Actualitate
Războiul din Ucraina. Povestea a două ofensive
Se
spune că anul trecut, pe vremea asta, Rusia ar fi trebuit deja să se afle în
plină ofensivă în Ucraina, pentru a profita de pământul înghețat care permite
tancurilor să zburde cu șenilele în vânt.
Grup de soldați ucraineni în tabăra din pădurile de lângă linia frontului din Bahmut FOTO Profimedia
Numai
că, ghinion, în China era o Olimpiadă de iarnă, iar președintele Xi Jinping i-a
strecurat ușor la ureche colaboratorului său de axă a răului, ușor
impacientatul Vladimir Putin:
”Mai
așteaptă o lună. Să se stingă întâi torța olimpică”.
Vladimir,
veriga slabă a lanțului de fraternitate tovărășească, ce să zică, a stat o lună
pe loc repaus.
Când
a venit vremea, primăvara era deja aproape, tancurile ruse s-au întins pe
cincizeci de kilometri la nord de Kiev și nu au îndrăznit să o ia pe câmpii, de
teama rasputiței.
Când
s-a făcut ceva mai bine, au fost așteptate de Sfânta Javelin și Profetul
Bayraktar și obligate la cuvenita întoarcere cu șenilele în sus.
După
aceea, războiul și-a continuat cursul.
Și
pe catastif au început să se adune lungi tabele cu morți, răniți, prizonieri de
război, fiecare parte numărând cum s-a priceput, uneori și de la stânga la
dreapta, și de la dreapta la stânga, mai ales când a fost vorba despre
”ceilalți”.
Desigur,
spun analiștii cu surse de încredere direct în buncărele de la Moscova și Kiev,
altfel ar fi stat lucrurile dacă rușii ar fi plecat la atac la primul îngheț
din iarna lui 2022.
Ce
blitzkrieg pe invers ar fi fost, ce foc de artificii peste Nipru!
Dar
asta e, când te roagă fratele cel mare, lași în stand-by ofensiva și aștepți să
se termine imnul olimpic.
Anul
acesta, la un an distanță de acel moment de oarecare incertitudine, totul era
făcut ca, în jurul aceleiași fatidice date calendaristice, 24 februarie, să se
declanșeze o nouă ofensivă, în principiu tot de către ruși, dar și de la
ucraineni erau ceva așteptări.
Analiștii
erau și de această dată convinși că numai o astfel de acțiune ar mai limpezi
câte ceva din ceața conflictului din Ucraina, ajuns să se ducă pe modelul
ordonat la Verdun, între februarie – decembrie 1916, “On ne passe pas!”, ceea ce la noi a ajuns, un an mai târziu, în 1917, sub forma ”Pe aici nu se trece”.
Sigur că era o zicere în pas cu vremurile
acelea, patriotică, răbdătoare și crudă, sute de mii de combatanți francezi și
germani, ulterior și români, străduindu-se, cu ultima picătură de sânge, să nu
permită inamicului să ia trenul spre glorie peste tranșeea pe care o apărau.
Numai că noi trăim în anul 2023, nu avem timp
să ducem războaie de durată, chiar dacă ne străduim să reînvățăm cum se luptă
în noroaiele de pe front.
Noi, adică ei, combatanții celor două tabere
care au adus din nou Verdunul în câmpiile de la est de Nipru, de această dată
rușii și ucrainenii.
FOTO Profimedia
De aceea, analiștii, din nou analiștii, au
prezis că e timpul pentru o nouă ofensivă care să lămurească lucrurile.
Conta mai puțin cine urma să o execute,
zarurile înclinau, totuși, către ruși, important era să se întâmple.
Nu poți face mese rotunde și televizate,
săptămâni și luni la rând, despre același oraș în ruine Bahmut, același șef de
mercenari Prigojin, aceleași rachete și drone sinucigașe care atacă dar nu mai
găsesc Kievul.
E nevoie de acțiune.
Are și răbdarea telespectatorilor noștri o
limită.
Deci, să revenim, era vorba de ofensivă.
