe parcursul celor doi ani au fost organizate vizite de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen: cooperare polițienească (23-29 martie 2009), protecția datelor personale (29 aprilie – 1 mai 2009), vize (2 – 11 iunie 2009), frontiere maritime (3-7 septembrie 2009), frontiere aeriene (15-18 noiembrie 2009), frontiere terestre (26 martie – 1 aprilie 2010), reevaluare frontiere aeriene și terestre (15-17 noiembrie 2010) și Sistemul de Informații Schengen/SIRENE (6-10 decembrie 2010);
• toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfășurate, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului Uniunii Europene, principala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen fiind că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și este pregătită să adere la spațiul Schengen;
• 9 iunie 2011: în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne au fost aprobate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României și Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen, care a reprezentat o recunoaștere oficială din partea tuturor statelor membre a îndeplinirii condițiilor pentru aderare;
•  2022: În perioadele 9-12 octombrie și 15-18 noiembrie 2022, s-au desfășurat, în teren, vizite asumate voluntar de România, sub coordonarea Comisiei Europene. Obiectivul acestor vizite voluntare a fost acela de a permite statelor membre, în deplină transparență, să constate modul de aplicare a celor mai recente piese ale acquis-ului Schengen în România și faptul că România îndeplinește în continuare cerințele pentru a adera la spațiul Schengen;
• 30 decembrie 2023: Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România(Decizia Consiliului nr. 2024/210).
• Astfel, începând cu data de 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate;
• 12 decembrie 2024: Consiliul UE a adoptat Decizia privind stabilirea datei pentru eliminarea verificarilor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu si dintre Republica Bulgaria si România. Astfel, din 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria si Ungaria au fost eliminate.

CITEȘTE ȘI:

România închide 33 de puncte de trecere a frontierei, din 1 ianuarie, când intră complet în SCHENGEN. Ce se întâmplă cu angajații de la graniță

Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”

România în SCHENGEN: Controalele la frontierele terestre eliminate din 1 ianuarie 2025, cu posibilitatea reintroducerii în cazuri excepționale