Actualitate
Puterea publică a unor entităților private
Confruntarea dintre puterea politică și puterea giganților tehnologici, dintre puterea publică și cea privată sau dintre democrație și capitalismul de supraveghere, cum ar spune Shoshana Zuboff, continuă, chiar dacă această confruntare s-a personalizat foarte mult în timpul Președinției Trump, creându-se impresia sau poate speranța că ea va înceta odată cu schimbarea titularului de la Casa Albă. O decizie recentă, previzibilă, de altfel, a Curții Supreme de Justiție arată că avem de-a face cu o problemă definitorie pentru perioada pe care o trăim și ale cărei reverberații se simt la nivelul lumii întregi.
Adoptăm noile tehnologii fără a avea răgazul de a ne adapta la ele
Pe 5 aprilie, Curtea Supremă a Statelor Unite a pus capăt unui proces care punea în discuție dreptul fostului Președinte al SUA de a bloca, pe contul său de Twitter, comentariile negative. Decizia unei curți de judecată inferioare era că, prin blocarea unor astfel de comentarii, fostul Președinte ar fi îngrădit dreptul la liberă exprimare al utilizatorilor blocați. Donald Trump a făcut apel cât încă mai era Președinte, procesul a continuat, rezoluția Curții Supreme a venit după instalarea noii administrații, astfel încât judecata nu s-a mai produs pe fond. Potrivit deciziei Curții Supreme, obiectul judecății a dispărut, iar continuarea procesului nu mai are sens, întrucât Donald Trump nu mai este Președinte.
Decizia era, evident, previzibilă. Ce este spectaculos este faptul că noile infrastructuri de informare și comunicare, inserate aproape peste noapte în toate aspectele vieții noastre și ale societății în care trăim, încep să figureze din ce în ce mai des în mijlocul unor dispute juridice, fără ca doctrina juridică propriu-zisă să apuce să se adapteze mega-schimbărilor pe care le suferă ecosistemul informațional. Ce este libertatea de exprimare, cui se aplică, ce constituie spațiu public și ce constituie spațiu privat? Ce prevederi li se aplică platformelor digitale? Sunt acestea gazde neutre ale conținutului, motiv pentru care nu pot fi făcute responsabile pentru acesta?; sau, dimpotrivă, sunt precum orice alt editor de presă, deci li se aplică reglementările specifice unui editor de presă? Cui aparține conținutul, cine are dreptul să îl monetizeze și, mai ales, cui aparțin datele pe care le producem prin utilizare, prin comportamentul nostru explicit și implicit pe aceste platforme?
Sunt tot atâtea întrebări cărora actualele dezbateri nu le-au găsit decât o dezlegare parțială. Aceasta și ca urmare a ritmului amețitor în care se dezvoltă platformele digitale, ecosistemul informațional în ansamblul său. Tom Wheeler, unul dintre gânditorii de bază ai acestui câmp problematic, releva pătrunzător: „între momentul în care Graham Bell a descoperit telefonul și cel în care această invenție a pătruns în casele a 25% dintre americani, s-au scurs 45 de ani. Smartphone-ul a ajuns la acest nivel de penetrare în mai puțin de 7 ani. Traversăm o perioadă în care perioada de aclimatizare la schimbările produse de adoptarea unei noi tehnologii dispare pur și simplu”.
„Cel mai sever rechizitoriu la adresa platformelor digitale”
Partea încă și spectaculoasă a acestei decizii este dată de opinia separată a unuia dintre judecătorii Curții Supreme, Clarence Thomas. Deși este de acord că procesul a rămas fără obiect, judecătorul Thomas este de părere că situația creată nu poate fi expediată pur și simplu. Documentul în care acesta își expune argumentele oferă, după părerea mea, într-una dintre cele mai dure analize ale raportului dintre puterea politică și puterea tehnologică, subliniind, din capul locului, miezul problemei: „concentrarea, fără precedent, a puterii de a controla libera exprimare în mâinile câtorva actori privați”.
Citind documentul, mi-am adus aminte de reacția filosofului american John Dewey la cartea lui Walter Lippmann despre opinie publică, „cel mai sever rechizitoriu la adresa democrației pe care l-am citit vreodată”. S-ar putea spune, parafrazând, că avem de-a face cu „cel mai sever rechizitoriu la adresa platformelor digitale pe care l-am citit vreodată”.
Iată câteva pasaje-cheie care să justifice o astfel de caracterizare.
„Controlul exercitat [asupra accesului pe platformă – n.n.] de Donald Trump pălește, ca să folosesc un eufemism, în raport cu controlul exercitat de Twitter. Domnul Trump a blocat câteva persoane, limitându-le posibilitatea de a interacționa cu mesajele sale. Dar Twitter i-a interzis lui Trump nu numai să interacționeze cu câțiva utilizatori, ci i-a interzis în totalitate accesul pe platformă, restricționând, în felul acesta, posibilitatea tuturor utilizatorilor de Twitter de a interacționa cu mesajele sale. Potrivit reglementărilor interne, Twitter poate îndepărta de pe platformă orice persoană – inclusiv pe Președintele SUA – în orice moment, pentru orice motiv și chiar fără motiv”.
