Actualitate
Aventura unui vlogger în cele mai periculoase zone din Israel și Palestina. „Dacă un membru al familiei comite un atentat, părinții vor primi o pensie pe viață”
Vloggerul Cosmin Avram face bilanțul celor 30 de zile petrecute în Israel și Palestina. A vorbit cu oameni din ambele tabere, a fost șocat de lejeritatea cu care israelienii se plimbau pe străzi cu mitraliere, dar și de faptul că familiile palestinienilor care comit atentate primesc pensii.
Casele palestinienilor au imagini ale celor care au comis atentate teroriște. FOTO: Captura video
Vloggerul Cosmin Avram și-a încheiat cele 30 de zile în care a explorat Israelul și Palestina. El a vizitat ambele zone și a stat de vorbă atât cu israelieni, cât și cu palestinieni încercând să prezinte cât mai obiectiv ceea ce a văzut.
Avram a fost în Ierusalim și Tel Aviv, dar și în orașele controlate de Autoritatea Palestiniană – Bethleem și Hebron.
„Am avut șansa norocul să vizitez ambele tabere în momentul în care filmez acest bloc. Avem deja 30 de zile petrecute aici. Am ascultat ambele părți. Ați văzut și voi asta în clipurile trecute. Acum mă aflu în Palestina, pe teritoriile palestiniene și când asculți oamenii de aici tinzi să le dai dreptate, pentru că le înțelegi frustrarea. Astăzi am văzut cu ochii mei prin ce trebuie să treacă o persoană doar pentru a se deplasa din punctul A în punctul B”, a explicat vloggerul.
El se referă la faptul că unele drumuri sunt închise și localnicii trebuie să facă zeci de kilometri pentru a ajunge acasă, dar și controalele făcute de armata israeliană: „După cum am mai zis este obositor, este frustrant să vezi, non-stop, soldați care te păzesc, care-ți păzesc cartierul. Chiar dacă fac asta pentru binele tău, la un moment frustrarea se acumulează, bineînțeles accentuată de propagandă, pentru că propagandă există și aici, există și în partea cealaltă”.
În ciuda faptului că i s-a recomandat să nu ajungă în teritoriile palestiniene, Cosmin spune că a avut ocazia să întâlnească persoane extraordinare.
Ultimul oraș vizitat a fost Hebronul, unde a avut ocazia să cunoască și să ia masa cu familia taximetristului care a fost un fel de ghid pentru ei.
„Glumeam ceva mai devreme cu Andreea pe seama taximetristului, că ne răpește pentru că mergeam de foarte mult timp cu mașina prin mijlocul a nicăieri practic. Omul doar încerca să ocolească filtrele și drumurile închise. Noi glumeam că ne răpește, iar omul ne-a dus acasă, ne-a așezat la masă, am mâncat împreună cu familia lui, ne-a arătat ferma, am făcut cunoștință cu bunicul, cu unchi, nepoți, foarte mulți copii”, povestește călătorul.
Taximetristul le-a povestit cum un prieten de-al lui a fost împușcat de un militar israelian aflat într-un turn de control, deși nu a făcut nimic rău.
„Oamenii spun că viața este foarte grea aici, că nu au locuri de muncă”, a susținut Cosmin. După evenimentele din 7 octombrie, palestinienilor le este foarte greu să mai ajungă în Israel, unde puteau munci pe salarii mult mai mari.
Vloggerul a fost impresionat de ospitalitatea oamenilor, dar nu a putut să nu observe mizeria din jurul casei lor: „Înțeleg sărăcia, după cum vă spuneam și în alte vlog-uri, în alte situații de acest gen, nu pot să înțeleg mizeria, pentru că oricât de sărac ai fi, poți să faci curățenie”.
Palestinienii sunt împărțiți în două categorii
Cosmin a fost însoțit de Rami, un ghid palestinian care a făcut Facultatea de Farmacie la Cluj-Napoca, într-un câmp de refugiați – Aida – format după războiul din 1946.
Rami i-a explicat despre frustrarea prin care trec palestinienii: „Când tu vezi un prieten de-al tău sau fratele tău legat de către trei-patru soldați de-ai lor, dezbrăcat, și vrei să spui că asta-ți pace? Oamenii ăștia sunt neînarmați, merg la lucru, merg la cumpărături, merg cu copiii la școala și se trezesc că găsesc armata israeliană în fața lor, că-i oprește, îi verifică. Ei sunt dincolo. Ce caută aici? De ce intră?”.
