Actualitate
Cine îi poate opri pe populiști să facă jocurile la Bruxelles. Expert: „Ursula von der Leyen vrea alianță cu «fascista» Meloni”
Partidele radicale de
dreapta au câștigat cote importante la europarlamentare, ceea ce
ridică unele semne de întrebare privind viitoarea politică a UE.
Expert în comportamentul politic și electoral, cercetător la
Universitatea Aarhus, Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”,
detaliile luptelor din culise și felul în care partidele mainstream
încearcă să blocheze alianța radicalilor.
Ursula von der Leyen si Giorgia Meloni
Ceea ce era de așteptat
s-a întâmplat la alegerile europarlamentare din 2024. Partidele
considerate radicale de dreapta, eurosceptice și populiste au reușit
să obțină rezultate spectaculoase, iar asta s-a întâmplat chiar
în țări importante, care dau un număr mare de europarlamentari,
Franța și Germania.
La Paris, președintele
Emmanuel Macron a luat o decizie care i-a luat pe nepregătite pe
analiști. Liderul de la Palatul Elysée a anunţat duminică seară,
după înfrângerea catastrofală suferită de partidul său,
dizolvarea Adunării Naţionale. Alianţa aflată la guvernare a fost
practic spulberată de Rassemblement National, partidul radical de
dreapta condus de Marine Le Pen, care a adunat peste 32% din voturile
francezilor.
Radicalii au obținut
rezultate spectaculoase și în țări ca Germania, Olanda și
Austria, ceea ce le va aduce mai multe locuri în Parlamentul
European.
În Germania, partidul de
extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut
aproximativ 16% din voturi, situându-se în spatele Uniunii
Creștin-Democrate și înaintea social-democraților, iar în acest
fel devine al doilea partid din țară.
Alianța din Parlamentul
European din care fac parte partidele radicale de dreapta, Identitate
și Democrație, profită de rezultatele catastrofale ale Verzilor și
de cele sub așteptări ale Social-Democraților și Renew și se
profilează ca o forță la Bruxelles.
După aceste alegeri, Partidul Popular European rămâne cel mai mare grup în Parlamentul European, obținând 189 de locuri, o creștere semnificativă față de ultimele alegeri. Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților se clasează pe locul al doilea, pierzând patru locuri, iar grupul Renew înregistrează o scădere de unul din cinci locuri. Întrebarea este cum va funcționa această alianță, care e marcată la rândul ei de anumite rivalități și cum și în ce măsură vor încerca radicalii de dreapta populiști să câștige cât mai multă influență și să-și impună măcar în parte agenda.
Expert în comportamentul
politic și electoral, cercetător la Universitatea Aarhus
(Danemarca) Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul” detaliile
luptelor din culise și felul în care partidele mainstream încearcă
să blocheze alianța radicalilor.
În opinia sa, partidele
radicale de dreapta sunt dezbinate, astfel că le va fi greu să
închege o alianță viabilă în Parlamentul European și explică
și de ce. Opiniile diferite față de Rusia și felul în care se poziționează față de război îi diferențiază pe liderii acestor partide.
Dezbinați, dar imprevizibili
„Trebuie menționat
faptul că aceste diferite partide de foarte multe ori au
discursuri extrem de diferite și e foarte greu să reușească
împreună să se coalizeze. Am văzut cu toții această dezbatere
și această dispută. Excluderea AFD-ului din grupul european
Identitate și Democrație, tocmai pentru că, prin acțiunile pe
care le au în Germania și prin asocierile cu EST-ul, cu Vladimir
Putin, ei nu mai sunt prizabili nici măcar pentru Partidul lui
Marine Le Pen”, explică Ciobanu.
