Actualitate
Aventura unui vlogger în cele mai periculoase zone din Israel și Palestina. „Dacă un membru al familiei comite un atentat, părinții vor primi o pensie pe viață”
Vloggerul Cosmin Avram face bilanțul celor 30 de zile petrecute în Israel și Palestina. A vorbit cu oameni din ambele tabere, a fost șocat de lejeritatea cu care israelienii se plimbau pe străzi cu mitraliere, dar și de faptul că familiile palestinienilor care comit atentate primesc pensii.
Casele palestinienilor au imagini ale celor care au comis atentate teroriște. FOTO: Captura video
Vloggerul Cosmin Avram și-a încheiat cele 30 de zile în care a explorat Israelul și Palestina. El a vizitat ambele zone și a stat de vorbă atât cu israelieni, cât și cu palestinieni încercând să prezinte cât mai obiectiv ceea ce a văzut.
Avram a fost în Ierusalim și Tel Aviv, dar și în orașele controlate de Autoritatea Palestiniană – Bethleem și Hebron.
„Am avut șansa norocul să vizitez ambele tabere în momentul în care filmez acest bloc. Avem deja 30 de zile petrecute aici. Am ascultat ambele părți. Ați văzut și voi asta în clipurile trecute. Acum mă aflu în Palestina, pe teritoriile palestiniene și când asculți oamenii de aici tinzi să le dai dreptate, pentru că le înțelegi frustrarea. Astăzi am văzut cu ochii mei prin ce trebuie să treacă o persoană doar pentru a se deplasa din punctul A în punctul B”, a explicat vloggerul.
El se referă la faptul că unele drumuri sunt închise și localnicii trebuie să facă zeci de kilometri pentru a ajunge acasă, dar și controalele făcute de armata israeliană: „După cum am mai zis este obositor, este frustrant să vezi, non-stop, soldați care te păzesc, care-ți păzesc cartierul. Chiar dacă fac asta pentru binele tău, la un moment frustrarea se acumulează, bineînțeles accentuată de propagandă, pentru că propagandă există și aici, există și în partea cealaltă”.
În ciuda faptului că i s-a recomandat să nu ajungă în teritoriile palestiniene, Cosmin spune că a avut ocazia să întâlnească persoane extraordinare.
Ultimul oraș vizitat a fost Hebronul, unde a avut ocazia să cunoască și să ia masa cu familia taximetristului care a fost un fel de ghid pentru ei.
„Glumeam ceva mai devreme cu Andreea pe seama taximetristului, că ne răpește pentru că mergeam de foarte mult timp cu mașina prin mijlocul a nicăieri practic. Omul doar încerca să ocolească filtrele și drumurile închise. Noi glumeam că ne răpește, iar omul ne-a dus acasă, ne-a așezat la masă, am mâncat împreună cu familia lui, ne-a arătat ferma, am făcut cunoștință cu bunicul, cu unchi, nepoți, foarte mulți copii”, povestește călătorul.
Taximetristul le-a povestit cum un prieten de-al lui a fost împușcat de un militar israelian aflat într-un turn de control, deși nu a făcut nimic rău.
„Oamenii spun că viața este foarte grea aici, că nu au locuri de muncă”, a susținut Cosmin. După evenimentele din 7 octombrie, palestinienilor le este foarte greu să mai ajungă în Israel, unde puteau munci pe salarii mult mai mari.
Vloggerul a fost impresionat de ospitalitatea oamenilor, dar nu a putut să nu observe mizeria din jurul casei lor: „Înțeleg sărăcia, după cum vă spuneam și în alte vlog-uri, în alte situații de acest gen, nu pot să înțeleg mizeria, pentru că oricât de sărac ai fi, poți să faci curățenie”.
Palestinienii sunt împărțiți în două categorii
Cosmin a fost însoțit de Rami, un ghid palestinian care a făcut Facultatea de Farmacie la Cluj-Napoca, într-un câmp de refugiați – Aida – format după războiul din 1946.
Rami i-a explicat despre frustrarea prin care trec palestinienii: „Când tu vezi un prieten de-al tău sau fratele tău legat de către trei-patru soldați de-ai lor, dezbrăcat, și vrei să spui că asta-ți pace? Oamenii ăștia sunt neînarmați, merg la lucru, merg la cumpărături, merg cu copiii la școala și se trezesc că găsesc armata israeliană în fața lor, că-i oprește, îi verifică. Ei sunt dincolo. Ce caută aici? De ce intră?”.
