Breaking
Concesiile teritoriale, marea dilemă a lui Zelenski. După 4 ani de război, trebuie să-i convingă pe ucraineni au luptat degeaba în Donbas, Herson și Zaporojie. Politico: „Pământ ucrainean pentru care soldații au sângerat și au murit”
Liderii din Ucraina, Europa și SUA au salutat ceea ce consideră a fi un progres semnificativ în cadrul discuțiilor de pace din această săptămână pentru a pune capăt războiului de aproape patru ani al Rusiei împotriva Ucrainei.
- Președintele SUA, Donald Trump, a vorbit despre perspectiva încheierii unui acord de pace, afirmând că Rusia și Ucraina sunt mai aproape de un acord decât au fost vreodată.
- Oficialii ruși au menționat, de asemenea, că sunt „în pragul unui acord”, în ciuda faptului că au respins categoric o parte din ceea ce a fost convenit provizoriu între Ucraina și aliații săi occidentali.
- Chiar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat un optimism precaut , avertizând însă că „multe întrebări dificile rămân fără răspuns, nu în ultimul rând legate de teritorii și de dorința Rusiei de pace”.
„Dar, pe lângă întrebarea de un milion de dolari despre sinceritatea Rusiei, există o altă problemă care a fost în mare parte trecută cu vederea: ce cred ucrainenii înșiși și ce sunt dispuși să accepte”, notează Jamie Dettmer, editorialistul Politico.
„Aceste concesii merită sacrificiul pentru a obține garanții de securitate fiabile susținute de SUA”
„Poate Zelenski să promoveze măcar un acord de pace care să implice retragerea trupelor ucrainene din teritoriile pe care le-au contestat în bazinul Donbas, Herson și Zaporojie – teritoriu ucrainean pentru care soldații au sângerat și au murit?”, se întreabă Dettmer.
„În timp ce negocieri intense erau în desfășurare la Berlin, săptămâna aceasta, Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a publicat un sondaj care sugerează că 75% dintre ucraineni consideră complet inacceptabil orice plan de pace care implică concesii teritoriale din partea Ucrainei .
- Acest lucru ar trebui să ne dea tuturor de gândit – deși nu s-a întâmplat asta în cazul lui Trump și al consilierilor săi, în ciuda plângerilor lor persistente cu privire la faptul că politicienii din Europa, din sistemul lor, ignoră voința propriului popor.
- Garanțiile de securitate cerute de Zelenski nu sunt importante doar pentru a descuraja o nouă invazie rusească, ci și pentru a ajuta la promovarea unui acord în rândul ucrainenilor sceptici.
Pe scurt, dacă se va ajunge vreodată la un acord care să implice retragerea teritorială a Ucrainei, mesajul pe care probabil va încerca să-l transmită este că aceste concesii merită sacrificiul pentru a obține garanții de securitate fiabile susținute de SUA, care ar putea preveni o revenire ulterioară la război”, mai scrie Jamie Dettmer.
„Orice cedare de teritoriu, dincolo de acest nivel, riscă respingerea și opoziția ucrainenilor”
Oricât de imperfectă ar fi, Ucraina va avea nevoie de un astfel de acord pentru a înceta vărsarea de sânge – un compromis de tipul „teritoriu pentru vieți”. Dar acesta va fi totuși foarte greu de convins. Totuși, ceva ce ar putea îndulci situația pentru ucraineni ar putea fi transformarea părților neocupate ale Donbasului într-o „zonă economică liberă”, în loc să le predea Rusiei – o idee lansată de negociatorii americani.
„Până acum, Zelenski nu s-a angajat să facă concesii teritoriale și a negociat intens pentru ca terenurile pe care Rusia nu le-a ocupat în Donețk și Luhansk să rămână sub control ucrainean.
Cu toate acestea, nu a exclus nici ideea unei zone economice libere, declarând că „americanii încearcă să găsească un compromis. Ei propun o «zonă economică liberă» în Donbas. Și vreau să subliniez încă o dată: o «zonă economică liberă» nu înseamnă sub controlul Federației Ruse”.