„Cheia” e la Giorgia Meloni
Liantul între aceste
partide ar putea fi Giorgia Meloni, premierul Italiei și șefa
formațiunii politice „Frații Italiei”. Considerat a fi un
partid politic național-conservator și populist de dreapta, „Frații
Italiei” se află la mare căutare și este curtat chiar și de
președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar din cu totul alte motive. Ursula von der Leyen are nevoie de voturi pentru un nou mandat, iar în același timp vrea să prevină apariția unei alianțe radicale de dreapta. Iar dacă ar reuși să o atragă pe Meloni de partea sa, ar fi practic o dublă lovitură. Astfel, lipsiți de aportul celor de la „Frații Italiei”, cei din grupul dreptei radicale nu ar mai avea aceeași putere de negociere.
„A existat această
încercare a președintelui Comisiei Europene de a atrage, de
exemplu, Partidul lui Meloni, premierului Giorgia Meloni din Italia
pentru a consolida această axă de dreapta. Există și o reacție
negativă de răspuns din partea social-democraților, cei care,
alături de populari, au, practic, reprezentat nucleul guvernării
europene din ultimii ani. O să fie dezbatere foarte interesantă
care a demarat, dar o să le vedem mult mai deschis de acum încolo”,
anticipează expertul.
Pentru ca lucrurile să fie clare, recent liderul SPD, Lars Klingbeil, a avertizat-o pe președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, să nu se bazeze pe voturile partidului premierului italian Giorgia Meloni dacă va fi realesă în noul Parlament European.
„Dacă doamna von der Leyen ajunge să-și caute majoritatea în parlament cu extremiștii de dreapta, atunci nu este de ales pentru noi”, a avertizat-o Klingbeil, într-un interviu Reuters TV.
Costin Ciobanu
amintește că deși în unele cazuri aceste partide devin mai
moderate atunci când ajung la putere, așa cum a fost cazul în
Italia, nu este foarte clar ce tactică vor adopta la Bruxelles.
„Dincolo de o anumită
normalizare a partidelor radicale, trebuie spus că aceste partide
pot avea un impact semnificativ asupra politicii europene prin temele
pe care le susțin. Partidele populiste de dreapta când au intrat la
guvernare în țări membre și aici, de exemplu, ne putem gândi la
Austria, ne putem gândi și la influența pe care aceste partide au
avut-o în Olanda. Aceste partide duc în prim plan teme precum
imigrația, teme de identitate, care într-o anumită măsură sau
pentru o anumită categorie de public sunt mai relevante. Deci aceste
partide pot seta un anumit tip de agendă și un anumit tip de
preocupări pentru Europa”, mai adaugă el.
Și chiar dacă nu vor da tonul la Bruxelles, ei vor putea totuşi să influenţeze direcţia generală a UE, în toate domeniile, de la imigraţie la politici climatice. Iar dacă în anumite privințe ar putea veni chiar cu anumite soluții într-o lume a birocraților cu puține idei și fixe, cum e cea de la Bruxelles, există temerea că radicalii vor încerca să impună și idei străine de valorile europene.
Un Parlament European mai de dreapta
Deși
există deja proiecții privind viitoarea structură a Parlamentului
European, nu este foarte clar câtă influență vor avea populiștii.
„E o dezbatere
interesantă care se poartă la acest moment la nivel european.
Există tot felul de modele care vor să estimeze câți parlamentari
se vor afla în fiecare grup politic, cert este că tendința este de
a avea un Parlament European mai la dreapta decât cel ales în
2019”, explică Ciobanu.
Divizați în acest
moment, radicalii de dreapta au însă planurile lor. Asta deși
fricțiunile și orgoliile liderilor acestor formațiuni politice
sunt mari. Spre exemplu, este de notorietate faptul că Marine Le Pen
și Giorgia Meloni nu au cele mai bune relații. Cele două
politiciene își dispută statutul de „regină” a dreptei
radicale, iar partidele lor nu reușesc să colaboreze așa cum și-ar
dori unii.