Dacă ar fi fost a rușilor, ar fi trebuit să rezolve cel puțin una din următoarele necunoscute:
–
dacă va
încerca să profite de ultima perioadă de îngheț de dinainte de înnămolirea de
primăvară, când Ucraina rurală devine “бездоріжжя”, adică, pe românește,
”off-road”, țara fără drumuri;
–
dacă se va
concentra doar pe eliberarea Donețkului, adică a celor două republici din estul
Ucrainei;
–
dacă vor fi
avute în vedere și cele două regiuni cu granițe neclare, chiar dacă au spus cu
entuziasm ”Da” la un recent referendum: Zaporojie și Herson;
–
dacă va fi
atacat și Harkovul;
–
dacă va fi și
Odessa.
Cam pe aici era discuția.
Dacă ucrainenii ar fi încercat același lucru,
probabil la ei obiectivul ar fi fost, pentru început:
–
fie o ofensivă
în direcția Melitopol – Marea Azov, care să fractureze podul terestru de
legătură al Rusiei cu Crimeea;
–
fie o lovitură
în direcția Crimeii, chiar și simbolică, să afle și Kremlinul că Yalta din 2023
e alta decât cea din 1945, atunci când Stalin i-a obligat pe Roosevelt și
Churchill să rezerve din timp locuri la hotelurile din peninsulă, mai ales că
veneau de la mii de kilometri distanță.
Pe urmă, desigur, lucrurile s-ar fi extins,
important ar fi fost începutul.
Un nou început, la un an distanță, o nouă
ofensivă, de această dată în condiții mai clare, la momentul oportun.
Numai că, din nou ghinion, nici de această dată
nu se poate.
Din nou fratele cel mare are o inițiativă, de
această dată, de pace.
Plecat către casă, după Conferința de la
Munchen, Wang Yi, șeful de
birou al politicii externe chineze – așa e la ei, deasupra ministrului mai e un
birou care conduce Comisia Centrală de Afaceri Externe – a oprit într-o nu atât de scurtă escală la Moscova, pentru
a se întâlni cu Vladimir Putin.
Lumea a remarcat că masa din sala de primire
era una micuță, nu celebrele ”corăbii lungi” la care au luat loc Macron sau Scholz,
ceea ce a sugerat că va fi ceva tovărășesc, ca între camarazi.
De la camaradul Xi (Jinping), prin camaradul
Wang, a sosit un mesaj privind o nouă propunere de pace, varianta chineză de
rezolvare a conflictului din Ucraina.
Celelalte variante le știți:
–
rusă:
denazificare, demilitarizare, plus recunoașterea situației din teren;
–
ucraineană:
înapoi la granițele din 1991.
–
NATO / SUA: ce
vrea Ucraina, dar avioane putem da, poate, la anul și la mulți ani.
Oferta chineză trimite la înaintare, deocamdată
principii, douăsprezece la număr.
Dintre acestea, primul este și cel mai
important, dar și cel mai vag:
”Respectarea suveranității tuturor țărilor”.
Greu să pleci la drum cu ceva atât de
nedefinit, mai ales în cazul Ucrainei.
Ce înseamnă suveranitate?
Ceea ce era
Ucraina în 1991 sau ceea ce a
achiziționat Rusia după un an de război?
Dar, poate, de aceea e atât de vag, să permită
începerea discuțiilor.
O propunere chineză nu va fi prea ușor primită
de către NATO, UE, SUA, desigur nici de către Ucraina, dar continuarea
războiului nu e o alternativă pe termen lung.
Situația strategică e deja schimbată din
momentul anunțului făcut de președintele Putin, de suspendare a Rusiei din
START II.
O cursă a înarmărilor în domeniul nuclear e un
risc în fața căruia nici măcar conflictul din Ucraina, cel între lumea
”democrațiilor” și cea a ”dictaturilor”, nu reprezintă o miză suficientă.
Deocamdată, doar pe principii nu se poate merge
mai departe, dacă nu vor fi și elemente concrete comunicate părților.
Rusia va afla în ce constau acestea, cel mai
probabil, pe timpul vizitei președintelui chinez la Moscova, adică peste câteva
săptămâni.