Mai mult, subliniază Clarence Thomas, ca urmare a faptului că avem de-a face cu un control „nestăpânit” („unbridled”) din partea unei entități private asupra contului de Twitter al fostului Președinte, este posibil ca situația nici măcar să nu cadă sub incidența Primului Amendament cu privire la libertatea de exprimare; întrucât acest amendament – un pilon al democrației americane și al democrațiilor liberale în general – se referă la controlul asupra libertății de exprimare exercitat de o entitate guvernamentală, de o entitate a statului. Deci, dacă problema aflată în dispută se referă la puterea – repet – considerată „nestăpânită”, „nestrunită”, a unei entități private, mai precis la „controlul concentrat asupra conținului online și asupra platformelor digitale”, atunci „o soluție parțială se regăsește în doctrinele care limitează dreptul unei entități private de a interzice/ de a restricționa accesul”. Cu alte cuvinte, judecătorul sugerează că infrastructurile informaționale digitale ar putea fi reglementate precum „serviciile poștale sau precum rețelele de transport sau de telecomunicații”.
Puterea unilaterală de a stabili cine pătrunde și cine nu în spațiul public
Disputa a pornit de la contul de Twitter al Președintelui Trump, dar este vorba despre faptul că giganții tehnologici exercită o „putere de monopol” asupra accesului în spațiul public, deci asupra discursului public/ social în general. Iată câteva exemple, semnalate deja de literatura de specialitate sau presa mainstream: „Google intermediază relația dintre utilizator și conținutul online în 90% dintre cazuri”; prin urmare, Google poate suprima accesul la un conținut prin manevrarea rezultatelor căutărilor, ascunderea unui rezultat al căutărilor, sau reponderarea indexărilor, lucruri pe care le poate face automat, prin reprogramarea algoritmilor sau manual, prin intervenții directe; Facebook și Twitter pot „îngusta” accesul la fluxurile informaționale cam prin aceleași mijloace. Iar prin faptul că este distribuitor pentru majoritatea cărților în format electronic și pentru aproape jumătate din cele tipărite, Amazon poate avea consecințe „cataclismice” asupra unui autor prin simplul fapt că ar interzice menționarea cărții în catalogul online.
Vă invit să citiți cu propria dumneavoastră minte acest „rechizitoriu” și să vă formați propria dumneavoastră interpretare. Și, mai ales, vă invit să urmărim împreună felul în care această conversație, aflată deocamdată la început, va evolua – în SUA, în Uniunea Europeană și în alte părți ale globului.
Actualitate
Noi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o nouă normă care reglementează modul în care poate fi modificată modalitatea de plată a pensiilor facultative. Noile reguli au intrat în vigoare la 15 aprilie.
Noi reguli pentru pensiile facultative Pilon 3. Foto arhivă
Modificările aduse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) prin Norma nr. 10/2026 vizează în principal flexibilizarea și simplificarea modului în care participanții la pensiile facultative (Pilonul 3) își pot retrage banii, precum și adaptarea procedurilor la realitățile digitale și la noile reglementări din sistemul public de pensii.
În primul rând, sunt clarificate și actualizate condițiile de retragere a activului personal net. Participanții pot solicita plata sumelor acumulate dacă au împlinit vârsta de 60 de ani, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile pentru pensia facultativă completă, sau în cazul în care beneficiază de pensie de invaliditate, conform noii legislații privind pensiile publice. Astfel, norma corelează explicit regulile din Pilonul III cu cele din sistemul public.
O noutate importantă ține de extinderea și modernizarea modalităților de depunere a documentelor. Cererile de plată și documentele aferente pot fi transmise nu doar fizic sau prin poștă, ci și prin mijloace electronice, cu utilizarea semnăturii electronice calificate. Această digitalizare se aplică inclusiv în situațiile în care participantul este reprezentat de un mandatar, fiind reglementate detaliat condițiile în care documentele pot fi transmise în format electronic (inclusiv procuri și certificate).
De asemenea, norma aduce mai multă claritate în ceea ce privește reprezentarea prin mandatar, stabilind exact ce documente trebuie depuse în funcție de modalitatea de transmitere (fizic, poștă sau online) și tipul de situație (de exemplu, handicap grav sau accentuat).
O schimbare relevantă pentru participanți este creșterea flexibilității în modalitatea de încasare a banilor. Cei care au optat pentru plata eșalonată pot, pe parcursul derulării acesteia, să:
- schimbe tipul de plată (din eșalonată în plată unică),
- modifice valoarea ratelor,
- schimbe modalitatea de plată (din mandat poștal în virament bancar sau invers),
- actualizeze datele bancare (inclusiv IBAN).
Administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să opereze aceste modificări într-un termen scurt, de 5 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete, ceea ce întărește drepturile participanților asupra propriilor economii.
În completare, sunt introduse reguli specifice pentru anumite situații practice: participanții trebuie să comunice un nou cont bancar dacă îl închid pe cel inițial, să prezinte documente justificative dacă sunt exceptați de la plata contribuției de sănătate sau să facă dovada domiciliului în cazul utilizării cărții electronice de identitate fără domiciliu, atunci când optează pentru plata prin mandat poștal.