- În acest scop, Zelenski a susținut poziția că orice posibil acord nu poate depăși înghețarea forțelor de-a lungul liniilor frontului actuale.
- Și, conform sondajului KIIS, majoritatea ucrainenilor ar accepta acest lucru. Șaptezeci și doi la sută dintre respondenți au declarat că ar susține un astfel de acord, atâta timp cât există și garanții de securitate occidentale fiabile, iar Ucraina și restul lumii nu recunosc oficial teritoriul ocupat de Rusia din estul Ucrainei ca parte a Rusiei.
Orice cedare de teritoriu, dincolo de acest nivel, riscă respingerea și opoziția ucrainenilor, în ciuda insistențelor lui Trump că Kievul va trebui să cedeze teritoriu în conformitate cu cerințele Rusiei”, mai scrie Jamie Dettmer.
„Ar fi văzut ca o capitulare”
Legiuitorii ucraineni, atât din partidul de guvernământ al lui Zelenski, Slujitorul Poporului, cât și din facțiunile opoziției, pe care POLITICO le-a interpelat pe această temă timp de luni de zile, sunt ferm convinși că acesta nu va putea.
„În primul rând, au spus ei, este puțin probabil ca parlamentul Ucrainei să aprobe o astfel de propunere. „Nu cred că parlamentul va adopta vreodată așa ceva. Ar fi văzut ca o capitulare”, a declarat parlamentara opoziției, Oleksandra Ustinova. Și după tot ce au suferit din partea rușilor, ucrainenii nu au chef să facă acest lucru.
- Conform sondajului KIIS, 63% sunt pregătiți să continue să reziste Rusiei atât timp cât este necesar.
- Și, deși aceasta reprezintă o scădere de la 71% la 73% înregistrată între mai 2022 și februarie 2024, este, de asemenea, o creștere semnificativă de la 57% la 54% înregistrată între decembrie 2024 și martie anul acesta.
„În ciuda oboselii provocate de război, în ciuda tuturor problemelor pe care le avem, sunt destul de sigur că nu sunt mulți oameni dispuși să plătească orice preț pentru a opri războiul”, a declarat Yehor Cherniev, vicepreședinte al Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații și membru al partidului lui Zelenski.
„Zelenski va trebui să vorbească cu oameni pe care îi urăște, din elitele politice și militare”
Construirea unui consens politic în jurul unui acord care implică concesii teritoriale și retragere va fi dificilă, a fost de acord un fost oficial ucrainean de rang înalt.
„Zelenski va trebui să vorbească cu oameni pe care îi urăște din elitele politice și militare și care nu au încredere în el. Va trebui să-i convingă să se asigure că toți sunt de acord asupra aceluiași mesaj și că argumentează împreună că acordul este cel mai bun pe care îl putem obține”, a spus acesta sub protecția anonimatului.
Iar realizarea acestui lucru ar fi o provocare considerabilă pentru liderul ucrainean.
- În timpul campaniei electorale din 2019, Zelenski l-a atacat pe predecesorul său, Petro Poroșenko, pentru semnarea acordurilor eșuate de la Minsk, care au fost extrem de nepopulare și pe care Rusia nu le-a implementat, a reamintit oficialul.
- Și, dacă Zelenski ar fi încercat să susțină că concesiile teritoriale sunt necesare, cei care se opun cedării de teritorii i-ar fi amintit acest lucru la fiecare pas.
„Oficialul s-a întrebat, de asemenea, dacă Zelenski are abilitatea sau temperamentul de a construi un consens politic suficient de larg, mai ales în absența lui Andriy Yermak – fostul său șef de cabinet puternic, care a fost implicat într-un scandal de corupție tot mai amplu și a fost forțat să demisioneze luna trecută. În ciuda tuturor defectelor sale, Yermak a fost un mecanic politic”, mai scrie editorialistul Politico.