Până atunci, de la fratele cel mare a venit
mesajul pentru Kremlin: fără ofensiva de februarie.
Iar consilierul Wang s-a aplecat către cealaltă
parte a mesei, pentru a nu fi auzit, când șoptește, decât de, din nou
impacientatul, Vladimir:
”Și așa, domnule președinte, de abia în martie
se termină antrenamentul celor chemați la mobilizarea parțială”.
Actualitate
Un tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
Un spectacol de
circ din regiunea rusă Rostov-pe-Don s-a transformat într-un moment de panică
generală şi haos, după ce un tigru a sărit în zona spectatorilor, în urma
prăbușirii unei plase de siguranță.
Sursa video: Instagram
Un spectacol de
circ desfășurat duminică, 19 aprilie, în regiunea rusă Rostov-pe-Don s-a
transformat în momente de panică generală, după ce un tigru a reușit să sară în
zona destinată spectatorilor, în timpul unei reprezentații care implica doi
dresori și trei feline.
Potrivit dailystar, animalele erau separate de
public printr-o plasă de protecție suspendată deasupra arenei circulare. În
timpul spectacolului, însă, structura de siguranță s-a prăbușit brusc,
declanșând haosul: tigrii au început să se agite şi să se lupte între ei, iar
unul dintre ei a sărit din arenă printre scaunele pe care stăteau spectatorii.
„Copiii țipau, adulții fugeau panicați”, a fost descris momentul.
Martorii spun că în
sală s-a declanșat o reacție în lanț de panică, în special în rândul familiilor
cu copii, care au început să părăsească în grabă zona din apropierea arenei, în
timp ce organizatorii încercau să calmeze situația și le cereau spectatorilor
să rămână pe loc, pentru a nu agita şi mai mult animalul.
Imaginile surprinse
la fața locului arată momentul în care plasa de protecție cedează, iar unul
dintre tigri ajunge printre spectatori, în timp ce dresorii încearcă să recâștige
controlul asupra situației.
„Oamenii au intrat în panică, așa că personalul a început
să îi liniștească și a evacuat locurile cele mai apropiate de tigru”, a declarat o sursă citată de presa rusă, povestind că
animalul a alergat printre rânduri, în zone în care nu se aflau spectatori, iar
ulterior a fost readus sub control.
În mod
surprinzător, potrivit relatărilor, o parte dintre cei prezenți ar fi rămas
relativ calmi în anumite momente ale incidentului, în ciuda apropierii
animalului de tribune.
În cele din urmă,
tigrul a fost capturat de dresori și readus în zona de siguranță.
Reacțiile nu au
întârziat să apară. Un spectator a descris momentul drept extrem de periculos.
„A fost un miracol că nimeni nu a fost rănit de acest
tigru scăpat. Ar fi putut fi un adevărat masacru provocat de un animal sălbatic
speriat”, a spus acesta.
De cealaltă parte,
directorul circului, Nikolai Dovgaluk, a insistat că nu a existat un pericol
real pentru public, explicând că animalele sunt dresate.
„Nu putem spune că
nu a existat absolut niciun risc pentru public, dar aceștia sunt tigri dresați,
adică animale antrenate”, a susținut acesta, minimalizând incidentul şi spunând
că „important este că nu s-a creat panică”.
Cu puțin timp
înainte de incident, spectatorii fuseseră invitați la „un spectacol grandios în care forța și grația prădătorilor se îmbină
cu magia unui adevărat circ”.
Actualitate
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni – aceștia au reușit să fugă în Coreea de Sud, în 2023, împreună cu întreaga lor familie, o evadare planificată atent vreme de un deceniu.
FOTO SHUTTERSTOCK
Kim Il-hyeok și Kim Yi-hyeok au dus la îndeplinire ani un plan de evadare minuțios gândit de tatăl lor, decedat între timp; acesta a lăsat în urmă nu doar o moștenire materială, ci și speranța unei vieți în afara regimului nord-coreean. Frații au ajuns în Coreea de Sud după o fugă pe mare, în noaptea de 6 mai 2023, sub acoperirea unei furtuni puternice în Marea Galbenă.
„Nu există speranță în societatea asta… nu există nicio modalitate de a o schimba”, își amintește Kim Il-hyeok cuvintele tatălui său, cel care a venit cu ideea evadării. „Există o lume mare, liberă. Hai să mergem în Coreea de Sud.”
O familie care a învățat să joace un rol
Frații nu proveneau dintr-o familie de pescari. Locuiau departe de coastă, într-un sistem în care orice greșeală putea costa libertatea sau viața. Și totuși, treptat, familia și-a construit o dublă existență.
Unul dintre frați a fost trimis să lucreze pe litoral, unde a învățat meseria de pescar, și-a cumpărat o barcă și a câștigat încrederea autorităților locale, prin construirea de relații și mită.
Pentru a ieși din Coreea de Nord, fugarii trebuiau să traverseze ceea ce este cunoscută drept Linia Limitei Nordice (NLL) – o graniță maritimă tensionată și disputată între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Apele de lângă graniță sunt bogate în viață marină, dar puțini îndrăznesc să pescuiască acolo, întrucât zona este puternic restricționată și atent supravegheată.
Frații au început să pescuiască aproape de linia de frontieră. „Ne întrebam: dacă ne urmăresc, cât de repede ne prind?”, povestește Kim Il-hyeok.
Astfel, acele incursiuni au devenit repetiții pentru evadare.
„Când eram prinși de patrule, ne tratau ca și cum am fi fost cei mai mari infractori.”
Câțiva ani familia a ieșit pe mare sub pretextul pescuitului, simulând rutine care le-au permis să studieze patrulele și reacțiile armatei nord-coreene.
Astfel au detectat un tipar: în timpul zilei, patrulele reacționau rapid, noaptea sau când era avertizare de vreme rea însă, timpii de reacție erau lenți.
Când Kim și fratele său au fost interogați de-a lungul anilor, au repetat de fiecare dată aceeași poveste: mituiseră paznici, implorându-i să-i lase să pescuiască în apropierea zonei NLL, unde captura de pește promitea să fie abundentă.
Familia Kim era considerată înstărită în Coreea de Nord, unde organizațiile umanitare internaționale estimează că peste jumătate din populație trăiește în sărăcie.
„Tatăl meu obișnuia să facă comerț cu antichități, aur și chiar să vândă cărbune transportat cu trenul”, a declarat Kim Il-hyeok pentru CNN.
Familia avea astfel acces la bunuri considerate un lux în Coreea de Nord, precum un televizor cu ecran mare, înregistrat oficial la autoritățile nord-coreene. Dar aveau și unul cumpărat în secret din China, pe care îl țineau ascuns.
Kim povestește că aveau o antenă improvizată din sârmă de cupru pe care o întindeau și o mișcau prin casă până prindeau semnal.
Din locuința lor de lângă granița cu Coreea de Sud, soții Kim puteau urmări 10 canale care transmiteau din Seul, își amintește Kim.
Pe ecran, vedeau o lume care părea ireală: case luminate noaptea, mâncare din abundență, libertate de mișcare.
Tatăl lui Kim a murit înainte ca visul evadării să devină realitate. El le-a lăsat banii copiilor săi, o moștenire care a sporit averea familiei Kim și le-a oferit un scut în fața vremurilor grele.
„Din 2015 până în 2020, am condus o afacere care se ocupa în principal de electrocasnice”, a spus el.
Apoi a venit pandemia.
„Am început să vând legume, fructe și produse agricole de bază. În acea perioadă, mulți oameni au murit de foame”, a relatat Kim.
„În fiecare zi auzeam povești despre cineva care murea, era jefuit sau era agresat. Odată am cumpărat orez cu 4.000 de woni (aproximativ 4,44 dolari) pe kilogram și, după o singură noapte, puteam să-l vând cu 8.000 de woni (8,89 dolari) sau chiar 10.000 de woni (11,11 dolari). Afacerea mea a prosperat. Nu am fost singurul. Alți negustori ca mine au câștigat mult mai mulți bani, în timp ce cei care nu aveau nimic au fost încă și mai înfometați”.
Raport: Mii de
femei nord-coreene, vândute ca sclave sexuale în China
Noaptea evadării
În mai 2023, condițiile meteorologice au oferit oportunitatea ideală. Sub acoperirea unei furtuni, nouă membri ai familiei au pornit spre libertate.
Femeile și copiii au fost nevoiți să traverseze inclusiv zone minate, urmând trasee sigure planificate dinainte. Printre ei se afla și soția însărcinată în cinci luni a lui Kim Il-hyeok, alături cei doi copii ai fratelui său, Kim Yi-hyeok care au fost ascunși în saci de pânză.
„Îi spuneam că trebuie să plecăm pentru copil”, povestește Kim despre perioada în care încerca să-și convingă soția să plece. „O întrebam dacă vrea ca ei să crească aici.”
Odată ajunși la barcă, familia a navigat cu motorul modificat pentru a reduce zgomotul, încercând să evite detectarea de către patrulele maritime nord-coreene. În timpul traversării, copiii au fost complet tăcuți, într-o atmosferă de tensiune palpabilă.
„În Coreea de Nord, bărbații se pot îmbarca pe o navă, dar femeile nu”, a explicat Kim. „Din punct de vedere legal, dacă o femeie se îmbarcă pe o navă, este imediat suspectată că are intenții necurate, presupunându-se că încearcă să dezerteze.”
„Mergeam încet, în ritmul unui pas alert pe jos”, spune Kim. „La viteza aceea, radarul ne vedea doar ca pe niște resturi plutitoare.”
„Se auzea doar motorul. Și bătăile inimii mele erau mai puternice decât el”, își amintește el. „Era o liniște pe care nu o pot descrie.”
Când au ajuns în apropierea Coreei de Sud, au văzut luminile insulei Yeonpyeong.
Strălucea ca ziua, deși era noapte, își amintește Kim.
După aproximativ două ore pe mare, au trecut linia de demarcație maritimă și au fost interceptați de forțele navale sud-coreene.
Un vas al marinei sud-coreene s-a apropiat și a întrebat prin difuzor dacă au probleme la motor.
„Am răspuns: «Nu, motorul nostru nu este stricat. Suntem pescari nord-coreeni și vrem să dezertăm în Coreea de Sud».”
„Am simțit ca și cum o greutate uriașă mi s-a luat de pe umeri”, a mărturisit Kim.
Libertatea și prețul ei
În Coreea de Sud, familia a început o nouă viață. Totuși, adaptarea la libertate nu a fost ușoară. Unii membri au descris un sentiment de confuzie și chiar senzația persistentă că încă trăiesc în Coreea de Nord.
Dezertorii nord-coreeni, despre viața sub regimul lui Kim Jong-un: „Mai bine mori”
La doar câteva luni după ce au început o nouă viață, familia fost marcată de o tragedie: unul dintre frați a murit într-un accident de scufundări.
„Vreau să muncesc din greu pentru a câștiga bani, astfel încât să pot susține educația copiilor mei și să mă asigur că aceștia primesc un nivel ridicat de educație”, spunea Kim Yi-hyeok la aniversarea de un an a nepoatei sale, ultimul său interviu.
Pentru Kim Il-hyeok, evadarea rămâne în același timp o realizare și o rană deschisă. Fratele său a trăit doar 10 luni în libertate, iar contrastul dintre planul atent construit și finalul tragic este greu de procesat.
„Nu pare real”, spune Kim.
Și totuși, chiar și în mijlocul pierderii profunde, Kim a ajuns să vadă călătoria în sine ca pe un miracol – o dovadă că supraviețuirea poate duce către noi orizonturi.
Astăzi, el încearcă să își reconstruiască viața, învățând noi meserii și vorbind public despre realitatea din Coreea de Nord. El continuă să-și împărtășească povestea, sperând să aducă lumină asupra unei țări pe care puțini o înțeleg cu adevărat.
„Mă consider unul dintre cei norocoși”, a spus el după nașterea celei de-a doua sa fiice în libertate, în Coreea de Sud.
Iranul a revenit
asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând
menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente maritime și
de un șir de declarații de la Teheran și Washington.