„Aminteam cazul Giorgei
Meloni, practic văzută ca reprezentant a unui partid cu rădăcini fasciste, dar care a avut
o abordare extrem de echilibrată și de susținere în ceea ce
privește Ucraina, ceea ce până la urmă a dus și la schimbarea
atitudinii președintei Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a
încercat recent o anumită ofensivă de imagine, de apropiere de
Giorga Meloni. Vedem însă că în paralel Meloni este curtată de
Marine Le Pen și prin intermedierea lui Victor Orban pentru a forma
un pol radical de dreapta mult mai puternic”, încheie Costin
Ciobanu.
Actualitate
Cine sondează opinia publică și cum pot influența sondajele politica din România
De-a lungul timpului sondajele de opinie, instrumente sociologice menite să măsoare comportamentele unui anumit grup de persoane, au fost transformate în adevărate arme de manipulare. Nu cercetările în sine reprezintă neapărat principala problemă, ci cifrele prezentate public și modul în care acestea sunt folosite pentru a modela percepțiile și, implicit, comportamentul electoral. Pe de altă parte, nu toate rezultatele sondajelor prezentate public sunt contrafăcute, au erori sau urmăresc manipularea opiniei publice. Multe sunt realizate după standarde profesionale și oferă o imagine relativ fidelă a opiniei publice la momentul realizării lor.
George Simion și Călin Georgescu, în secția de votare. FOTO: Inquam Photos
„La momentul realizării lor” pentru că data realizării unui sondaj este cât se poate de importantă. O astfel de cercetare sociologică surprinde opțiunile și percepțiile electoratului existente în perioada în care a fost realizată, fără a putea anticipa evoluțiile ulterioare. În politică, iar mai ales în timpul campaniilor electorale, situația se poate schimba rapid. Apar informații noi, au loc dezbateri, sunt făcute dezvăluiri despre candidați, iar toate acestea pot influența în timp scurt opțiunile alegătorilor. Din acest motiv, un sondaj realizat astăzi poate oferi o imagine diferită de cea surprinsă peste două sau trei săptămâni, fără ca metodologia cercetării să fie neapărat greșită sau datele anunțate public să fie manipulate.
Unul dintre institutele de sondare care și-a construit, de-a lungul timpului, o reputație solidă este INSCOP Research. La alegerile europarlamentare din mai 2019, INSCOP s-a numărat printre puținele case de sondare care au anticipat corect victoria Partidului Național Liberal. Institutul a fost fondat de sociologul Remus Ștefureac, fost consilier al lui George Maior și fost director al Serviciului Român de Informații, dar și fost ambasador al României în Statele Unite. Ștefureac este partener în mai multe proiecte din zona media cu Sacha Dragic, fondatorul Superbet.
INSCOP a fost însă criticat în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, după ce mai multe sondaje publicate înaintea scrutinului au indicat un nivel al intenției de vot pentru Mircea Geoană mult peste rezultatul obținut în urne. De exemplu, într-un sondaj realizat în perioada 11-16 septembrie 2024, fostul secretar general adjunct al NATO era creditat cu 20,8% din intențiile de vot și ocupa primul loc în clasament. Două luni mai târziu, la primul tur al alegerilor prezidențiale, acesta a obținut însă doar 4,95% dintre voturi. În acest caz există foarte multe contraargumente, în special prestația extrem de slabă a lui Geoană în timpul campaniei electorale. La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, INSCOP nu a reușit să surprindă ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu. Într-un sondaj finalizat cu 2 săptămâni înainte de alegeri, candidatul pro-rus era cotat cu doar 5,4% din intențiile de vot.
Cel mai mare semn de întrebare privind estimările INSCOP a apărut în campania pentru Primăria Capitalei din toamna anului trecut. În plină luptă pentru „votul util” între Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă, un sondaj realizat în perioada 17–19 octombrie îl credita pe candidatul USR cu doar 11,6% din intențiile de vot. Deși în ultimele săptămâni de campanie s-a înregistrat o migrare de voturi către Ciucu, Drulă a obținut în final 13,9%, peste scorul indicat de cercetare.
Sondajele lui Marius Pieleanu care au ratat scorurile lui Nicușor Dan și Ciprian Ciucu
Înființat în anul 2005, Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este deținut de sociologul Marius Pieleanu. Anul trecut, Avangarde a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și un profit net de aproximativ 240.000 de lei. De-a lungul timpului, Avangarde a avut contracte cu mai multe formațiuni politice, în special cu Partidul Social Democrat.
Avangarde a ratat semnificativ și estimarea pentru alegerile locale din București din 2024. Cu doar o săptămână înainte de vot, un sondaj prezentat de Marius Pieleanu îl credita pe Nicușor Dan cu 28,6% din intențiile de vot, în timp ce Gabriela Firea era cotată la 26,5%, diferența dintre cei doi fiind de doar două puncte procentuale. Rezultatul alegerilor a fost însă cu totul diferit. Nicușor Dan a câștigat detașat, cu 47,94% din voturi, în timp ce candidata PSD a obținut doar 22,17%, ceea ce a însemnat o abatere de aproape 20 de puncte procentuale față de scorul estimat pentru primarul în funcție.
Avangarde a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu doar trei zile înainte de vot, un sondaj realizat împreună cu CURS îl plasa pe Daniel Băluță pe primul loc, cu 27% din intențiile de vot, urmat de Ciprian Ciucu, creditat cu 24%, și de Cătălin Drulă, cu 21%. Rezultatul scrutinului a fost însă semnificativ diferit. Ciucu a câștigat detașat, cu 36,16% din voturi, urmat de Anca Alexandrescu, cu 21,94%, Daniel Băluță, cu 20,51%, și Cătălin Drulă, care a obținut 13,9%. Datele finale au contrazis atât ierarhia indicată de sondaj, cât și scorurile estimate pentru principalii candidați.
Vladimir Ionaș conduce institutul CIRA
În conducerea Avangarde se află și sociologul Vladimir Ionaș, propus de PSD pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul condus de Eugen Tomac, guvern care nu a mai ajuns însă la votul de învestitură. Ionaș este finul de cununie al lui Marius Pieleanu și a fost consilier al lui Sorin Grindeanu în perioada în care acesta ocupa funcția de prim-ministru. Totodată, el conduce institutul CIRA (The Center for International Research and Analyses). În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024, un sondaj publicat de CIRA îi plasa pe primele două locuri pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. În cele din urmă, niciunul dintre cei doi nu a acces în turul al doilea.
Sondaj CURS: 73% din bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. PNL, PSD și AUR, la distanță de un procent
Principalul partener al Avangarde în realizarea sondajelor de opinie, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) este deținut de Iosif Buble, patronul portalului media Știripesurse.ro. Buble este căsătorit cu deputata PSD Diana Tușa.
Un alt nume apărut recent pe piața sondajelor de opinie este ARA Public Opinion, institut de cercetare deținut de Laurențiu Andrei Vasile, fostul ginere al lui Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact. Potrivit datelor financiare, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de lei și avea opt angajați.
La alegerile prezidențiale din 2024, exit-poll-ul realizat de ARA l-a indicat pe Marcel Ciolacu drept câștigător al primului tur, în timp ce Călin Georgescu era creditat cu doar 14% din voturi. Rezultatul oficial a fost însă diferit. Georgescu s-a clasat pe primul loc, iar Marcel Ciolacu nu a reușit să se califice în turul al doilea.
La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, ARA a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu cinci zile înainte de scrutin, un sondaj al institutului îl credita pe Cătălin Drulă cu 20% din intențiile de vot, în timp ce Daniel Băluță era plasat pe primul loc, cu 26%, iar Ciprian Ciucu era cotat la 24%.