El a explicat că prin tratatul de pace semnat în 1993, armata israeliană are voie să intre în partea palestiniană doar cu o misiune concretă și trebuie să anunțe statul palestinian, iar aceste lucruri nu sunt respectate.
Rami a susținut că este împotriva luptei. „Eu sunt contra luptei. Nu se câștigă nimic cu lupta, dar eu nu pot să opresc oameni care sunt provocați de lucruri făcute de armata israeliană. Sunt niște probleme care apar spontan. Din punctul de vedere al soldatului israelian fiecare dintre noi este, să zicem așa un fel de o bombă temporară. La orice moment poate exploda. Așa se gândește el, dar asta nu e adevărat. Noi mergem la cumpărături, merge la servici, mergem la lucru, nici nu avem de gând să dăm de ei, dar el când vine la tine și te vede, începe să te controleze, să te verifice. Dacă ai o vreo mișcare neexplicată din punctul lui de vedere, te împușcă repede. Nici nu te întreabă”.
Ghidul i-a spus că sunt două categorii de palestinieni: „Unii vor viața și ceilalți vor viața. Unii vor libertatea și ceilalți vor libertate. Eu personal vreau libertatea, dar prin pace.” Cealaltă categorie de palestinieni sunt cei care cred că prin violență vor obține libertatea.
Tatăl lui Rami l-a învățat: „copilul meu această țară este a noastră, dar nu putem face nimic prin luptă, prin armă noi putem câștiga războiul. Noi putem câștiga războiul prin singur lucru: învățătura. Tu trebuie să alegi sau mergi la școală dar facultate și să te întorci medic, doctor, farmacist, stomatolog, avocat orice prin care poți să ajuți oamenii”.
Cealaltă variantă în fața căreia sunt puși palestinienii: „te duci și tu lupți cu ei cu mâna sau cu piatra sau cu pistol și ești împușcat a doua zi.”
„Marea majoritate am realizat că prin pace și prin învățătura noi câștigam mult mai mult. Noi nu vrem război”, a concluzionat Rami.
Coloniile din Palestina: la 3,5 milioane de palestinieni sunt 500.000 de israelieni
Rami a mai susținut că până în 1990, palestinienii puteau să intre fără probleme în tot Israelul. „După 1990 nu mai au voie decât cu permise speciale”. De ce s-au schimbat lucrurile? „Prima intifada, prima revoluție a populației palestiniene pentru a fi liberă, pentru a declara statul liber statul palestinian. Pentru că Cisiordania și Fâșia Gaza au fost ocupate în anul 1967 de statul Israelian”, a explicat el. Rami susține că tratatul de pace de după războiul de 6 zile nu a fost respectat mai ales de statul israelian.
Întrebat de ce crede că Israelul are o astfel de politică vis-a-vis de Palestina, Rami a susținut: „Ei gândesc că oricât ne dau, bani sau locuri de muncă, totuși vom avea visul să avem toată țara”.
El susține că deși palestinienii au acceptat să administreze doar circa 20% din țară, nu pot s-o facă fără prezența armatei israeliene. „După anul 1967 ei au creat niște colonii teritoriile noastre, niște ferme unde trăiesc ei intre noi. Pentru acestea, ei au nevoie de armată pentru a-i proteja. Noi suntem 3,5 milioane de palestinieni get-beget în Cisiordania, și în mijlocul nostru avem 500-600.000 de israelieni care trăiesc în aceste colonii, care au fost declarate ilegale de ONU, de America, de la Marea Britanie, de toată lumea”.
Pentru a asigura accesul în siguranță la aceste colonii s-au construit drumuri și puncte de control.
„Deci în județul Bethleem avem patru, cinci colonii. Din cauza lor, țăranii din jurul orșaului, nu pot ajunge în Bethleem, decât dacă sunt controlați de arma israeliană”, a explicat acesta.
Întrebat despre atentatele din 7 octombrie, Rami a susținut: „A fost rezultatul la tot ce au pățit oamenii din Gaza. Eu nu sunt de acord cu ce s-a întâmplat, totuși asta s-a întâmplat din cauza a ceva. N-a venit brusc, ci este rezultat a 76 de ani. Din punctul meu de vedere eu zic că nu asta este soluția.”