Imagine din satelit a Strâmtorii Ormuz. FOTO: NASA
Iranul a anunțat că
a reintrodus restricțiile în Strâmtoarea Ormuz, la scurt timp după ce declarase
redeschiderea acesteia, într-un context marcat de tensiuni crescute cu Statele
Unite. Decizia vine după ce Washingtonul a transmis că nu intenționează să
ridice blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce Teheranul consideră o
condiție esențială pentru libertatea de navigație.
Situația din zonă a
fost amplificată și de incidente maritime raportate în cursul zilei de sâmbătă,
18 aprilie. O agenție britanică de monitorizare maritimă a transmis că nave ale
Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au deschis focul asupra unui
petrolier care încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz. În același timp,
Reuters a relatat că și o navă sub pavilion indian, încărcată cu țiței, ar fi
fost atacată în aceeași zonă maritimă sensibilă.
Autoritățile
iraniene au confirmat ulterior că strâmtoarea a revenit la „statutul său
anterior” și se află din nou „sub administrarea și controlul strict al forțelor
armate”, potrivit comandamentului militar Khatam al-Anbiya.
Teheranul a legat
menținerea acestor restricții de faptul că Washingtonului menţine blocada în
zonă şi a cerut „garantarea libertății
depline de navigație pentru navele care călătoresc din Iran spre alte
destinații și din alte destinații spre Iran”, notează The Guardian.
Într-o intervenție
făcută în Antalya, în marja unui forum diplomatic, ministrul adjunct iranian de
Externe, Saeed Khatibzadeh, a acuzat Statele Unite că „nu pot să-și impună voința de a asedia Iranul, în timp ce Iranul, cu
bună credință, încearcă să faciliteze trecerea în siguranță prin strâmtoarea
Ormuz”.
Iranul cere ca SUA
să facă un pas înapoi în strâmtoare
Pe linie militară,
comandamentul naval al IRGC a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X,
că situația din Ormuz rămâne condiționată de decizia Statelor Unite de a
menține blocada.
„Atât timp cât mișcarea navelor din Iran și spre Iran
este amenințată, statutul strâmtorii Ormuz va rămâne așa cum a fost anterior.
Orice încălcare a angajamentelor de către Statele Unite va primi un răspuns
adecvat”, a transmis Iranul
Se anunță progrese
în negocieri, dar rezultatele întârzie
În paralel,
negocierile dintre Teheran și Washington continuă într-un climat fragil.
Principalul negociator iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că
discuțiile recente au adus unele progrese, însă diferențele de opinie rămân
semnificative, în special în privința dosarului nuclear și a Strâmtorii Ormuz.
„Am făcut progrese, dar încă există o distanță mare între
noi”, a spus el pentru
presa de stat, adăugând că „există unele
chestiuni asupra cărora insistăm… Și ei au linii roșii. Dar aceste probleme
ar putea fi doar una sau două”.
De cealaltă parte,
președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite poartă „conversații foarte bune” cu Iranul, dar
a avertizat împotriva oricărui „șantaj”
legat de canalul maritim strategic. Ulterior, el a lăudat Israelul, aliat al
SUA, susținând că „alți aliați și-au
arătat adevărata față într-un moment de conflict și tensiune”.
Niciuna dintre părți
nu a oferit detalii clare despre stadiul negocierilor, în contextul în care
armistițiul fragil se apropie de expirare.
Donald Trump a
declarat că blocada americană va „rămâne pe deplin în vigoare” până la un acord
de pace permanent și a sugerat că armistițiul intermediat de Pakistan, cu
termen de expirare miercuri, ar putea să nu fie prelungit.
Un tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
Un spectacol de circ din regiunea rusă Rostov-pe-Don s-a transformat într-un moment de panică generală şi haos, după ce un...
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni –...
Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
Iranul a revenit asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente...
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată...
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină...
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
-
Actualitateacum 3 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 3 zileTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 3 zileCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zileUiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
-
Actualitateacum 2 zileNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
-
Actualitateacum 2 zile
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
-
Actualitateacum o zi
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
-
Actualitateacum o zi
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”