Sondaj pro-Bolojan realizat de ARP
Un alt sondaj privind intențiile de vor pentru alegerile parlamentare, realizat în această săptămână de Agenția de Rating Politic, a generat discuții aprinse în mediul politic, în condițiile în care PSD este poziționat pe locul al treilea în intențiile de vot. Potrivit cercetării, AUR se află pe primul loc în opţiunile alegătorilor cu 36,4%, urmat de PNL – 22,4%, PSD – 17,9%, USR – 10,5% și UDMR – 4,9%. O problemă importantă a unor astfel de sondaje ține de metodologia de colectare a datelor. Respondenții sunt selectați prin interviuri telefonice realizate prin metoda CATI (Random Digit Dialing) și prin paneluri online de tip opt-in (CAWI), în care participanții se înscriu voluntar pentru a răspunde la chestionare. Această metodă este adesea criticată de specialiști deoarece panelurile opt-in nu reprezintă eșantioane probabilistice, iar rezultatele pot fi influențate de profilul persoanelor care aleg să participe.
Rating Pol Consultanță SRL este deținută de analistul politic Cristian Andrei. După un an electoral 2024 în care compania a raportat o cifră de afaceri de 569.000 de lei, în 2025 veniturile declarate s-au prăbușit, ajungând la doar 2.500 de lei. În trecut, Andrei a lucrat pentru Partidul Național Liberal.
Sociologul Andrei Roman deține AtlasIntel
O altă companie din noul val care colectează date preponderent online este AtlasIntel, deținută de sociologul Andrei Roman. Institutul a atras atenția în trecut prin mai multe sondaje în care USR era creditat cu intenții de vot semnificativ mai mari decât cele indicate de celelalte institute de sondare. Ulterior, AtlasIntel și-a recalibrat metodologia, iar în marja alegerilor locale din 2024 estimările sale s-au numărat printre cele mai apropiate de rezultatele finale.
AUR continuă să conducă în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Doar o treime dintre români și-ar dori anticipate
Totuși, cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, un sondaj AtlasIntel estima o finală între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi. În aceeași cercetare, Călin Georgescu era creditat cu doar 8,1% din intențiile de vot.
Înființat în 2013, institutul Sociopol este deținut de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului condus de Victor Ponta. Potrivit datelor financiare, Sociopol SRL a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape un milion de lei și un profit net de aproximativ 573.000 de lei.
Mirel Palada are, de asemenea, două condamnări penale definitive. Prima a fost pronunțată după incidentul din 2017 în care l-a agresat pe senatorul USR Mihai Goțiu în studioul B1 TV, fiind condamnat la nouă luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Ulterior, a primit o nouă condamnare cu suspendarea executării pedepsei pentru refuzul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
La alegerile prezidențiale de anul trecut, Sociopol a supraestimat constant intenția de vot pentru Victor Ponta. În nu mai puțin de cinci sondaje publicate în timpul campaniei electorale, institutul îl credita cu scoruri cuprinse între 22% și 23%. Nici exit-poll-ul realizat în ziua votului nu a fost mai apropiat de rezultatul final. Sociopol îl credita pe Victor Ponta cu 19% din voturi, în timp ce fostul prim-ministru a obținut, în cele din urmă, doar 13,04%.
Controlată inițial de fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu, Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing (INSOMAR) este deținut în prezent de Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea PLUS, și Cozmin Gușă.
Un sondaj INSOMAR publicat în octombrie 2024, cu aproximativ o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, indica o finală între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Apoi, cu 4 zile înainte de alegeri, INSOMAR a finalizat un alt sondaj în care credita un tur doi între liderul PSD și George Simion.
În perioada premergătoare campaniei pentru alegerile anticipate la Primăria Capitalei, INSOMAR a publicat un sondaj care îl plasa pe primul loc pe Cătălin Drulă, urmat de Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, realizatoarea postului Realitatea PLUS. La momentul publicării cercetării, aceasta din urmă nici măcar nu își anunțase oficial candidatura.
Actualitate
Ce trebuie să faci dacă intră un liliac în casă
Un liliac intrat în casă poate provoca panică, însă specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, animalul este la fel de speriat ca oamenii. Liliecii nu atacă oamenii și nu se prind în păr, așa cum spune unul dintre cele mai răspândite mituri.