„Președintele ucrainean a fost arogant cu adversarii săi politic”
Președintele ucrainean a fost arogant cu adversarii săi politici, continuă Dettmer, excluzând Parlamentul și conducând într-un mod pe care criticii îl susțin ca fiind semi-autoritar. De-a lungul anilor de război, el a ignorat apelurile repetate de a include politicienii opoziției într-un guvern de unitate și a eliminat mai mulți miniștri și oficiali cu gândire independentă.
„Va trebui să-și schimbe dramatic stilul de guvernare”, a explicat oficialul ucrainean. „Dacă modul în care Zelenski guvernează și tratează guvernul și parlamentul nu se schimbă, i-ar fi aproape imposibil să obțină consensul politic de care ar avea nevoie.”
Însă Iuliia Mendel, fosta consilieră a lui Zelenski, devenită critică, nu este atât de sigură. „Pentru mulți ucraineni, este acum foarte greu să-și exprime dorința de pace, deoarece aceasta poate fi înțeleasă greșit”, a spus ea într-un interviu acordat presei maghiare.
„Oricine vorbește despre disponibilitatea de a ceda teritorii poate fi etichetat drept trădător. Oricine cere încetarea războiului se poate confrunta cu acuzații de trădare sau de colaborare cu Rusia – deși nu are nicio legătură cu colaborarea. Adevărul este că fie vom pierde acest teritoriu acum, fie vom pierde mult mai mult mai târziu”, a argumentat ea.
Poate că da, dar alții se tem că orice încercare de a impune Ucrainei o cedare de teritorii ar putea scăpa rapid de sub control și ar putea declanșa tulburări – sau chiar mai rău. Mulți patrioți care au luptat în război ar considera-o o lovitură pe la spate, a avertizat Ustinova.
„Amintiți-vă ce s-a întâmplat în Irlanda după tratatul cu Marea Britanie. S-a încheiat cu un război civil”, a punctat ea.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Breaking
Doi români au fost implicați într-un accident feroviar în Copenhaga. Oana Țoiu a făcut anunțul
Doi români au fost implicați într-un accident feroviar în Copenhaga. Anunțul a fost făcut de ministra de Externe Oana Țoiu, printr-o postare pe Facebook.
Cei doi cetățeni români sunt bine, în afara oricărui pericol, a precizat oficialul român.
„În accidentul feroviar care a avut loc joi dimineață, 23 aprilie, în Danemarca, între localitățile Hillerød și Kagerup, la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, au fost implicați și doi cetățeni români.
Sunt bine, în afara oricărui pericol.
Transmitem autorităților daneze mulțumiri pentru modul profesionist în care au ținut legătura cu noi și însănătoșiri grabnice celor răniți”, a transmis ministra de Externe Oana Țoiu, pe Facebook.
Știre în curs de actualizare!
Breaking
Nicușor Dan refuză să răspundă dacă este mulțumit de Bolojan
Președintele Nicușor Dan a comentat din Cipru, unde se desfășoară Consiliul European, situația din Guvernul României, din care miniștrii social-democrați și-au depus astăzi demisiile, iar premierul Bolojan a numit interimari pe portofolii. Întrebat dacă a performat sau nu Ilie Bolojan în funcție, șeful statului a refuzat să răspundă.
Întrebat dacă a primit demisiile miniștrilor PSD, șeful statului a răspuns: „Nu! În mod oficial, nu! Bineînțeles că știu ce s-a întâmplat azi, le așteptăm și decidem”.
Chestionat dacă o moţiune de cenzură PSD ar ajuta sau ar escalada şi mai mult criza, şeful statului a refuzat să răspundă.
„Eu sunt mediator, nu vreau să mă pronunţ pe acţiunile fiecăruia dintre partide. Orice aş spune ar fi părtinitor pentru unul sau pentru celălalt. Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele. Dar apreciez că, cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin”, a subliniat şeful statului.
Șeful statului a fost întrebat și dacă a performat sau nu Ilie Bolojan ca premier. Răspunsul a fost următorul: „Dacă aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta. Așa o să îmi păstrez statutul de mediator”.