El a explicat că prin tratatul de pace semnat în 1993, armata israeliană are voie să intre în partea palestiniană doar cu o misiune concretă și trebuie să anunțe statul palestinian, iar aceste lucruri nu sunt respectate.
Rami a susținut că este împotriva luptei. „Eu sunt contra luptei. Nu se câștigă nimic cu lupta, dar eu nu pot să opresc oameni care sunt provocați de lucruri făcute de armata israeliană. Sunt niște probleme care apar spontan. Din punctul de vedere al soldatului israelian fiecare dintre noi este, să zicem așa un fel de o bombă temporară. La orice moment poate exploda. Așa se gândește el, dar asta nu e adevărat. Noi mergem la cumpărături, merge la servici, mergem la lucru, nici nu avem de gând să dăm de ei, dar el când vine la tine și te vede, începe să te controleze, să te verifice. Dacă ai o vreo mișcare neexplicată din punctul lui de vedere, te împușcă repede. Nici nu te întreabă”.
Ghidul i-a spus că sunt două categorii de palestinieni: „Unii vor viața și ceilalți vor viața. Unii vor libertatea și ceilalți vor libertate. Eu personal vreau libertatea, dar prin pace.” Cealaltă categorie de palestinieni sunt cei care cred că prin violență vor obține libertatea.
Tatăl lui Rami l-a învățat: „copilul meu această țară este a noastră, dar nu putem face nimic prin luptă, prin armă noi putem câștiga războiul. Noi putem câștiga războiul prin singur lucru: învățătura. Tu trebuie să alegi sau mergi la școală dar facultate și să te întorci medic, doctor, farmacist, stomatolog, avocat orice prin care poți să ajuți oamenii”.
Cealaltă variantă în fața căreia sunt puși palestinienii: „te duci și tu lupți cu ei cu mâna sau cu piatra sau cu pistol și ești împușcat a doua zi.”
„Marea majoritate am realizat că prin pace și prin învățătura noi câștigam mult mai mult. Noi nu vrem război”, a concluzionat Rami.
Coloniile din Palestina: la 3,5 milioane de palestinieni sunt 500.000 de israelieni
Rami a mai susținut că până în 1990, palestinienii puteau să intre fără probleme în tot Israelul. „După 1990 nu mai au voie decât cu permise speciale”. De ce s-au schimbat lucrurile? „Prima intifada, prima revoluție a populației palestiniene pentru a fi liberă, pentru a declara statul liber statul palestinian. Pentru că Cisiordania și Fâșia Gaza au fost ocupate în anul 1967 de statul Israelian”, a explicat el. Rami susține că tratatul de pace de după războiul de 6 zile nu a fost respectat mai ales de statul israelian.
Întrebat de ce crede că Israelul are o astfel de politică vis-a-vis de Palestina, Rami a susținut: „Ei gândesc că oricât ne dau, bani sau locuri de muncă, totuși vom avea visul să avem toată țara”.
El susține că deși palestinienii au acceptat să administreze doar circa 20% din țară, nu pot s-o facă fără prezența armatei israeliene. „După anul 1967 ei au creat niște colonii teritoriile noastre, niște ferme unde trăiesc ei intre noi. Pentru acestea, ei au nevoie de armată pentru a-i proteja. Noi suntem 3,5 milioane de palestinieni get-beget în Cisiordania, și în mijlocul nostru avem 500-600.000 de israelieni care trăiesc în aceste colonii, care au fost declarate ilegale de ONU, de America, de la Marea Britanie, de toată lumea”.
Pentru a asigura accesul în siguranță la aceste colonii s-au construit drumuri și puncte de control.
„Deci în județul Bethleem avem patru, cinci colonii. Din cauza lor, țăranii din jurul orșaului, nu pot ajunge în Bethleem, decât dacă sunt controlați de arma israeliană”, a explicat acesta.
Întrebat despre atentatele din 7 octombrie, Rami a susținut: „A fost rezultatul la tot ce au pățit oamenii din Gaza. Eu nu sunt de acord cu ce s-a întâmplat, totuși asta s-a întâmplat din cauza a ceva. N-a venit brusc, ci este rezultat a 76 de ani. Din punctul meu de vedere eu zic că nu asta este soluția.”
Părinții teroriștilor/martirilor primesc o pensie
Situația este extrem de delicată, de dificilă, de sensibilă. „Absolut toate persoanele cu care am discutat vor pace, vor libertate, vor să fie liberi, să se deplaseze în țara lor. Ei așa spun, vor să fie liberi, să poată lucra acolo unde doresc.”
Oricine poate înțelege aceste lucruri, însă Cosmin a fost contrariat de situația familiilor de palestinieni care mor în atentate teroriste:
„Mai există o situație pe care nu reușesc să o înțeleg: dacă un membru al familiei comite un atentat, să spunem că ai un copil și comite un act de terorism. Ei bine, tu o să primești o pensie, tu, ca părinte, o să primești o pensie pe viață, iar poza copilului tău este afișată pe casă și el este declarat erou martir. Acest lucru nu reușesc să-l înțeleg și nu-l văd corect, dar aceasta este realitatea”.
În cartierele palestiniene în care a fost, el a văzut foarte multe astfel de fotografii cu copii afișate pe case: „Subiectul este sensibil și nu vreau să intru prea mult în detalii, pentru că, după cum v-am spus, părerile sunt împărțite. Nu cred că ar trebui să judecăm atât de rapid.”
Alarme de 5-6 mori pe zi în Israel
Cosmin și-a instalat o aplicație care informează cu privire la incidentele de securitate din Israel: „Chiar și în acest moment se aud focuri de armă, sună sirenele, zboară rachetele pentru că aveam această aplicație instalată care ne spune exact locul unde au loc aceste atacuri. Sona nonstop. Cred că de cinci-șase ori minim pe zi. Au fost zile în care a sunat și de 10-15 ori”.
El a susținut că foarte mulți palestinieni nu sunt de acord cu atacurile de pe 7 octombrie. „De asemenea, foarte mulți dintre ei spun că este rezultatul tuturor frustrărilor acumulate și încearcă să facă din asta o scuză. Din punctul meu de vedere, este greșit. Nu cred că există o scuză pentru ceea ce s-a întâmplat acolo. Nu poți să spui că dacă cineva îți face rău, tu trebuie să-i faci rău pentru a te răzbuna sau pentru a îndrepta situația”, a concluzionat el.
Cum văd israelienii situația: „ei ar vrea să facă atentate în fiecare zi”
Vloggerul a aflat cum se vede situația din partea israeliană. El a vorbit cu Paul, un ghid care trăiește lângă Ierusalim de circa 40 de ani, originar fiind din Craiova.
Cosmin s-a arătat șocat de faptul că a văzut pe străzile din Ierusalim foarte mulți civili cu pistoale sau chiar mitraliere la ei și l-a întrebat dacă oricine poate să-și cumpere armă. „În principiu poate oricine, dar sunt anumite condiții, un examen medical, cine a făcut armata într-o unitate de luptă, trebuie să faci trageri la poligon. Costă permisul, costa arma, plus trebuie să ai unde s-o depozitezi. Trebuie să dovedești să stai într-o zonă mai periculoasă.”
Paul i-a spus că accesul la arma a ajutat în unele atentate teroriste. „Până să vină poliția, că nu întotdeauna poliția e în locul respectiv, poate să dureze câteva minute și ca să prindă teroristul care a făcut actul, lumea care avea pistol l-a prins. Acum câteva zile, s-a întâmplat și tot timpul e chestia asta.”
Ghidul susține că „atentate ei vor să facă în fiecare zi. În fiecare zi, sunt zeci de atentatori care nu reușesc, că sunt prinși. Nu există zi ca să nu încerce ceva să facă. De obicei nu reușesc, dar câteodată nu reușesc”.
El își aduce aminte de atentatul din octombrie, în care au fost omorâți 1.200 de israelieni și circa 200 au fost luați prizonieri. „E și mai trist că unii contestă acest lucru. E greu de înțeles. Pe ei dacă-i întrebi spun că în 7 octombrie nu s-a întâmplat nimic”, susține Paul. În plus, spune el, conform unor sondaje publicate după atentate 90% din palestinieni ar fi de acord cu atentatele teroriste.
Soția acestui a completat că este înfiorător faptul că actele acelea teroriste, în mare parte, au fost comise de civili, nu de militari Hamas: „civilii au făcut ce au făcut. Apoi, cei răpiți au fost împrăștați la familiile de arabă”. O parte sunt la familiile din Gaza”.
Concluzie: „fiecare trăiește cu adevărul lui”
După 30 de zile petrecute în Israel și Palestina, Cosmin Avram a concluzionat că situația este extrem de complicată.
„Palestinienii sunt împărțiți în două categorii: o categorie de oameni extraordinari care te ajută, care sunt omenoși și fac tot ce le stă în putință ca turiștii ca noi să ne simțim bine. Mai există și cealaltă categorie. Din păcate, nu am reușit să-i filmez, pentru că oamenii devin ceva mai agresivi. Nu-ți dau voie să-i filmezi. I-am văzut, am trecut pe lângă ei, le simți ura, nu știu ce să zic. Este dificil. Acei oameni sunt porniți într-o anumită direcție și cred că este foarte greu să le schimbi mentalitatea. Nu zic că nu se poate. Se poate, dar e nevoie de multă muncă în privința asta, iar armele, soldații nu sunt o soluție, pentru că acest lucru, din punctul meu de vedere, nu face decât să pună paie pe foc”, susține vloggerul.
El susține că fiecare om cu care a vorbit a susținut cu tărie partea lui de adevăr și este greu să să-i contrazici.
„Foarte multe persoane cu care am discutat în Israel spun că toate persoanele de aici (Cisiordania-nr) sunt persoane negative. Cam același lucru se întâmplă și aici. Aproape toate persoanele cu care am discutat nu văd cu ochi buni persoanele din Israel, din păcate”, povestește călătorul.
El a recunoscut că nu poate să înțeleagă situația din zonă așa cum o percep cei care locuiesc aici. „Nu cred că ar trebui să arătăm cu degetul într-o tabără sau într-alta pentru că nu suntem la fața locului. Fiecare trăiește cu adevărul lui.”
Actualitate
Bombardament în Sumî. Cel puțin doi oameni au murit într-un atac aerian rus
Un atac aerian rus a ucis două persoane şi a rănit mai multe în oraşul Sumî, în nord-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene duminică dimineaţă.
Doi oameni au murit într-un atac aerian la Sumî FOTO EPA
„În această noapte (…), inamicul a lansat un atac aerian asupra oraşului Sumî. Două persoane au murit, alte patru au fost rănite, printre care doi copii”, a indicat administraţia militară a regiunii Sumî pe reţeaua Telegram, precizând că mai multe case şi maşini au fost avariat, transmite Agerpres.
Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia, a fost supusă atacurilor frecvente ale forțelor ruse. Moscova neagă că ar viza civili, susținând că atacurile sale au ca scop distrugerea infrastructurii critice pentru eforturile de război ale Kievului.
Mii de civili au murit în acest război, pe care Rusia l-a declanșat printr-o invazie la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Milioane de ucraineni au fost, de asemenea, strămutați, în timp ce orașele și satele lor au fost transformate în ruine, potrivit Reuters.
Actualitate
Ce ar putea însemna pentru Ucraina rachetele balistice ale Iranului, în mâinile Rusiei
Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru războiul pe scară largă al Moscovei împotriva Ucrainei.
Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X
Casa Albă a spus că este „ alarmată ” de rapoartele despre transfer.
Până în prezent, nu se știe ca vreo rachetă balistică iraniană să fi fost lansată de Rusia asupra Ucrainei, deși orașele sale au fost atacate de dronele kamikaze Shahed fabricate în Iran din octombrie 2022 .
Surse informate au menționat posibilitatea ca Iranul să livreze două tipuri de rachete cu rază scurtă, Ababil și Fath -360.
„Există încă o mulțime de întrebări fără răspuns”, a declarat pentru Kyiv Independent Fabian Hinz , cercetător pentru apărare și analiză militară la Institutul Internațional de Studii Strategice.
Mare întrebare: ce tip de racheta va primi Rusia
„Dar marea întrebare este ce tip de sistem (ar furniza Iranul) – va fi mai strategic sau mai tactic?” Răspunsul la această întrebare are implicații profunde pentru Ucraina. Sistemele tactice ar reprezenta o amenințare mai mare pentru forțele armate ale Ucrainei.
Ababil și Fath -360 au o rază de acțiune de 86 de kilometri, respectiv 120 de kilometri, ceea ce limitează țintele împotriva cărora Rusia le-ar putea folosi la cele relativ apropiate de granițele sale și de linia frontului.
„Este mai probabil ca acestea să fie folosite pe ținte legate de acțiunea din prima linie, ținte militare, centre logistice, posturi de comandă, cazărmi, depozite de combustibil – acestea sunt genul de ținte pe care le-ai lovi cu o rachetă tactică”, spune Hinz.
Rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Fateh-110 și Zolfaghar au o rază de acțiune de 300 km și, respectiv, 700 km și sunt clasificate drept strategice.
Dacă Iranul le furnizează Rusiei, „ar putea atinge practic zone îndepărtate din Ucraina”, a spus Hinz.
„Raza de acțiune a Zolfaghar este de fapt puțin mai mare decât a rachei rusești Iskander. Deci le-ar putea folosi pentru a viza infrastructura critică din toată țara ”, adaugă el.
Raza de acțiune și devastarea cauzată de rachetele balistice cu această rază de acțiune au fost ilustrate în mod sumbru chiar în această săptămână – se crede că rachete Iskander rusești au fost folosite în atacul de la Poltava din 3 septembrie, care a ucis cel puțin 55 de oameni .
Și merită remarcat faptul că chiar și racheta balistică iraniană cu cea mai scurtă rază de acțiune ar putea ajunge în orașe precum Harkov, situat la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia .
Indiferent de tipul care este furnizat, Finz subliniază că, datorită programului extins de rachete al Iranului , acestea sunt capabile să „livreze cantitate”.
„Și-au crescut semnificativ capacitățile în ultimii ani și pot oferi cifrele pe care le doresc rușii”, adaugă el.
Deși nu se așteaptă ca Rusia să rămână fără propriile rachete balistice în curând, într-un război care a durat mult mai mult decât a avut în vedere vreodată Kremlinul, Finz a spus că are sens ca Kremlinul să obțină cât mai multe de oriunde poate.
Mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră
Și mai multe rachete balistice nu vor face decât să pună mai mult stres asupra apărării antiaeriene deja întinse a Ucrainei, deoarece sunt mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră.
Rachetele balistice sunt propulsate de rachete și sunt lansate sus în atmosferă înainte de a se arcui înapoi spre ținta lor.
Sunt ghidate doar în fazele inițiale ale lansării, așa că pot fi mai puțin precise decât rachetele de croazieră, dar au avantajul că ating viteze incredibil de mari – uneori mai mult de 3.200 de kilometri pe oră – pe măsură ce se apropie de ținta lor.
Doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare
Datorită vitezei mari, doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare, sistemul Patriot fabricat în SUA fiind unul dintre ele.
Ucraina are cel puțin patru sisteme Patriot, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a spus că are nevoie de 25 pentru a proteja cerul întregii țări.
„Aceste arme mai strategice ar absorbi practic rachete interceptoare, iar când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, poți folosi doar anumite sisteme”, a spus Finz.
„Ucraina are sistemul de apărare antiaeriană Patriot, dar numărul de interceptori este limitat, astfel încât aceasta ar putea fi o provocare dacă are de doborât un număr mare de rachete iraniene”.
Aceasta este o provocare foarte costisitoare – o rachetă de interceptare Patriot poate costa de la 2 milioane de dolari până la 4 milioane de dolari , conform rapoartelor, aproximativ același preț ca unele dintre rachetele balistice pe care le doboară.
Există un alt factor despre rachetele Iranului care trebuie luat în considerare – precizia lor.
În încercarea sa de a obține arme din lista sa epuizată de aliați internaționali, Rusia a preluat deja și a folosit rachete balistice nord-coreene în Ucraina, deși probabil că rezultatele nu au fost cele la care spera Kremlinul.
Aproximativ jumătate au funcționat defectuos și au explodat în aer , a informat Reuters pe 7 mai, citând Procuratura Generală a Ucrainei.
Ar putea să nu fie atât de grozave
Și există dovezi care sugerează că ale Iranulului ar putea să nu fie cu mult mai bune, cu acuratețea și fiabilitatea lor recent puse sub semnul întrebării după atacul aerian masiv al țării asupra Israelului din aprilie.
O evaluare americană împărtășită Associated Press (AP) a concluzionat că 50% dintre rachetele lansate de Iran au eșuat la lansare sau s-au prăbușit înainte de a-și atinge ținta.
Și conform unui raport al Centrului James Martin pentru Studii privind Nonproliferarea, care a fost, de asemenea, împărtășit AP, cele care au aterizat și-au ratat ținta cu o medie de 1.200 de metri.
Dar o rachetă trasă spre o țintă din Ucraina care ratează cu 1.200 de metri, va lovi altceva în Ucraina.
„Aș presupune că, chiar dacă ratele de acuratețe nu sunt atât de mari în comparație cu standardele occidentale, ar fi totuși relativ eficiente”, a spus Finz.
Actualitate
Lucrările la Centura Sud – Timișoara, finalizate. Au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea circulației pe noua șosea
De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au fost finalizate, iar șoseaua de 26 de kilometri va fi deschisă traficului rutier, potrivit oficialilor CNAIR.
Centura Sud: Foto: CNAIR
„Circulația pe Varianta Ocolitoare Timișoara Sud se deschide săptămâna viitoare. Am verificat astăzi lucrările pe cei aproximativ 26 de kilometri ai acestui drum nou, la care UMB face acum ultimele pregătiri pentru deschidere”, a anunțat Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.
Centura Sud, invesitiție începută în 2020 și reluată în 2023
Centura Timișoara Sud va avea 26 de kilometri și a fost proiectată să lege ieșirea din Timișoara pe Calea Lugojului cu cea spre Utvin, Sânmihaiu Român, prin Chișoda, Giroc, Moșnița și Ghiroda, prin două benzi. Lucrările au început în 2020, fiind conduse de compania Tirrena Scavi, care a obținut contractul de execuție al proiectului estimat la peste 60 de milioane de euro (video: DRDP Timișoara).
Investiția avea termen de finalizare 24 de luni, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reclamat ritmul slab în care s-a derulat, iar în decembrie 2022, contractul cu constructorii italieni a fost reziliat.
Lucrările la Centura Timișoara Sud au reînceput în septembrie 2023, după ce un nou contract de execuție a acestora a fost câștigat de UMB Spedition.
Constructorii au preluat șantierul la un progres fizic de aproape 60 la sută și aveau la dispoziție un an să termine lucrarea pentru a nu pierde finanțarea de circa 80 de milioane de euro din fonduri europene.
Centura Timișoara Sud va cuprinde cinci intersecţii, trei noduri rutiere, trei poduri, şapte pasaje şi două parcări. Investiția în Centura Timişoara Sud va avea însemna fluidizarea traficului intern şi internaţional care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe autostrada Arad – Timişoara – Lugoj.
Centura Timișoara Vest, în faza de contestații
Centura de ocolire Timișoara-Vest, care va închide practic inelul din jurul capitalei Banatului, în lungime de circa 14 kilometri, se află în procedură de achiziție.
„Pentru Varianta Ocolitoare Timișoara Vest așteptăm decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Dacă vor fi respinse contestațiile săptămâna viitoare, vom putea începe demersurile pentru semnarea contractului necesar construcției acestei noi Variante Ocolitoare”, a precizat directorul general al CNAIR.
Centura Vest va traversa unităţile administrativ teritoriale Timişoara, Săcălaz şi Utvin. Prin proiect se propune realizarea unei variante ocolitoare cu două benzi pe sens. Centura Timișoara-Vest va începe de la ieşirea spre Utvin (de pe centura Timișoara-Sud, aflată acum în construcție) și ține până la intrarea pe Calea Aradului, la Mahle România (unde începe centura Timișoara-Nord).
Valoarea estimată pentru construcția șoselei de centură Timișoara- Vest (finanțată prin fonduri europene nerambursabile) este de 2,28 miliarde de lei. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (șase luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor.
Licitație pentru primul lot din Autostrada Timișoara – Moravița
Potrivit managerului CNAIR, vineri, 6 septembrie 2024, instituția a transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația pentru lansarea în licitație a primului lot (Remetea Mare – Jebel) al Autostrăzii Timișoara – Moravița.
„Săptămâna viitoare vom transmite spre validare la ANAP și documentația pentru cel de al doilea lot (Jebel – Moravița) al acestei autostrăzi, care va avea aproape 73 de kilometri în total”, a precizat Cristian Pistol.
-
Actualitateacum 2 zile
„Era fascinată de America”. Destinul tragic al Cristinei Irimie, profesoara de matematică ucisă în atacul armat de la o școală din SUA
-
Actualitateacum 2 zile
Samuel Le Torrillec, cunoscut bucătar-șef francez, prins băut la volan în București
-
Uncategorizedacum 2 zile
Transformă-ți Bucătăria cu Chiuvetele FAT: Design, Igienă și Funcționalitate la Superlativ
-
Uncategorizedacum 17 ore
Servicii de tractări auto: Ghid complet pentru șoferis
-
Actualitateacum o zi
Iranul a trimis Rusiei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune
-
Actualitateacum 20 de ore
Noi detalii despre starea de sănătate a regelui Charles. Monarhul sărbătorește duminică doi ani de la urcarea pe tron
-
Actualitateacum 15 ore
Orașul european unde oamenilor le este frică să iasă din casă din cauza găștilor sângeroase. O adevărată capitală a infracțiunilor
-
Actualitateacum o zi
Ducem sau nu flori profesoarelor la început de an școlar? Soluția elegantă găsită de o învățătoare din Cluj