Mușcătura de liliac poate transmite rabia. Foto arhivă
Totuși, ei sunt animale sălbatice și nu trebuie manipulați cu mâna goală, deoarece o mușcătură poate transmite rabia, chiar dacă astfel de cazuri sunt foarte rare.
Ce faci dacă ți-a intrat un liliac în casă
Dacă observi un liliac în locuință, primul lucru este să îți păstrezi calmul. În majoritatea situațiilor, animalul a intrat accidental pe o fereastră sau o ușă deschisă, urmărind insectele de care se hrănește.
Specialiștii recomandă să deschizi larg fereastra sau ușa spre exterior, să stingi luminile din încăpere și să părăsești camera pentru câteva minute. Liliacul își va găsi, de regulă, singur drumul afară, potrivit unei publicații de specialitate.
Dacă animalul nu reușește să iasă și s-a așezat pe o perdea, pe un perete sau pe mobilă, nu îl atinge cu mâna. Dacă este absolut necesar să îl muți, folosește mănuși groase și o cutie de carton, apoi eliberează-l afară, într-un loc sigur. Dacă este rănit sau pare incapabil să zboare, contactează o organizație specializată în protecția liliecilor.
Liliecii nu se prind în păr, dar mușcătura e foarte periculoasă
Una dintre cele mai cunoscute legende spune că liliecii se agață de părul oamenilor. Biologii spun însă că acest lucru este un mit. Liliecii folosesc ecolocația pentru a se orienta cu mare precizie și evită obstacolele, inclusiv oamenii.
Asta nu înseamnă însă că pot fi manipulați fără riscuri. Fiind animale sălbatice, un liliac speriat poate mușca dacă este prins sau atins.
Rabia este o boală virală extrem de gravă, iar transmiterea se poate face prin mușcătura unui animal infectat. Deși doar un număr foarte mic de lilieci sunt purtători ai virusului, orice mușcătură trebuie tratată ca o urgență medicală.
Ce faci dacă te-a mușcat un liliac
Dacă ai fost mușcat sau zgâriat de un liliac, spală imediat rana timp de câteva minute cu apă și săpun, apoi dezinfecteaz-o.
După acordarea primului ajutor, mergi de urgență la camera de gardă sau la un medic infecționist. Acesta va decide dacă este necesar tratamentul post-expunere și vaccinarea antirabică. Rabia este aproape întotdeauna fatală după apariția simptomelor, însă poate fi prevenită dacă tratamentul este început la timp, potrivit DSP.
Dacă este posibil și fără a te expune altor riscuri, încearcă să reții locul în care se află animalul sau anunță autoritățile, deoarece acesta poate fi examinat de specialiști.
Liliacul este specie protejată. Ce faci dacă ai găsit unul în curte sau afară
Toate speciile de lilieci din România sunt protejate prin legislația națională și europeană. Asta înseamnă că nu pot fi omorâte, capturate sau mutate după bunul plac.
Dacă găsești un liliac în curte, pe trotuar sau în apropierea casei, nu îl atinge cu mâna goală. Dacă pare sănătos și nu este rănit, este posibil să își revină și să plece singur după lăsarea întunericului.
În schimb, dacă animalul este rănit, nu poate zbura sau este prins într-o plasă ori într-un alt obiect, cea mai bună soluție este să contactezi o organizație specializată în salvarea liliecilor sau autoritățile de mediu. Specialiștii pot interveni fără a pune în pericol nici animalul, nici oamenii.
Liliecii sunt printre cei mai importanți aliați ai oamenilor în combaterea insectelor. Un singur exemplar poate consuma mii de insecte într-o singură noapte, contribuind la controlul natural al populațiilor de țânțari și al altor dăunători. Din acest motiv, protejarea lor este considerată esențială pentru echilibrul ecosistemelor.
Actualitate
Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA
Patru jurnalişti ai publicaţiei americane New York Times, care au relatat despre presupusele preocupări legate de securitatea noului avion prezidenţial Air Force One donat președintelui SUA, Donald Trump, de Qatar, au fost chemați în instanță.