Nicușor Dan | Foto – Mediafax
Breaking
Cum poate fi salvat Șantierul Naval Mangalia, cel mai mare din Europa
Șantierul Naval Mangalia, unul din marile obiective industriale ale României, este într-o situație dramatică, fiind în pragul falimentului. Ministrul Apărării, Radu Miruță, avertizează că acesta a fost sabotat gradual chiar de statul român. Ministrul are și o soluție salvatoare – investiții și comenzi militare.
Șantierul Naval de la Mangalia-2 Mai, intrat în procedură de faliment, are o miză majoră pentru statul român și pentru NATO.
Statul a dus în pragul falimentului șantierul strategic
Este cel mai mare șantier din Uniunea Europeană, într-o țară membră NATO, cu deschiderea la Marea Neagră. Este în apropiere de Federația Rusă, considerată și de România și de NATO, unul dintre principalele riscuri de securitate, a afirmat joi, într-un interviu la DC News, Radu Miruță.
În opinia ministrului Apărării, șantierul naval a fost sabotat deliberat în ultimii ani, chiar de statul român.
„Statul român, în istoria recentă a sa, și-a autosabotat acest șantier. Și am ajuns în situația în care valoarea de inventare a acelui șantier era 87 de milioane (euro) și datoriile, în dispută ce-i drept, erau de 180 de milioane”, a declarat Miruță.
Șantierul a fost inclus în SAFE
Comenzile de la Armată în cadrul programului pan-european de înarmare SAFE ar putea fi soluția salvatoare pentru șantier.
„În zona asta, alegând pe același trotuar, se va închide sigur. Și m-am gândit, hai să adăugăm pe acest șantier o comandă suficient de mare, care aplicată pe problema valoare 80 datorii 160, să facă acest șantier atrăgător, prin faptul că îi lipești comanda de el. Și în SAFE am generat o comandă de două nave de patrulare și două nave vedete de intervenție, undeva la o valoare estimată de 760-770 de milioane de euro.
Statul român, totuși, are putere decizională de a spune. Îți dau bani, eu te condiționez să faci aici. E dreptul meu, e curtea mea, de unde începem să ne fie teamă că vrem să punem condițiile astea? Le punem direct. Asta e ce am făcut prin SAFE și asta e ce e în curs în aceste zile. Care sper eu că se vor finaliza cu un răspuns sănătos”, a mai spus Radu Miruță.
Sunt necesare investiții
Însă, momentan, șantierul naval nu dispune de o capacitate completă ca să producă toate aceste nave acolo. Așadar sunt necesare unele investiții.
„Și atunci suntem în discuții pentru a pune niște bani pe aceste nave, care să acopere corect o parte dintre investiții. Pentru că noi cerem să se facă nava acolo, dar cu ce este acolo nu se poate face nava. Și avem varianta să facem mai puțin din navă și să nu salvăm șantierul sau avem varianta, pe mine mă interesează ce se va întâmpla pe termen lung cu acel șantier.
Dacă reușești să îl îmbraci frumos, să îi cureți sângele bolnav și să îl pui pe picioare, el va mai rezista o generație. Începe să fie pus pe picioare. Dacă începe să respire, sigur acum nu poate statul, Ministerul Apărării, nu poate să scoată complet șantierul ăsta, că nu este o cameră a Ministerului Apărării”, conchide ministrul Apărării.
AUTORUL RECOMANDĂ
Operatorul Șantierului Naval Mangalia deschide falimentul, după ce planul de reorganizare a eșuat. Damen Shipyard: Nu putem susține planul propus
Armata României se antrenează să se apere de drone. Exercițiu de amploare împreună cu forțele NATO la Capu Midia
-
Breakingacum 3 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Actualitateacum 3 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
-
Actualitateacum 2 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Breakingacum 24 de oreDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zileCum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
-
Breakingacum 19 orePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Breakingacum 3 zileClotilde Armand: “PSD este o organizație teroristă”. Ce apel face către premierul Bolojan