Părinții teroriștilor/martirilor primesc o pensie
Situația este extrem de delicată, de dificilă, de sensibilă. „Absolut toate persoanele cu care am discutat vor pace, vor libertate, vor să fie liberi, să se deplaseze în țara lor. Ei așa spun, vor să fie liberi, să poată lucra acolo unde doresc.”
Oricine poate înțelege aceste lucruri, însă Cosmin a fost contrariat de situația familiilor de palestinieni care mor în atentate teroriste:
„Mai există o situație pe care nu reușesc să o înțeleg: dacă un membru al familiei comite un atentat, să spunem că ai un copil și comite un act de terorism. Ei bine, tu o să primești o pensie, tu, ca părinte, o să primești o pensie pe viață, iar poza copilului tău este afișată pe casă și el este declarat erou martir. Acest lucru nu reușesc să-l înțeleg și nu-l văd corect, dar aceasta este realitatea”.
În cartierele palestiniene în care a fost, el a văzut foarte multe astfel de fotografii cu copii afișate pe case: „Subiectul este sensibil și nu vreau să intru prea mult în detalii, pentru că, după cum v-am spus, părerile sunt împărțite. Nu cred că ar trebui să judecăm atât de rapid.”
Alarme de 5-6 mori pe zi în Israel
Cosmin și-a instalat o aplicație care informează cu privire la incidentele de securitate din Israel: „Chiar și în acest moment se aud focuri de armă, sună sirenele, zboară rachetele pentru că aveam această aplicație instalată care ne spune exact locul unde au loc aceste atacuri. Sona nonstop. Cred că de cinci-șase ori minim pe zi. Au fost zile în care a sunat și de 10-15 ori”.
El a susținut că foarte mulți palestinieni nu sunt de acord cu atacurile de pe 7 octombrie. „De asemenea, foarte mulți dintre ei spun că este rezultatul tuturor frustrărilor acumulate și încearcă să facă din asta o scuză. Din punctul meu de vedere, este greșit. Nu cred că există o scuză pentru ceea ce s-a întâmplat acolo. Nu poți să spui că dacă cineva îți face rău, tu trebuie să-i faci rău pentru a te răzbuna sau pentru a îndrepta situația”, a concluzionat el.
Cum văd israelienii situația: „ei ar vrea să facă atentate în fiecare zi”
Vloggerul a aflat cum se vede situația din partea israeliană. El a vorbit cu Paul, un ghid care trăiește lângă Ierusalim de circa 40 de ani, originar fiind din Craiova.
Cosmin s-a arătat șocat de faptul că a văzut pe străzile din Ierusalim foarte mulți civili cu pistoale sau chiar mitraliere la ei și l-a întrebat dacă oricine poate să-și cumpere armă. „În principiu poate oricine, dar sunt anumite condiții, un examen medical, cine a făcut armata într-o unitate de luptă, trebuie să faci trageri la poligon. Costă permisul, costa arma, plus trebuie să ai unde s-o depozitezi. Trebuie să dovedești să stai într-o zonă mai periculoasă.”
Paul i-a spus că accesul la arma a ajutat în unele atentate teroriste. „Până să vină poliția, că nu întotdeauna poliția e în locul respectiv, poate să dureze câteva minute și ca să prindă teroristul care a făcut actul, lumea care avea pistol l-a prins. Acum câteva zile, s-a întâmplat și tot timpul e chestia asta.”
Ghidul susține că „atentate ei vor să facă în fiecare zi. În fiecare zi, sunt zeci de atentatori care nu reușesc, că sunt prinși. Nu există zi ca să nu încerce ceva să facă. De obicei nu reușesc, dar câteodată nu reușesc”.
El își aduce aminte de atentatul din octombrie, în care au fost omorâți 1.200 de israelieni și circa 200 au fost luați prizonieri. „E și mai trist că unii contestă acest lucru. E greu de înțeles. Pe ei dacă-i întrebi spun că în 7 octombrie nu s-a întâmplat nimic”, susține Paul. În plus, spune el, conform unor sondaje publicate după atentate 90% din palestinieni ar fi de acord cu atentatele teroriste.
Soția acestui a completat că este înfiorător faptul că actele acelea teroriste, în mare parte, au fost comise de civili, nu de militari Hamas: „civilii au făcut ce au făcut. Apoi, cei răpiți au fost împrăștați la familiile de arabă”. O parte sunt la familiile din Gaza”.
Concluzie: „fiecare trăiește cu adevărul lui”
După 30 de zile petrecute în Israel și Palestina, Cosmin Avram a concluzionat că situația este extrem de complicată.
„Palestinienii sunt împărțiți în două categorii: o categorie de oameni extraordinari care te ajută, care sunt omenoși și fac tot ce le stă în putință ca turiștii ca noi să ne simțim bine. Mai există și cealaltă categorie. Din păcate, nu am reușit să-i filmez, pentru că oamenii devin ceva mai agresivi. Nu-ți dau voie să-i filmezi. I-am văzut, am trecut pe lângă ei, le simți ura, nu știu ce să zic. Este dificil. Acei oameni sunt porniți într-o anumită direcție și cred că este foarte greu să le schimbi mentalitatea. Nu zic că nu se poate. Se poate, dar e nevoie de multă muncă în privința asta, iar armele, soldații nu sunt o soluție, pentru că acest lucru, din punctul meu de vedere, nu face decât să pună paie pe foc”, susține vloggerul.
El susține că fiecare om cu care a vorbit a susținut cu tărie partea lui de adevăr și este greu să să-i contrazici.
„Foarte multe persoane cu care am discutat în Israel spun că toate persoanele de aici (Cisiordania-nr) sunt persoane negative. Cam același lucru se întâmplă și aici. Aproape toate persoanele cu care am discutat nu văd cu ochi buni persoanele din Israel, din păcate”, povestește călătorul.
El a recunoscut că nu poate să înțeleagă situația din zonă așa cum o percep cei care locuiesc aici. „Nu cred că ar trebui să arătăm cu degetul într-o tabără sau într-alta pentru că nu suntem la fața locului. Fiecare trăiește cu adevărul lui.”
Victorioși în tur cu 4-1, oltenii nu pot rata calificarea în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor. Meciul cu cea mai bună echipă din Belarus se va juca în această seară, la ora 20.30, fiind transmis de Prima Sport și Digi Sport.
Oltenii au dominat cu autoritate primul meci cu campioana Belarus (Foto: sportpictures)
Pe lângă faptul că a câștigat clar primul meci cu ML Vitebsk, formația din Bănie a ilustrat un fotbal frumos și în Supercupa României. Universitatea a cucerit trofeul, al treilea din acest an, la loviturile de departajare (5-3 cu „U” Cluj), dar a fost și extrem de insistentă în atac. Autor al unui gol, Nsimba a ratat alte trei ocazii de gol, trimițând de puțin pe lângă poartă.
ML Vitebsk n-a mai susținut niciun meci de la precedenta confruntare cu Craiova, campionatul în Belarus fiind întrerupt până în 1 august. După 14 etape disputate, deținătoarea titlului de campioană se află pe locul 2, cu 31 de puncte. Lider este Dinamo Minsk, cea mai cunoscută formație din Belarus având 33 de puncte. Pe locul 3 este Isloch, cu 28.
Pe de altă parte, oficialii Universității Craiova au cerut Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) ca să fie programată mai devreme în etapele de SuperLigă care se vor juca în perioada în care echipa din Bănie va fi angrenată în Champions League. Anunțul a fost făcut de Justin Ștefan, secretarul general al LPF: „Cu siguranță, echipele care vor participa în cupele europene vor avea prioritate la programare. Deja Craiova ne-a făcut o solicitare de a juca cât mai repede în fiecare etapă, pentru a avea o pauză cât mai lungă să pregătească meciurile din cupele europene”, a spus Justin Ștefan, într-un interviu acordat Digi Sport.
Oltenii se felicită după unul dintre golurile marcate în partida din Ungaria (Foto: sportpictures)
Meciul retur dintre Universitatea Craiova și ML Vitebsk va fi transmis de Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Confruntarea va fi arbitrată de ungurul Márton Rúsz. El va fi ajutat la cele două margini de compatrioții Balázs Buzás și Gergo Vigh-Tarsonyi, iar cel de-al patrulea oficial va fi Gergo Bogár. În camera VAR au fost distribuiți Tamás Bognár, arbitru video, și Katalin Kulcsár, arbitru asistent video.
Dacă va elimina pe Vitebsk, în turul 2 preliminar formația din Bănie se va duela cu învingătoarea din duelul Borac Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Levski Sofia (Bulgaria). În prima manșă, disputată la Banja Luka, a fost 1-1.
Președintele Nicușor
Dan se va afla miercuri la Kiev, unde participă la cea de-a cincea ediție a Summitului Ucraina –
Europa de Sud-Est.
Volodimir Zelenski şi Nicuşor Dan la Summitul B9. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Nicușor Dan merge
miercuri la Kiev, unde va participa la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, la
invitația liderului ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea reunește șefi de
stat și de guvern din regiune pentru discuții despre războiul din Ucraina și
efectele acestuia.
Abia întors din
Franţa, unde a fost prezent la o întâlnire a liderilor europeni şi la
ceremoniile dedicate Zilei Naţionale, președintele Nicușor Dan merge miercuri,
15 iulie, la Kiev pentru a participa la cea de-a cincea ediție a Summitului
Ucraina – Europa de Sud-Est.
Vizita are loc la
invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat Administrația
Prezidențială.
Summitul, lansat în
2023, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, a devenit una dintre
principalele platforme de dialog dintre Ucraina și statele din Europa de
Sud-Est, scopul discuţiilor fiind coordonarea sprijinului acordat Kievului și
identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de
război.
Potrivit
Administrației Prezidențiale, participarea șefului statului român reflectă
sprijinul constant al României pentru independența, suveranitatea și
integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, Nicușor Dan va reafirma
angajamentul Bucureștiului de a continua asistența acordată țării vecine și de
a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de
Sud-Est.
Pe agenda summitului
se află și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii
Moldova, două state care urmăresc aderarea la Uniunea Europeană.
Liderii vor discuta,
de asemenea, despre consolidarea cooperării regionale în domenii precum
infrastructura, conectivitatea, securitatea energetică și creșterea rezilienței
în fața amenințărilor hibride.
Mesajul unui tânăr care susține că economisește 2.000 de euro pe lună
muncind în Norvegia a devenit viral. Românul a anunțat că vrea să se întoarcă
în Iași pentru a-și continua studiile și a deveni instructor auto.
Un tânăr care susține că ar vrea să plece din Norvegia în Iași a stârnit controverse. Pixabay,com
Norvegia este atractivă pentru numeroși români datorită salariilor ridicate și a pieței muncii stabile și sistemului social dezvoltat. Românii au dreptul să locuiască, să muncească și să studieze în Norvegia, iar după cinci ani de ședere legală pot solicita drept de ședere permanentă.
Autoritățile norvegiene arată că muncitorii străini acoperă deficitul de personal din Norvegia, în timp ce unele rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată Norvegia printre țările performante în privința veniturilor, siguranței locului de muncă, echilibrului dintre muncă și viața personală și nivelului de trai.
De asemenea, sistemul medical are acoperire universală, iar 80 la sută dintre locuitori se declară mulțumiți de accesul la servicii medicale de calitate. În ciuda avantajelor materiale oferite de Norvegia, ea este mai puțin apreciată pentru costurile ridicate ale vieții, pentru climă și din cauza dificultăților de integrare reclamate de migranți.
Mesajul viral al unui român din Norvegia
Un român de 21 de ani care trăiește în Norvegia a stârnit numeroase reacții în mediul online după ce a cerut sfaturi despre planul său de a reveni în Iași din Norvegia. Într-un mesaj publicat pe Reddit acesta susține că reușește să economisească 2.000 de euro pe lună.
„Jobul e destul de lejer și reușesc să pun deoparte, curat în buzunar, în jur de 2000 euro pe lună. Până la iarnă estimez că voi strânge 16.000–17.000 de euro cash, pe lângă cei 10.000 de euro investiți la bursă. Deși financiar îmi este bine aici, nu mă văd rămânând printre străini pe termen lung”, a relatat acesta.
Tânărul anunță că vrea să termine liceul la frecvență redusă, să ia Bacalaureatul și peste câțiva ani să devină instructor auto. El adaugă că pentru a nu cheltui economiile, intenționează să lucreze ca livrator în Iași, de joi până duminică, și estimează că ar putea câștiga aproximativ 5.000 de lei net pe lună.
„La 24–25 de ani aș avea Bacul luat, vechimea necesară pe permis și banii investiți la bursă intacți. Aș putea să urmez cursurile pentru instructori auto și să îmi încep cariera. Vi se pare un plan sustenabil sau sunt prea optimist și dau cu piciorul la banii din Norvegia degeaba?”, a întrebat el.
Alegeri între stabilitatea din Norvegia și dorul de casă
Sute de oameni au răspuns întrebării lansate de tânăr. Mulți dintre cei care au comentat l-au îndemnat să mai rămână în Norvegia, să strângă bani și să revină asupra planurilor legate de România.
„Sfatul meu este să rămâi acolo și să te bucuri de o calitate a vieții bine-meritată. Nu te întoarce. Dorul acela îl poți alimenta sau stinge cu excursii de o săptămână în țară”, i-a transmis o tânără din Iași.
Ea susține că are nevoie de două locuri de muncă pentru a trăi normal.
„Nu aș da Norvegia nici picurat cu ceară. Vino și stai mai mult acasă în concediu, vezi cum este acum orașul natal și ia pulsul. După aceea, mai gândește-te dacă vrei să revii”, l-a sfătuit altcineva.
Un român i-a recomandat să își continue studiile în străinătate.
„Ia Bacul și vezi dacă poți avansa în Norvegia. Eventual, vezi cum poți face o facultate acolo”, i-a scris acesta.
Piața muncii din Iași, privită cu rezerve
Alții au atras atenția asupra situației de pe piața muncii din Iași.
„Ai ales prost momentul să te întorci. Nu vorbește nimeni, dar piața muncii este groaznică, iar salariile sunt prost plătite. Sfatul meu este să rămâi cât poți acolo, să strângi o sumă considerabilă și abia apoi să te întorci”, a comentat un localnic.
Mai mulți oameni au pus sub semnul întrebării că tânărul ar putea câștiga 5.000 de lei lunar din livrări făcute doar în a doua parte a săptămânii.
„Planul sună coerent, în afară de partea cu veniturile din livrat pizza în weekend. Mai investighează puțin acest aspect și verifică și cât câștigă, în realitate, un instructor auto”, i-a recomandat altcineva.
Unii români l-au încurajat însă să își urmeze planul.
„Ești tânăr și ai putere de muncă. În cel mai rău caz, înveți din greșeli. Este o experiență valoroasă. Alternativa este să rămâi în Norvegia și să te macine regretul că nu ți-ai urmat planul”, a scris un comentator.
Sfaturile românilor întorși din Occident
Unii comentatori i-au recomandat tânărului să nu ia decizia doar din dorul de casă și să își construiască mai întâi o poziție mai sigură în Norvegia.
„Învață limba și ia-ți cetățenia înainte să te muți înapoi în țară. O să îți ofere mult mai multă stabilitate psihică, și dacă rămâi în Norvegia, și dacă te întorci”, i-a recomandat un român stabilit de două decenii în Irlanda.
Un alt român l-a sfătuit să mai rămână în Norvegia până la 25–26 de ani și să revină cu economii mai mari.
„Aș mai sta acolo până la 25–26 de ani. Te-ai întoarce cu un buget de aproximativ 60.000–80.000 de euro, suficient cât să trăiești câțiva ani în țară fără să lucrezi și să încerci să îți iei Bacul și să îți construiești o carieră”, a scris acesta.
Elveția, destinația atractivă a IT-iștilor români. „Salariile brute sunt de două ori mai mari, iar taxele mai mici”
„Răceala” din țările nordice
Unii au scris că au trecut prin experiențe asemănătoare și l-au încurajat să se întoarcă, dacă simte că nu se poate integra în societatea nordică.
„Am fost într-o situație aproape identică, la 20 de ani, doar că eram în Finlanda. Aveam salariu bun acolo, dar m-am întors în Iași. Știu cum sunt nordicii și este greu să te integrezi. Eu, personal, nu regret nimic”, a relatat un internaut.
Alții i-au atras atenția că starea psihică și sentimentul de apartenență pot fi mai importante decât veniturile.
„Nu subestima asta. Mulți sunt centrați doar pe bani. Care este rostul să faci bani dacă îți distrugi sănătatea, inclusiv cea psihică?”, a comentat un internaut.
Un alt român, care a lucrat timp de doi ani în Norvegia, a susținut că izolarea socială poate conta mai mult decât avantajele financiare.
„Trebuie să te gândești astfel: ai prieteni, ai viață socială și ai șansa să te stabilești într-o relație acolo? Dacă la toate răspunsul este «nu», atunci mental nu vei fi bine. Este o țară rece, cu oameni care își văd de familiile lor. Eu am stat doi ani, am făcut bani și m-am întors acasă”, a scris acesta.
Un alt român, revenit după mai mulți ani petrecuți în Germania, a descris alegerea drept una dificilă, dar nu greșită.
„Din punct de vedere profesional, a fost cea mai bună perioadă din viața mea: zero stres, un loc de muncă interesant, bani suficienți pentru tot ce îmi doream și economii. Au trecut cinci ani de când m-am întors și nu cred că voi mai atinge vreodată liniștea pe care o aveam acolo. Totuși, nu regret. Pentru mine, acasă este acasă, nu locul unde o duc cel mai bine”, a relatat acesta.
România, mai atrăgătoare de la depărtare
O româncă întoarsă la Iași după ce a locuit în Irlanda și Marea Britanie crede că România poate părea mai atrăgătoare atunci când este privită de la distanță.
„În afară, lipsa grijilor și plictiseala fac ca viața în România să pară mai roz decât este. După șase ani de când m-am întors, observ cum mi s-a recalibrat mentalitatea: negativitate, nemulțumire și frustrare. Țările mai dezvoltate îți oferă un optimism și o mentalitate relaxată pe care nu le observi până când nu le mai ai”, a scris aceasta.
Totuși, ea a precizat că revenirea nu trebuie exclusă, mai ales la 21 de ani, când o decizie poate fi schimbată mai ușor.
„Poți doar să îți asumi riscul având în minte scenariul cel mai pesimist și să fii împăcat cu el. La vârsta ta poți lua în calcul și faptul că te poți întoarce oricând”, a adăugat internauta.
IT-iștii români, panicați de căutarea unui nou job după concediere: „Îmi iau salopetă, bocanci și mă fac zugrav”
Un român i-a recomandat să pună educația pe primul loc: „Bacul ar trebui să fie prioritatea, pentru că educația îți deschide mai multe uși pe termen lung. Planul trebuie să funcționeze și într-un scenariu conservator, nu doar dacă ies cele mai bune venituri din livrări”.
Alții au afirmat că, la 21 de ani, încercarea nu ar fi neapărat o catastrofă, chiar dacă planul ar eșua.
„Dacă nu încerci acum, o să regreți mai târziu, întrebându-te ce ar fi fost”, i-a transmis altcineva.
Păreri împărțite despre întoarcerea în România
Un ieșean l-a încurajat, de asemenea, să revină.
„Dacă simți să te întorci, eu zic să o faci. Nu este lapte și miere, nu este nicăieri, dar mie îmi place aici și cred că Iașiul este un oraș cu multe oportunități”, a scris acesta.
Alți internauți i-au recomandat să nu renunțe la locul de muncă din Norvegia.
„Nu da cu piciorul la vrabia din mână. Mai rezistă câțiva ani și după aceea mai vezi. Stai acolo, strânge bani și vino înapoi la 30 de ani cu ceva concret în buzunar”, a comentat altcineva.
Un român care lucrează în Olanda i-a oferit și un exemplu din propria familie.
„Același lucru l-a făcut și sora mea, la aceeași vârstă. După ce s-a pus pe picioare în Danemarca, s-a întors în țară și a cheltuit tot. Acum caută să se întoarcă. Până nu vii în România și nu încerci, o să te gândești mereu la asta, dar părerea mea este să rămâi acolo”, a relatat acesta.
Tânărul a recunoscut că, deși apreciază nivelul de trai din Norvegia, îi este greu să se adapteze și să își construiască o viață socială.
„Orice decizie aș lua, o pot întoarce relativ. Cât timp sunt sănătos, mă descurc”, a adăugat acesta.
-
Breakingacum o ziLiderul interlop Costi Litrașu, arestat după ce a sfărâmat fălcile unui bărbat, într-un local de lux de lângă București
-
Breakingacum 2 zileDupă avertismentul lui Donald Trump, Statele Unite au lansat noi atacuri împotriva Iranului pentru a treia noapte consecutiv
-
Actualitateacum 3 zile
Scandalul prețurilor din turism. O notă de plată a „rupt” internetul în două după ce un turist a plătit 6 euro pe o apă
-
Actualitateacum 2 zileSAF-T în 2026: 5 criterii esențiale pentru alegerea unui software de gestiune compatibil
-
Breakingacum 2 zileMiruță susține că nu ar fi „grav” că România nu este parte a Coaliției împotriva rachetelor balistice. Ce spune despre scutul de la Deveselu
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
De ce nu te protejează crema cu SPF, chiar dacă folosești SPF 50. Greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni
-
Breakingacum 3 zileMiruță susține că USR este irelevant în actuala criză politică