Donald Trump la bordul aeronavei primite de Qatar/FOTO: Getty Images
La finalul summitului NATO desfăşurat săptămâna trecută în Turcia, noul avion prezidenţial Boeing 747-8 a plecat de acolo către o bază militară americană din Regatul Unit fără preşedintele Donald Trump, care a zburat către acea bază cu vechiul avion prezidenţial Boeing 747-200, de unde s-a îmbarcat în noul avion donat de Qatar.
Jurnaliştii publicaţiei New York Times au fost primii care au relatat despre preocupările de securitate legate de noul avion prezidenţial, ceea ce l-a înfuriat pe preşedintele american, potrivit CNN.
Trump a justificat zborul său către Regatul Unit cu vechiul avion ca fiind un act de „nostalgie” şi prin faptul că la acea bază americană avionul putea fi verificat.
În două articole, New York Times a scris că noul avion, primit cadou din partea familiei regale qatareze, nu dispune de sistemele de apărare cu care sunt echipate cele două avioane prezidenţiale americane Boeing 747-200, aflate în serviciu din anii ’90 şi a căror înlocuire a fost deja decisă, dar furnizarea noilor avioane este întârziată.
Aceeaşi publicaţie a mai scris că schimbarea avionului pentru deplasarea de la summit i-a fost recomandată lui Trump de serviciul său de securitate, pe fondul reluării ostilităţilor cu Iranul, ţară învecinată cu Turcia.
Casa Albă a evitat comentariile, afirmând doar că „noul Air Force One este un avion ultramodern echipat cu protocoale de securitate de nivel înalt care garantează protecţia preşedintelui şi a echipei sale”.
Cele două aeronave Air Force One mai vechi ar fi dotate cu sisteme defensive sofisticate, însă nu este clar dacă noul avion donat de Qatar beneficiază de echipamente similare.
După publicarea acestor informații, procurorii federali din New York i-au citat pe jurnaliștii care au relatat despre subiect pentru a depune mărturie într-un caz privind o posibilă încălcare a legii penale federale.
În replică, avocatul publicaţiei New York Times a denunţat un „act obraznic care trebuie înţeles ca o tentativă de a împiedica publicul să afle ce se întâmplă în ţară prin intimidarea jurnaliştilor să nu-şi facă treaba”.
Familia regală qatareză i-a dăruit anul trecut lui Donald Trump acest avion de lux, după ce preşedintele SUA s-a plâns de starea celor două aeronave mai vechi Air Force One.
Acest cadou, evaluat la câteva sute de milioane de dolari, ridică însă semne de întrebare asupra unor chestiuni de natură etică şi constituţională cu privire la cadourile pe care un preşedinte le poate primi din străinătate.
-
Actualitateacum 3 zile
Răceala lui Trump față de Giorgia Meloni, surprins la summitul NATO, alimentează tensiunile dintre cei doi lideri
-
Breakingacum 2 zileȘefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
-
Actualitateacum 3 zile
O echipă-surpriză a cucerit publicul: cum arată sferturile Mondialului în ochii fanilor
-
Actualitateacum 2 zile
„U” Cluj a scos un egal prețios în prima manșă cu Dinamo Kiev
-
Actualitateacum 2 zile
Britanicul Nigel Farage și franțuzoaica Marine Le Pen folosesc strategia lui Trump: transformă scandalul politic în avantaj electoral
-
Breakingacum 2 zile10 Iulie, calendarul zilei: România pierde în fața Suediei calificarea în semifinalele Campionatului Mondial de Fotbal, unde putea întâlni Brazilia
-
Actualitateacum 2 zile
Susținătorii lui Viktor Orban au ieșit în stradă. Ei au protestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Peter Magyar
-
Breakingacum 2 zileCe scrie pe biletul care a însoțit revolverul Gumusay Magnum pe care l-a primit Nicușor Dan de la Recep Erdogan. Gândul a obținut mesajul