În ansamblu, modificările nu schimbă fundamental dreptul de retragere a banilor, dar aduc îmbunătățiri semnificative în accesibilitate, flexibilitate și digitalizare, facilitând interacțiunea participanților cu administratorii fondurilor și oferindu-le un control mai mare asupra modului în care își primesc economiile din pensiile facultative.
Actualitate
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină de ironie a Iranului.
Iranul îi recomandă lui Donald Trump să se odinească. FOTO: Getty
În ultima vreme, reacțiile
ironice la postările lui Donald Trump au devenit aproape reflexe pe rețelele
sociale, unde pe conturi asociate cu Iranul apar constant meme-uri, montaje
video sau imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale ironice imediat
după mesajele liderului de la Washington.
De această dată, Ambasada
Iranului în Zimbabwe a distribuit un mesaj care a devenit rapid viral, după o
postare triumfalistă a lui Donald Trump despre situația din Strâmtoarea Ormuz.
„O zi mare și
strălucită pentru lume! DTJ”, a scris Donald Trump pe Social Truth pe fondul
anunțului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru perioada de încetare a
focului.
Replica ambasadei
iraniene a apărut la scurt timp pe platforma X, sub forma unui text structurat
în patru puncte, prezentat ca un „set de recomandări” adresate direct liderului
american, pe un ton vădit ironic.
* „Încearcă să nu pari așa fericit. Păstrează-ți puțin
prestigiul;
* Să nu te gândești nicio clipă – și subliniez, nicio
clipă – la noul regim juridic al Strâmtorii Iranului. Ne ocupăm noi de asta;
* Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și
blochează-l pe Bibi (Benjamin
Netanyahu – n.r.) pentru o săptămână;
* Mănâncă ceva ușor diseară și odihnește-te”, i-a transmis Iranul lui Donald Trump.
Referirea la „Bibi”
face trimitere, evident, la premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar şi la
relațiile apropiate dintre acesta şi Donald Trump.
Postarea a generat
imediat un val de reacții online, unde utilizatorii au continuat tonul ironic,
preluând postarea și transformând-o mesajul într-un nou meme.
* „Are nevoie de tratament serios, nu doar de asta”, a scris un utilizator.
* „Pasul 4 este cel mai important: mănâncă ușor și
dormi”, a comentat altul.
* „Blochează-l pe Bibi măcar o lună”, a adăugat un alt utilizator.
Actualitate
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele rezidențiale exclusiviste.
Recent, argentinianul a luat o decizie importantă legată de familia sa, dorind să le ofere copiilor un viitor stabil chiar în locul pe care îl consideră „acasă” în Europa. Astfel, el a inițiat un proiect prin care se vor construi trei locuințe destinate celor trei fii ai săi, în aceeași zonă în care locuiește și în prezent.
Case pentru Thiago, Mateo și Ciro. Proiect de 600.000 de euro
Planul vine în continuarea intenției sale de a rămâne stabilit în zona Barcelonei și după încheierea carierei de fotbalist.
Potrivit presei locale, autoritățile din Castelldefels au aprobat recent dezvoltarea unei zone rezidențiale în partea de deal a orașului, unde terenurile vor fi transformate pentru construcții.
Proiectul îi vizează direct pe copiii săi, Thiago, Mateo și Ciro, și presupune o investiție totală estimată la aproximativ 600.000 de euro. Pe lângă ridicarea celor trei case, planul include și modernizarea infrastructurii din zonă, cu utilități precum apă, electricitate, canalizare și telecomunicații, dar și îmbunătățirea accesului rutier către noile proprietăți.
Messi va ceda gratuit o parte din teren pentru comunitate
Argentinianul dorește să pună bazele unei zone cu vegetație mediteraneană pentru comunitatea din zonă, unde se vor planta măslini, carob și migdali. De asemenea, se plănuiește și montarea unui sistem de irigații.
Messi deține nu mai puțin de 10.000 de metri pătrați în zonă, un domeniu pe care l-a extins din aproape în aproape, de-a lungul carierei de fotbalist profesionist. Pe lângă locuința propriu-zisă a familiei, acesta mai dispune și de un teren privat de fotbal, piscină proprie, sală de sport, teren de tenis și zone de agrement.
Lionel Messi nu va reveni curând la Barcelona. Argentinianul și-a prelungit contractul cu Inter Miami până în 2028. Totuși, în înțelegere există clauze care permit o posibilă încheiere mai devreme: Messi ar putea propune rezilierea înțelegerii în 2026, iar clubul în 2027.
-
Actualitateacum 3 zile„Potențiale ținte pentru Rusia”: Ministerul rus al Apărării a publicat o listă a companiilor europene care ar produce drone pentru Ucraina
-
Actualitateacum 2 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 3 zileCE analizează ajutorul de stat acordat de România pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
-
Actualitateacum 2 zileTraduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileCele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
-
Actualitateacum 2 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum 2 zileNIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
-
Actualitateacum o ziUiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi




