Actualitate
„Multinaţionalele au închis multe puncte de procesare a laptelui”
Într-adevăr, cele spuse de Frumosu sunt susţinute de statisticile Eurostat pentru anul 2018, potrivit cărora faţă de Germania, ţară membră a Uniunii Europene care a produs în anul 2018 o cantitate de brânză de nu mai puţin de 2,2 milioane tone, România s-a situat în mod curios în al doilea pluton al clasamentului, cu doar 96.000 de tone obţinute.
Spunem în mod curios şi total de neînţeles, în condiţiile în care ţara noastră s-a situat sub Lituania, un stat cu mult mai mic, care a totalizat 101.000 tone de brânză produsă în 2018, cât şi sub Cehia care a produs 130.000 tone, Austria care a fabricat 202.000 tone de brânză sau Grecia care a produs 219.000 tone.
De asemenea, ţara noastră s-a aflat pe un ruşinos ultim loc în ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă la nivel european, cu un total obţinut de doar 3.279 kilograme, în condiţiile în care randamentul mediu în UE a continuat să crească în 2018, ajungând la 7.280 de kilograme pentru fiecare vacă.
Din păcate, atât reprezentantul industriei laptelui din România, cât şi secretarul de stat care se ocupă de industria alimentară din România nu au răspuns solicitărilor Gândul.info, fapt taxat de Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (SindAlimenta), care a şi acceptat să ne ofere un interviu despre această situaţie neplăcută.
Pe lângă cifrele deloc mulţumitoare de mai sus, statisticile Eurostat, date publicităţii la data de 31 ianuarie 2020, relevă că producţia de lapte brut a fermelor din UE a crescut cu 1,6 milioane tone în 2018 comparativ cu 2017, până la 172,2 milioane tone, marea majoritate (97%) fiind lapte de vacă.
Doar 12,2 milioane de tone de lapte a fost utilizată în ferme, iar 160 milioane de tone de lapte au fost livrate către fabricile de procesare, din care 156 milioane de tone lapte de vacă, restul fiind lapte de capră, oaie sau bivoliţă.
Din cele 156,8 milioane de tone de lapte procesate la nivel european, fabricile de lactate au produs 10,3 milioane tone de brânză şi 2,4 milioane tone de unt, aceste produse utilizând două treimi (67%) din cantitatea totală de lapte pusă la dispoziţia fabricilor de lactate.
Blocul comunitar (UE28 la acea oră) a mai produs şi 30,1 milioane lapte de băut, respectiv trei milioane tone de lapte praf.
Gândul.info: Aşa cum ştiţi, în 2018, România se afla undeva la jumătatea clasamentului producătorilor de brânză, inclusiv sub Lituania. Cum comentaţi această situaţie ruşinoasă pentru ţara noastră?
Dragoş Frumosu: Nu trebuie să uităm faptul că producţia de lapte – cea care a fost conform convenţiilor cu Uniunea Europeană, acreditată, în ceea ce priveşte colectarea – merge, în general, către fabricile private. Avem câteva multinaţionale în România care deţin aproape întreaga capacitate de procesare a laptelui. Sunt doar câteva companii de talie mică spre medie care mai produc, în afara multinaţionalelor, iar în rest o mare parte din lapte se prelucrează în gospodăriile particulare.
Curios totuşi, există foarte multă brânză pe piaţă. Să ne gândim doar la brânza de oaie pe care dacă am lua-o în calcul că ar fi din zona Sibiului, ar trebui să mai luăm oi şi de la vecini, astfel încât să acoperim necesarul de lapte pentru procesare.
Revenind, sunt multe companii multinaţionale care au închis în ultima vreme puncte de procesare a laptelui. Spre exemplu, o companie de lactate din Franţa care, în 2018, deţinea în portofoliul său şase procesatori de lapte din România, a închis una dintre cele mai mari secţii de procesare a laptelui de oaie, de producţie a brânzei, din Kogălniceanu, unde sunt inclusiv şi multe oi.
În momentul de faţă se şi importă foarte mult, iar concurenţa este foarte acerbă. Este adevărat că în absenţa unor forme asociative puternice din sectorul laptelui, unele care să promoveze produsele, este greu să faci concurenţă multinaţionalelor care au pătruns în România. Acestea deţin un procent de 90 la sută din tot ceea ce înseamnă procesarea laptelui pe piaţa românească şi care aduc şi produse pe care le fabrică în ţările de unde provin sau din alte state.
Gândul.info: Care ar fi soluţia de redresare a acestui handicap?
Dragoş Frumosu: Asocierea fermierilor, celor care cresc bovine şi care procesează laptele, ar însemna apariţia inclusiv a punctelor de procesare, ar însemna şi depozite de păstrare şi de prelungire a perioadei de valabilitate. Este exact ca la legume şi fructe.
Noi nu am fost îndrumaţi nicio clipă, nu am fost sprijiniţi de statul român. Sigur, când vorbim de sprijin, s-ar putea înţelege greşit şi oricine ar putea să vină şi să mă contrazică, să spună că nu-i putem susţine pe fermieri, pentru că avem de respectat nişte norme şi cerinţe europene. Ba da! Peste tot se găsesc tot felul de forme de sprijin şi de încurajare. Pe noi asta ne-ar interesa, ca fermierii să fie încurajaţi să facă parte din asociaţii, care să producă şi să iasă pe piaţă cu produsele lor, astfel încât să concureze mărfii importate sau chiar monopolului marilor companii multinaţionale.
Tot ca exemplificare, în judeţele Covasna şi Harghita s-au dezvoltat mult fermele de procesare a laptelui fie de vacă, fie de oaie, dar cu precădere de vacă şi care au mai multe sortimente de produse, însemnând lapte, iaurturi, unt, brânză. Vorbim de un lanţ al micilor producători din zonă care şi-au făcut asociaţii şi care fac orice ca să-şi mărească producţia şi să intre pe piaţă.
Gândul.info: Lanţ închis, cu alte cuvinte, de la fermă la furculiţă, cum spun cei de la Bruxelles.
Dragoş Frumosu: Exact. Nu poţi să stai în faţa marilor companii multinaţionale şi a retailerilor care reprezintă, până la urmă, statele puternic dezvoltate. Dacă luăm ca exemplu Franţa şi discutăm despre compania care activează pe piaţa lactatelor din România, spunem tot. Tot ceea ce înseamnă produsele firmei în cauză există pe rafturile noastre, în condiţiile în care compania aceasta deţinea în portofoliul propriu, la noi în ţară, la nivelul anului 2018, nu mai puţin de şase procesatori români, adică o mare parte din fostele fabrici foarte bune de procesare a laptelui şi cu notorietate.
Pe lângă fabrica de brânză din Kogălniceanu care a fost închisă, sursele mele mi-au comunicat că firma din Franţa ar putea închide şi fabrica producătorului din Târgu Neamţ, aflată tot în portofoliul său.
Gândul.info: Este trist. Pe 3 februarie s-au împlinit 205 ani de atestare documentară a primei fabrici elveţiene de brânză. Elveţienii fac istorie, iar noi reuşim să închidem facilităţile de producţie care au făcut istorie la noi.
Dragoş Frumosu: Este foarte adevărat şi vreau să vă spun că sunt convins că ceea ce se vinde pe piaţa liberă, produse ale procesatorilor români de nivel mic, nu există inventariat în momentul de faţă, la nivel naţional.
Dacă aş fi urmat exemplul fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, pornind de la programul Tomata, eu l-aş fi extins şi pentru acest sector al laptelui şi lactatelor şi aş fi condiţionat acordarea banilor de înscrierea producătorilor în asociaţii.
Astfel, îi determinam pe aceşti oameni (care au fost furaţi zeci de ani şi care nu au încredere în mediul asociativ) să vină în asociaţii şi să înţeleagă că, astfel, produsele lor sunt controlate, produsele lor pot fi fiscalizate, ca să lucrăm într-un mediu economic curat. De asemenea, produsele lor ar putea concura cu orice alt produs de la raft şi ar putea deveni inclusiv o concurenţă pentru marile companii care produc şi care „stau” pe rafturile retailerilor. Este o metodă de încurajare şi soluţii se găsesc.
Nu dai bani asociaţiei respective, nu dai subvenţii, dar oferi un utilaj, o mulgătoare, iar entitatea să presteze servicii pentru micii producători, membri ai asociaţiei. Nu în ultimul rând, aceştia din urmă ar fi trebuit să fie inclusiv acţionari ai asociaţiei respective, cum este şi în Olanda; nu am inventat noi soluţiile, dar le putem copia cu succes.
Gândul.info: Trebuie să recunoaştem că, imediat după Revoluţie, românii mai mult au distrus decât să construiască şi nu au ţinut cont de expertiza dobândite anterior, respectiv de facilităţile de producţie deja existente în sectorul agroalimentar.
Dragoş Frumosu: Problema mea este, dacă vreţi personal şi din punct de vedere al spiritului patriotic, timp de trei decenii am distrus, n-am păstrat ceea ce a fost bun, iar acum încercăm să refacem, dar este târziu şi destul de greu. Şi asta în condiţiile în care vorbim constant despre potenţialul României, cu posibilitatea de a hrăni 80 de milioane de guri. Noi am distrus un sistem de irigaţii foarte competitiv pe partea de sud, n-am mai pus nimic în locul său, n-am dezvoltat irigaţiile pe partea de Moldova, de est, de Siret. Ne plângem, stăm la mila lui Dumnezeu şi discutăm despre preţul cerealelor mâine, constatând că este o secetă foarte periculoasă, astăzi.
Aici este o problemă pe care trebuie s-o explice, mai devreme sau mai târziu, cei care au condus destinele economice şi Minsiterul Agriculturii în ultimii 30 de ani.
Gândul.info: Licitaţiile Fonterra de la începutul lunii ianuarie au generat preţuri mari pe piaţa mondială a lactatelor. Incendiile din Australia şi coronavirusul din China probabil că vor pune presiune şi mai mare pe preţuri. Care sunt şansele României de a se redresa şi de a fi furnizor măcar pentru piaţa autohtonă, dacă nu cumva şi jucător la export?
Dragoş Frumosu: Din punctul meu de vedere, şansele sunt foarte mici. Aproape întreaga capacitate de procesare a laptelui de la noi din ţară este deţinută multinaţionale. Ca atare, şansa de dezvoltare este dificilă în momentul de faţă, dacă ţinem cont şi de faptul că aproape 20-25 la sută din cantitatea de lapte necesară în procesare este importată.
Aici avem o altă problemă – laptele din fermele noastre este mai scump decât cel pe care aceste companii îl aduc din import. Dacă este aşa, atunci trebuie să căutăm problema.
Ca soluţie, ar trebui să umblăm la preţul laptelui la poarta fermelor româneşti şi să vedem dacă prin toate formele de sprijin acordate de UE şi de noi, pe cap de vacă, pe litrul de lapte etc., acoperim tot ceea ce înseamnă costuri, astfel încât la nivelul preţului să fim competitivi în comparaţie cu celelalte state.
Dacă luăm subvenţiile, în general, cele acordate în sectorul agrozootehnic, constatăm că noi avem subvenţii mai mici decât multe alte state membre ale UE. Dacă subvenţiile sunt mai mici, este logic ca materia primă să aibă un preţ mai mare în România şi, ca atare, se apelează la importuri.
Aici ar trebui să umblăm prima dată, să vedem care este nivelul preţului, să „batem” cu pumnul în masă la Bruxelles, astfel încât să avem aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi membri UE şi, mai departe, să începem să construim.
Trebuie să avem dialog la nivelul Ministerului Agriculturii, cu fermierii crescători de animale şi cu procesarea din zona micilor societăţi comerciale, astfel încât să cunoaştem problemele cu care toţi aceştia se confruntă şi să venim cu o legislaţie coerentă, în concordanţă cu cea europeană. Astfel, le creăm acestor oameni posibilitatea de a produce şi de a vinde pe piaţă.
Mai departe, trebuie să venim cu acele forme de încurajare pentru micii producători, pe care să-i convingem, acordându-le tot felul de forme de sprijin astfel încât să se asocieze, să creeze aceste forme asociative puternice, să acceseze fonduri europene pentru a dezvolta depozite şi mici puncte de procesare, pentru ca laptele, de la poarta fermei până la raft, să aibă un singur preţ. În ceea ce priveşte adaosul comercial, acesta ar trebui să fie pus numai la raft.
În acest fel vom avea numai produse în cantitate mai mare, de o calitate sporită şi la un preţ mai mic, dacă toţi ceilalţi de pe fluxul tehnologic, plecând de la crescătorul de vită şi până la cel care procesează, ajungând la comerciant, se înţeleg.
Mai mult decât atât, este foarte important ca aceste reţele de mici producători să aibă câteva magazine proprii sau câteva relaţii comerciale cu magazine mai mici din zona unde funcţionează, pentru promovarea produselor lor.
Aşa ajung să producă o cantitate pe care o solicită marii retaileri s-o aibă pe raft.
Marii retaileri sunt o formă de comerţ civilizată şi decentă, dar pentru alimente la nivel mondial. Discutăm de o industrie mare a producţiei de alimente, care se îndreaptă către consumatorul de oriunde din lume.
Micii producători nu-i putem dezvolta decât pentru noi, să-i încurajăm, pentru că în acest fel vom mânca produse mai sănătoase şi mai ieftine.
Gândul.info: Nu vă ascund că am încercat să-i contactăm telefonic atât pe reprezentantul industriei laptelui din România, cât şi pe secretarul de stat din cadrul MADR care se ocupă de industria alimentară, pentru a afla şi opinia lor în această privinţă, dar nu au răspuns solicitărilor noastre.
Dragoş Frumosu: Asta-i viaţa. Foarte mulţi dintre cei care conduc destinele subsectoarelor din sectorul industriei alimentare, pentru că discutăm despre lapte şi despre lactate, sunt subordonaţi marilor companii multinaţionale, pentru că de acolo îşi primesc cotizaţia. De aceea, este foarte greu să vă spună adevărul.
Sursă foto: Dragoş Frumosu/arhivă/Pixabay
Actualitate
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni – aceștia au reușit să fugă în Coreea de Sud, în 2023, împreună cu întreaga lor familie, o evadare planificată atent vreme de un deceniu.
FOTO SHUTTERSTOCK
Kim Il-hyeok și Kim Yi-hyeok au dus la îndeplinire ani un plan de evadare minuțios gândit de tatăl lor, decedat între timp; acesta a lăsat în urmă nu doar o moștenire materială, ci și speranța unei vieți în afara regimului nord-coreean. Frații au ajuns în Coreea de Sud după o fugă pe mare, în noaptea de 6 mai 2023, sub acoperirea unei furtuni puternice în Marea Galbenă.
„Nu există speranță în societatea asta… nu există nicio modalitate de a o schimba”, își amintește Kim Il-hyeok cuvintele tatălui său, cel care a venit cu ideea evadării. „Există o lume mare, liberă. Hai să mergem în Coreea de Sud.”
O familie care a învățat să joace un rol
Frații nu proveneau dintr-o familie de pescari. Locuiau departe de coastă, într-un sistem în care orice greșeală putea costa libertatea sau viața. Și totuși, treptat, familia și-a construit o dublă existență.
Unul dintre frați a fost trimis să lucreze pe litoral, unde a învățat meseria de pescar, și-a cumpărat o barcă și a câștigat încrederea autorităților locale, prin construirea de relații și mită.
Pentru a ieși din Coreea de Nord, fugarii trebuiau să traverseze ceea ce este cunoscută drept Linia Limitei Nordice (NLL) – o graniță maritimă tensionată și disputată între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Apele de lângă graniță sunt bogate în viață marină, dar puțini îndrăznesc să pescuiască acolo, întrucât zona este puternic restricționată și atent supravegheată.
Frații au început să pescuiască aproape de linia de frontieră. „Ne întrebam: dacă ne urmăresc, cât de repede ne prind?”, povestește Kim Il-hyeok.
Astfel, acele incursiuni au devenit repetiții pentru evadare.
„Când eram prinși de patrule, ne tratau ca și cum am fi fost cei mai mari infractori.”
Câțiva ani familia a ieșit pe mare sub pretextul pescuitului, simulând rutine care le-au permis să studieze patrulele și reacțiile armatei nord-coreene.
Astfel au detectat un tipar: în timpul zilei, patrulele reacționau rapid, noaptea sau când era avertizare de vreme rea însă, timpii de reacție erau lenți.
Când Kim și fratele său au fost interogați de-a lungul anilor, au repetat de fiecare dată aceeași poveste: mituiseră paznici, implorându-i să-i lase să pescuiască în apropierea zonei NLL, unde captura de pește promitea să fie abundentă.
Familia Kim era considerată înstărită în Coreea de Nord, unde organizațiile umanitare internaționale estimează că peste jumătate din populație trăiește în sărăcie.
„Tatăl meu obișnuia să facă comerț cu antichități, aur și chiar să vândă cărbune transportat cu trenul”, a declarat Kim Il-hyeok pentru CNN.
Familia avea astfel acces la bunuri considerate un lux în Coreea de Nord, precum un televizor cu ecran mare, înregistrat oficial la autoritățile nord-coreene. Dar aveau și unul cumpărat în secret din China, pe care îl țineau ascuns.
Kim povestește că aveau o antenă improvizată din sârmă de cupru pe care o întindeau și o mișcau prin casă până prindeau semnal.
Din locuința lor de lângă granița cu Coreea de Sud, soții Kim puteau urmări 10 canale care transmiteau din Seul, își amintește Kim.
Pe ecran, vedeau o lume care părea ireală: case luminate noaptea, mâncare din abundență, libertate de mișcare.
Tatăl lui Kim a murit înainte ca visul evadării să devină realitate. El le-a lăsat banii copiilor săi, o moștenire care a sporit averea familiei Kim și le-a oferit un scut în fața vremurilor grele.
„Din 2015 până în 2020, am condus o afacere care se ocupa în principal de electrocasnice”, a spus el.
Apoi a venit pandemia.
„Am început să vând legume, fructe și produse agricole de bază. În acea perioadă, mulți oameni au murit de foame”, a relatat Kim.
„În fiecare zi auzeam povești despre cineva care murea, era jefuit sau era agresat. Odată am cumpărat orez cu 4.000 de woni (aproximativ 4,44 dolari) pe kilogram și, după o singură noapte, puteam să-l vând cu 8.000 de woni (8,89 dolari) sau chiar 10.000 de woni (11,11 dolari). Afacerea mea a prosperat. Nu am fost singurul. Alți negustori ca mine au câștigat mult mai mulți bani, în timp ce cei care nu aveau nimic au fost încă și mai înfometați”.
Raport: Mii de
femei nord-coreene, vândute ca sclave sexuale în China
Noaptea evadării
În mai 2023, condițiile meteorologice au oferit oportunitatea ideală. Sub acoperirea unei furtuni, nouă membri ai familiei au pornit spre libertate.
Femeile și copiii au fost nevoiți să traverseze inclusiv zone minate, urmând trasee sigure planificate dinainte. Printre ei se afla și soția însărcinată în cinci luni a lui Kim Il-hyeok, alături cei doi copii ai fratelui său, Kim Yi-hyeok care au fost ascunși în saci de pânză.
„Îi spuneam că trebuie să plecăm pentru copil”, povestește Kim despre perioada în care încerca să-și convingă soția să plece. „O întrebam dacă vrea ca ei să crească aici.”
Odată ajunși la barcă, familia a navigat cu motorul modificat pentru a reduce zgomotul, încercând să evite detectarea de către patrulele maritime nord-coreene. În timpul traversării, copiii au fost complet tăcuți, într-o atmosferă de tensiune palpabilă.
„În Coreea de Nord, bărbații se pot îmbarca pe o navă, dar femeile nu”, a explicat Kim. „Din punct de vedere legal, dacă o femeie se îmbarcă pe o navă, este imediat suspectată că are intenții necurate, presupunându-se că încearcă să dezerteze.”
„Mergeam încet, în ritmul unui pas alert pe jos”, spune Kim. „La viteza aceea, radarul ne vedea doar ca pe niște resturi plutitoare.”
„Se auzea doar motorul. Și bătăile inimii mele erau mai puternice decât el”, își amintește el. „Era o liniște pe care nu o pot descrie.”
Când au ajuns în apropierea Coreei de Sud, au văzut luminile insulei Yeonpyeong.
Strălucea ca ziua, deși era noapte, își amintește Kim.
După aproximativ două ore pe mare, au trecut linia de demarcație maritimă și au fost interceptați de forțele navale sud-coreene.
Un vas al marinei sud-coreene s-a apropiat și a întrebat prin difuzor dacă au probleme la motor.
„Am răspuns: «Nu, motorul nostru nu este stricat. Suntem pescari nord-coreeni și vrem să dezertăm în Coreea de Sud».”
„Am simțit ca și cum o greutate uriașă mi s-a luat de pe umeri”, a mărturisit Kim.
Libertatea și prețul ei
În Coreea de Sud, familia a început o nouă viață. Totuși, adaptarea la libertate nu a fost ușoară. Unii membri au descris un sentiment de confuzie și chiar senzația persistentă că încă trăiesc în Coreea de Nord.
Dezertorii nord-coreeni, despre viața sub regimul lui Kim Jong-un: „Mai bine mori”
La doar câteva luni după ce au început o nouă viață, familia fost marcată de o tragedie: unul dintre frați a murit într-un accident de scufundări.
„Vreau să muncesc din greu pentru a câștiga bani, astfel încât să pot susține educația copiilor mei și să mă asigur că aceștia primesc un nivel ridicat de educație”, spunea Kim Yi-hyeok la aniversarea de un an a nepoatei sale, ultimul său interviu.
Pentru Kim Il-hyeok, evadarea rămâne în același timp o realizare și o rană deschisă. Fratele său a trăit doar 10 luni în libertate, iar contrastul dintre planul atent construit și finalul tragic este greu de procesat.
„Nu pare real”, spune Kim.
Și totuși, chiar și în mijlocul pierderii profunde, Kim a ajuns să vadă călătoria în sine ca pe un miracol – o dovadă că supraviețuirea poate duce către noi orizonturi.
Astăzi, el încearcă să își reconstruiască viața, învățând noi meserii și vorbind public despre realitatea din Coreea de Nord. El continuă să-și împărtășească povestea, sperând să aducă lumină asupra unei țări pe care puțini o înțeleg cu adevărat.
„Mă consider unul dintre cei norocoși”, a spus el după nașterea celei de-a doua sa fiice în libertate, în Coreea de Sud.
Iranul a revenit
asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând
menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente maritime și
de un șir de declarații de la Teheran și Washington.
Imagine din satelit a Strâmtorii Ormuz. FOTO: NASA
Iranul a anunțat că
a reintrodus restricțiile în Strâmtoarea Ormuz, la scurt timp după ce declarase
redeschiderea acesteia, într-un context marcat de tensiuni crescute cu Statele
Unite. Decizia vine după ce Washingtonul a transmis că nu intenționează să
ridice blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce Teheranul consideră o
condiție esențială pentru libertatea de navigație.
Situația din zonă a
fost amplificată și de incidente maritime raportate în cursul zilei de sâmbătă,
18 aprilie. O agenție britanică de monitorizare maritimă a transmis că nave ale
Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au deschis focul asupra unui
petrolier care încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz. În același timp,
Reuters a relatat că și o navă sub pavilion indian, încărcată cu țiței, ar fi
fost atacată în aceeași zonă maritimă sensibilă.
Autoritățile
iraniene au confirmat ulterior că strâmtoarea a revenit la „statutul său
anterior” și se află din nou „sub administrarea și controlul strict al forțelor
armate”, potrivit comandamentului militar Khatam al-Anbiya.
Teheranul a legat
menținerea acestor restricții de faptul că Washingtonului menţine blocada în
zonă şi a cerut „garantarea libertății
depline de navigație pentru navele care călătoresc din Iran spre alte
destinații și din alte destinații spre Iran”, notează The Guardian.
Într-o intervenție
făcută în Antalya, în marja unui forum diplomatic, ministrul adjunct iranian de
Externe, Saeed Khatibzadeh, a acuzat Statele Unite că „nu pot să-și impună voința de a asedia Iranul, în timp ce Iranul, cu
bună credință, încearcă să faciliteze trecerea în siguranță prin strâmtoarea
Ormuz”.
Iranul cere ca SUA
să facă un pas înapoi în strâmtoare
Pe linie militară,
comandamentul naval al IRGC a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X,
că situația din Ormuz rămâne condiționată de decizia Statelor Unite de a
menține blocada.
„Atât timp cât mișcarea navelor din Iran și spre Iran
este amenințată, statutul strâmtorii Ormuz va rămâne așa cum a fost anterior.
Orice încălcare a angajamentelor de către Statele Unite va primi un răspuns
adecvat”, a transmis Iranul
Se anunță progrese
în negocieri, dar rezultatele întârzie
În paralel,
negocierile dintre Teheran și Washington continuă într-un climat fragil.
Principalul negociator iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că
discuțiile recente au adus unele progrese, însă diferențele de opinie rămân
semnificative, în special în privința dosarului nuclear și a Strâmtorii Ormuz.
„Am făcut progrese, dar încă există o distanță mare între
noi”, a spus el pentru
presa de stat, adăugând că „există unele
chestiuni asupra cărora insistăm… Și ei au linii roșii. Dar aceste probleme
ar putea fi doar una sau două”.
De cealaltă parte,
președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite poartă „conversații foarte bune” cu Iranul, dar
a avertizat împotriva oricărui „șantaj”
legat de canalul maritim strategic. Ulterior, el a lăudat Israelul, aliat al
SUA, susținând că „alți aliați și-au
arătat adevărata față într-un moment de conflict și tensiune”.
Niciuna dintre părți
nu a oferit detalii clare despre stadiul negocierilor, în contextul în care
armistițiul fragil se apropie de expirare.
Donald Trump a
declarat că blocada americană va „rămâne pe deplin în vigoare” până la un acord
de pace permanent și a sugerat că armistițiul intermediat de Pakistan, cu
termen de expirare miercuri, ar putea să nu fie prelungit.
Actualitate
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată a pensiilor facultative. Noile reguli au intrat în vigoare la 15 aprilie.
Noi reguli pentru pensiile facultative Pilon 3. Foto arhivă
Modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) prin Norma nr. 10/2026 vizează în principal flexibilizarea și simplificarea modului în care participanții la pensiile facultative (Pilonul 3) își pot retrage banii, precum și adaptarea procedurilor la realitățile digitale și la noile reglementări din sistemul public de pensii.
În primul rând, sunt clarificate și actualizate condițiile de retragere a activului personal net. Participanții pot solicita plata sumelor acumulate dacă au împlinit vârsta de 60 de ani, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile pentru pensia facultativă completă, sau în cazul în care beneficiază de pensie de invaliditate, conform noii legislații privind pensiile publice. Astfel, norma corelează explicit regulile din Pilonul III cu cele din sistemul public.
O noutate importantă ține de extinderea și modernizarea modalităților de depunere a documentelor. Cererile de plată și documentele aferente pot fi transmise nu doar fizic sau prin poștă, ci și prin mijloace electronice, cu utilizarea semnăturii electronice calificate. Această digitalizare se aplică inclusiv în situațiile în care participantul este reprezentat de un mandatar, fiind reglementate detaliat condițiile în care documentele pot fi transmise în format electronic (inclusiv procuri și certificate).
De asemenea, norma aduce mai multă claritate în ceea ce privește reprezentarea prin mandatar, stabilind exact ce documente trebuie depuse în funcție de modalitatea de transmitere (fizic, poștă sau online) și tipul de situație (de exemplu, handicap grav sau accentuat).
O schimbare relevantă pentru participanți este creșterea flexibilității în modalitatea de încasare a banilor. Cei care au optat pentru plata eșalonată pot, pe parcursul derulării acesteia, să:
- schimbe tipul de plată (din eșalonată în plată unică),
- modifice valoarea ratelor,
- schimbe modalitatea de plată (din mandat poștal în virament bancar sau invers),
- actualizeze datele bancare (inclusiv IBAN).
Administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să opereze aceste modificări într-un termen scurt, de 5 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete, ceea ce întărește drepturile participanților asupra propriilor economii.
În completare, sunt introduse reguli specifice pentru anumite situații practice: participanții trebuie să comunice un nou cont bancar dacă îl închid pe cel inițial, să prezinte documente justificative dacă sunt exceptați de la plata contribuției de sănătate sau să facă dovada domiciliului în cazul utilizării cărții electronice de identitate fără domiciliu, atunci când optează pentru plata prin mandat poștal.
În ansamblu, modificările nu schimbă fundamental dreptul de retragere a banilor, dar aduc îmbunătățiri semnificative în accesibilitate, flexibilitate și digitalizare, facilitând interacțiunea participanților cu administratorii fondurilor și oferindu-le un control mai mare asupra modului în care își primesc economiile din pensiile facultative.
Planul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
CNN a relatat o poveste rară despre supraviețuire, risc extrem și pierdere în care protagoniștii sunt doi frați nord-coreeni –...
Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
Iranul a revenit asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente...
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată...
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină...
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit,...
-
Actualitateacum 3 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zile
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
-
Actualitateacum 3 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum 2 zileNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
-
Actualitateacum 2 zile
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
-
Actualitateacum o zi
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro