Actualitate
România, Ucraina, limba și respectul reciproc
Atât noi, cât și reprezentanții Statului Român cu siguranță că am fi
amânat eventuale discuții despre nerespectarea drepturilor românilor din
Ucraina și a limbii române până după sfârșitul războiului, înțelegând întru
totul că acum nu este momentul oportun pentru a le aduce în discuție.
Foto: copii români din Ucraina. FOTO BucPress
Analiză realizată de Matei Blănaru
Dar iată
că cel care care le aduce în discuție în aceste momente dificile este tocmai
Kievul, adoptând și promulgând o lege
profund nedreaptă și la adresa minorității românești, așa că nu vedem motivul
pentru care noi am tăcea. Dacă Kievului nu i-a păsat suficient de mult încât să
le amâne, nici nu mai spunem să le rezolve pozitiv, atunci nici noi nu vedem un
motiv ca să o facem și le vom aduce în discuție.
Toate cele trei noțiuni enumerate primele în titlul analizei de mai sus,
respectiv geopolitica, securitatea și războiul par a oferi destule argumente Kievului pentru a implementa
o politică de deznaționalizare accentuată, care poate merge chiar și până la a interzice
a patra noțiune, respectiv limba română,
în bisericile din Ucraina. În școli se fac deja primii pași prin legea
minorităților naționale menționată mai sus.
Actualmente, se pare că în Ucraina se fac pași înspre interzicerea
Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Moscovei, printre altele, pe multe
motive pe care le considerăm bine întemeiate. Nu este un secret pentru nimeni
felul în care Moscova instrumentalizează în scopuri politice/geopolitice
bisericile aflate în subordonarea Patriarhiei Moscovei, la fel cum o face și în
Republica Moldova de atâta timp prin așa-zisul Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove (de notat, se
dorește a fi „al Întregii Moldove”!),
sprijinit de stat, care duce o veritabilă luptă împotriva credincioșilor și
clerului Mitropoliei Basarabiei, care ține de Patriarhia Română. Dacă ar fi să
extrapolăm un pic, am putea lesne observa cum în Republica Moldova Patriarhia
Română duce o luptă disproporționată împotriva influențelor rusești sprijinite
de stat, nefiind ajutată politic sau strategic nici de Statul Român (doar
financiar, uneori), în timp ce reprezentanți ai Statului Român de multe ori au
ales să se alieze acolo la nivel politic, personal sau strategic chiar cu
exponenți ai intereselor rusești, cum au fost Vladimir Plahotniuc, Vlad Filat
sau alții.
Revenind, potrivit unei analize de pe Europa Liberă
semnată de Carmen Valică, în Ucraina există acum circa 100 de biserici în care
se slujește în limba română și toate sunt subordonate mitropoliei ucrainene
care ține de Patriarhia Moscovei și care este acum cercetată de autoritățile
ucrainene. De ce bisericile în care se slujește în limba română aparțin de
această mitropolie? Motivul este unul foarte simplu – <pentru că aici li s-a permis să se roage în limba maternă, ceea ce
a fost mai important pentru ei decât orice subordonare. Cealaltă biserică, cea
sprijinită de autoritățile de la Kiev, este mai „națională”>, spune
Marin Gherman, un jurnalist originar din Cernăuți.
Deși noi am arătat mai sus că unele motive pentru care Kievul ar dori
interzicerea acestei mitropolii sunt cât se poate de reale, de justificate, nu
putem să nu observăm, așa cum o face același jurnalist citat mai devreme, că „Dacă va fi interzisă aceasta, nu este clar
care va fi soarta celor 100 de biserici în care românii se roagă acum în limba
română.” Așadar, după pretextul luptei Kievului împotriva influenței
rusești care a generat legea minorităților naționale menționată mai sus, de pe
urma căreia vor suferi toți etnicii români din Ucraina, aflați în pragul încă
unei deznaționalizări forțate, iată că din nou în urma luptei dintre Kiev și
Moscova, de data aceasta prin intermediul bisericilor, primii care vor pierde
vor fi din nou românii din Ucraina și limba română. De exemplu, acum câteva
luni, un cunoscut ierarh de origine română din Ucraina a fost amendat pentru o
procesiune a românilor din zona Cernăuți, deși acest ierarh s-a pronunțat
public împotriva și și-a criticat superiorul său ierarhic, patriarhul Kiril al
Moscovei. Dar au fost mai multe astfel de tatonări și presiuni asupra românilor
din regiunea Cernăuți și nu numai.
Revenind, ce va face România în acest caz, dacă se va interzice
slujirea în biserici în limba română, cum va reacționa? Pentru că dacă va face
ceea ce a făcut până acum, adică să se prefacă în mod naiv că va crede toate
promisiunile neonorate ale Kievului, va fi încă o pată pe obrazul greu încercat
al diplomației și politicii externe a României, dar și a prestigiului regional
al său și, deloc în ultimul rând, încă o palmă dată propriilor conaționali
pentru care, teoretic, Statul Român este răspunzător și el. Sau, la fel, dacă
Statul Român va privi în continuare cu aceeași pasivitate cum credincioșii
aparținând de Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova, subordonați
Patriarhiei Române, sunt discriminați acolo în favoarea Mitropoliei Chișinăului,
aflată sub Patriarhia Moscovei. Despre acestea s-a scris și în câteva analize
LARICS de aici sau de aici, unde se
punctează faptul că, deși financiar există ajutoare din România pentru
Mitropolia Basarabiei, la nivel politic sau strategic aceasta este inexistentă
pentru reprezentanții Statului Român.
În Ucraina, dincolo de lupta fizică din teren, asistăm și la o luptă
între limba rusă și cea ucraineană și între biserica supusă Kievului și cea
supusă Patriarhiei de la Moscova. În toate aceste lupte, pe bună dreptate,
România și românii au acordat și continuă să acorde ajutor Ucrainei și
ucrainenilor în fața invaziilor și nedreptăților rusești. Dar nu trebuie să
existe și un respect reciproc?
Bust al lui Mihai Eminescu din Chișinău
În anul 2013 trebuia inaugurat în regiunea Cernăuți un
bust al lui Mihai Eminescu și a fost decapitat
înainte de inaugurare.
Soluții. 1. Ar fi atât de ușor pentru Ucraina să rezolve această problemă a
apartenenței bisericilor românilor din Cernăuți la Patriarhia Moscovei, dacă
doar le-ar acorda libertatea de a folosi limba română în slujbele bisericești.
Pe românii din Ucraina nu îi interesează să aparțină canonic de Patriarhia
Moscovei, nu îi interesează această luptă dintre două identități străine lor,
care ambele le-au făcut rău, îndeosebi cea rusă, ci îi interesează să își poată
păstra preoții, bisericile și limba română, adică identitatea lor, după cum
afirma Marin Gherman în același articol Europa Liberă
menționat și mai devreme: „Oamenii care
sprijină încă această biserică îmi spun: îl criticăm pe Putin, sprijinim
refugiații ucraineni și armata ucraineană, oferim bani în sprijinul Ucrainei,
dar credem în preotul din biserica noastră și din comunitatea noastră”.
Dacă Patriarhia Ucrainei și Kievul le-ar garanta aceasta, atunci
problema ar fi fost de mult rezolvată. Dar, din păcate, unele mentalități de la
Kiev nu pot și nu vor să facă aceasta. Iar efectele nu au cum să fie pozitive
pe termen lung.
2. Sau,
ar mai exista o soluție – ca Statul Român să se implice pe lângă autoritățile
de la Kiev să permită Patriarhiei Române să deschide biserici în zonă sau să se
permită bisericilor românilor din Ucraina să revină sub Patriarhia Română, de
unde au fost în mod abuziv rupți după Al Doilea Război Mondial. Conform unui sondaj
despre românii din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, prezentat de
BucPress, o agenție de știri a românilor din Ucraina, 61% dintre respondenți
cred că ar fi o idee bună să se deschidă biserici aparținând Patriarhiei
Române, unde să se poată vorbi și sluji în limba română. De notat că 35% nu au
spus că nu ar dori aceasta, ci nu au dorit să răspundă, probabil de teama unor
represalii din partea autorităților Kievului, ceea ce spune multe despre
atmosfera din zonă. Dar, reluând ceea ce am spus mai devreme, dacă
reprezentanții Statului Român vor interveni la fel cum au făcut-o și în
Republica Moldova în sprijinul Mitropoliei Basarabiei (adică practic deloc),
atunci nu se va face nimic.
Argument. Sigur că, după cum am menționat, înțelegem rațiunile care stau în
spatele acestor politici de la Kiev, sau cel puțin pretextele pentru ele, s-a
vorbit mult despre acestea și despre amenințările generate de identitatea
rusofonă din Ucraina și încercările acesteia de a le contracara. Pe bună
dreptate, considerăm și noi, din multe puncte de vedere. Dar credem că nu
aceasta este calea de a rezolva această problemă. Nu suprimarea oricăror
minorități din Ucraina este calea de rezolvare, pentru că aceasta seamănă
izbitor de mult cu modul rusesc de a rezolva astfel de probleme. Ci rezolvarea
poate că ar trebui să fie chiar opusul acestor metode, respectiv generarea de
strategii și metode prin care să faci ca identitatea ucraineană să fie mai
atrăgătoare decât cea rusofonă, să fie mai modernă, mai umană, mai liberă, mai
empatică, sunt atât de multe moduri în care poți să faci ca o identitate să fie
mai atrăgătoare decât cea arătată acum de Moscova prin război, violență, prin
crimă, prin restrângeri de libertăți, prin minciuni, propagandă sau amenințări.
Dar atunci când tu ai face același lucru, dacă ai avea aceleași metode de
abordare, atunci tu nu oferi o variantă reală unei minorități rusofone.
Desigur că noi realizăm și faptul că momentul actual nu este unul
oportun ca noi să vorbim despre astfel de lucruri, desigur că noi realizăm și
faptul că am putea fi, în mod intenționat sau accidental, greșit interpretați.
Dar la București și la Kiev oare nimeni nu se întreabă dacă momentul actual
chiar era cel mai potrivit pentru a călca din nou și mai tare drepturile tot
mai diafane ale românilor din Ucraina și limba română de acolo, în mod
incredibil încă împărțită în „limbă
română” și „limbă moldovenească”?
Nimeni nu s-a întrebat dacă aceste lucruri nu pot cumva dăuna relațiilor,
încrederii și respectului reciproc, mai ales acum, când România ajută din toate
punctele de vedere Ucraina? Deși Stalin a fost fără îndoială un călău pentru
poporul ucrainean, fie și menționând numai Holodomorul,
iată că unele elemente ucrainene se folosesc fără nicio problemă de așa-zisa identitate moldovenească inventată de
Stalin și Kotovski împotriva identității românești. Despre „limba moldovenească” din Ucraina se poate citi într-o analiză LARICS de aici.
În această situație, dacă nimănui la Kiev nu i-a păsat și nimeni nu s-a
întrebat acolo dacă acesta era chiar momentul oportun pentru a face toate
aceste lucruri împotriva minorității românești și a limbii române, a
bisericilor românești din Ucraina, pentru a le implementa, atunci probabil că
nici noi nu ar trebui să ne întrebăm dacă era sau nu momentul oportun ca noi să
luăm act de ele, ci ne vedem obligați să luăm act de ele, din unele puncte de
vedere.
Noi am susținut și susținem încă de la începutul războiului primirea ucrainenilor de către
România și români și despre cum este absolut esențial, deopotrivă
politic și uman, să primim refugiați ucraineni și să continuăm să ajutăm în
această direcție și în orice alte direcții posibile, politic, economic,
militar. Imperiile și mentalitățile imperialiste, ca cea de la Moscova, nu
trebuie să își mai aibă locul în societățile noastre de astăzi. Iar despre
mentalitatea imperialistă de la Moscova noi avertizam chiar și în preziua
începerii invaziei din Ucraina, analiză disponibilă aici,
dar și cu câteva săptămâni mai devreme, analiză disponibilă aici.
Dar pe de altă parte nu putem nici să închidem ochii și să ne prefacem
că nu vedem cum în lupta aceasta dintre limba ucraineană și cea rusă, cea care
pierde este limba română din regiunea Cernăuți, din Transcarpatia și din
Bugeac. Nu putem să ne prefacem că nu vedem cum în lupta dintre biserica
ucraineană și cea rusă, cele care pierd sunt bisericile românești din regiunea
Cernăuți.
Iar aici trebuie să recunoaștem și o vină a reprezentanților Statului
Român – fără a mai reaminti faptul că de 30 de ani toate guvernele din România
au neglijat și trădat minoritatea românească din Ucraina, trebuie să punctăm
recentele desfășurări de evenimente legate de legea minorităților naționale din
Ucraina și drepturile lor tot mai puține, tot mai restrânse pe an ce trece.
Este limpede că se dorește asimilarea completă sau dispariția lor prin orice
mijloace necesare și posibile în acest moment. Iar reacțiile Statului Român au
fost extrem de palide, de letargice, chiar dacă a existat un comunicat recent cu o notă de protest.
Probabil că, pentru ceea ce eram noi obișnuiți, acestea au părut drept reacții
energice, dar în mod real nu au fost nici măcar pe aproape pe lângă ceea ce ar
fi trebuit să fie și să denote o reală preocupare și interes pentru subiect.
Sinceri să fim, nici nu putem să ne mirăm că reacția Ucrainei la aceste
slabe note de protest a fost una de a le ignora complet, după atâtea alte promisiuni
neonorate cu alte ocazii, atâta timp cât Statul Român este dispus să ajute
necondiționat Ucraina. Atâta timp cât indiciile sunt clare pentru politicienii
de la Kiev că tirurile cu cereale ucrainene vor continua să circule
nestingherite pe șoselele României dinspre Ucraina, sau convoaiele cu armament
și diferite ajutoare militare și civile, generatoare electrice, plus multe
altele, nu vor întâmpina niciodată vreun blocaj rutier, politic, administrativ
sau de orice altă natură, ci vor circula nestingherite dinspre România înspre
Ucraina, este lesne de închipuit și de văzut cum Ucraina nu va lua în seamă
nicio notă de protest a României referitor la încălcarea oricăror norme de bună
vecinătate, de bun-simț și de respect reciproc referitor la minoritatea
românească din Ucraina, la bisericile lor și la limba română. Dar oare ar fi
mai atent Kievul dacă toate aceste indicii ar fi poate ușor confuze la un
moment dat? Desigur că nu vorbim despre întreruperea acestor ajutoare esențiale,
ci doar despre o punere ușor diferită a problemelor importante atât pentru
România, cât și pentru Ucraina, unde ar trebuie să ne înțelegem în mod reciproc
sensibilitățile și prioritățile și să ne ajutăm reciproc cu ele. Relația nu
poate fi deloc unilaterală.
Nu ne referim aici și la ajutorul pe care România îl acordă
refugiaților ucraineni, pentru că acesta ar trebuie să continue indiferent de
unele greșeli ale politicienilor de la Kiev sau ale politicienilor de la
București. Atunci când putem face ceva în această privință, atunci când putem
ajuta, oamenii simpli nu trebuie să sufere pentru greșelile și lipsa de viziune
a politicienilor lor, iar noi, în România, înțelegem aceasta foarte bine. Dar,
după cum am arătat mai sus, există și alte puncte pe agenda bilaterală unde
interesele României și românilor pot fi puse în balanță și susținute mult mai
ferm.
Copii ucraineni refugiați în România. Sursa: © UNHCR/Andrew McConnell
Această lipsă de viziune și de înțelegere de la Kiev este posibil să
afecteze pe termen mediu și lung relațiile dintre societatea românească și cea
ucraineană. Și ar fi păcat, pentru că în contextul acestui război există o
posibilitate reală de o apropiere fără precedent și o reconciliere istorică
definitivă între societățile noastre. Cu atât mai mult cu cât în aceste clipe
grele oamenii simpli din Ucraina, așadar o parte a societății ucrainene, pot să
vadă într-adevăr cum sunt românii, cum este societatea românească, iar
societatea românească poată să vadă într-adevăr cum ucrainenii obișnuiți sunt
și ei doar oameni simpli la fel ca și noi, care trec prin clipe grele. Umanitatea
ne apropie, în timp ce deciziile politice mai ales de la Kiev, dar și de la
București, fără viziune și fără o reală înțelegere a realităților societale,
pot să ne despartă.
Reacțiile societății românești la toate aceste evoluții de la Kiev au
fost și ele foarte palide, cu siguranță influențate și ele de teama ca unele
eventuale proteste să nu fie considerate atitudini „pro-ruse” în acest context extrem de sensibil. Sigur, este
adevărat că uneori chiar și în societatea noastră este greu de diferențiat
între atitudini reale „pro-ruse” ale
unora care au fost/sunt apropiați ai intereselor rusești de aici, despre care
și urmează să facem o analiză, și altfel de atitudini. După cum au dovedit-o
nenumărate analize de ale noastre, ca de exemplu și aceasta recentă de aici,
ca să folosim un eufemism, nu suntem sub nicio formă admiratori ai politicilor
sau societății ruse actuale. Dar nu este nimic „pro-rus” în a apăra interesele naționale ale României și ale
comunităților românești de peste granițe.
Astfel că putem spune explicit, ca să nu existe niciun fel de confuzii
– din nenumărate puncte de vedere, este normal, este obligatoriu chiar ca
România să ajute Ucraina prin absolut orice mijloace este posibil în acest
moment, până la sfârșitul conflictului și chiar și după. Dar pe de altă parte
și Ucraina trebuie să dea dovadă de reciprocitate în privința drepturilor
românilor de acolo și de respect reciproc. Nu se poate una fără cealaltă și,
din nou punctăm că, mai ales în acest context atât de dificil al războiului, nu
înțelegem de ce la Kiev există unii care vor să facă aceasta și care astfel
înțeleg să conducă relații bilaterale care ar putea/trebui fi chiar și mai
apropiate.
Concluzii. Atât la București, cât mai ales la Kiev, noi suntem preocupați să
căutăm, de cele mai multe multe ori pe bună dreptate, dar și uneori în mod
paranoic, „pro-rușii” dintre noi. În
timp ce uităm sau ignorăm că de fapt propriile mentalități de la Kiev fac de
multe ori mult mai mult rău relațiilor româno-ucrainene decât ar putea-o face
vreodată Moscova. Și lucrul acesta a fost vizibil atât pe timp de pace, cât și
pe timp de război.
Trebuie să fim conștienți că ura dintr-o societate, odată dezlănțuită,
nu mai face prea bine deosebirea dintre aliați și dușmani, dintre prieteni și
inamici. Câteodată este de ajuns doar să vorbești o altă limbă într-o biserică
pentru a o dezlănțui și nu vrem să ajungem până acolo.
Sperăm ca atât clasa politică de la Kiev, cât și societatea ucraineană,
în ansamblul ei, să nu meargă pe această cale și, chiar dacă este dificil de
văzut limpede printre bombardamente, în întuneric și frigul lăsat de
distrugerea infrastructurii critice din Ucraina, să înțeleagă bine cine le sunt
adevărații dușmani și cine ajută cu orice riscuri, așa cum o face România, deși
situația economică, socială sau politică nu este una neapărat de invidiat nici
aici. Sau cine își pierde viața deseori luptând pentru Ucraina, ca atâția
etnici români din regiunea Cernăuți, 80% dintre minoritarii români declarând că au
rude, prieteni sau cunoscuți care luptă sau au luptat pe front.
Ar trebui să se înțeleagă limpede la Kiev că, dacă ajutorul nostru
umanitar pentru refugiații ucraineni este și va fi necondiționat (nu suntem o societate care se răzbună pe
oamenii simpli dintr-o altă societate pentru lipsa de interes sau de viziune a
conducătorilor lor sau pentru frustrările din propria noastră societate),
celelalte tipuri de ajutor, începând de la cel politic, economic, militar pot
fi condiționate și de respectul reciproc. Iar respectul reciproc începe de la
felul în care ne tratăm unii altora minoritățile. Iar aici statul ucrainean ne
este dator. Nu credem că este cazul sa punctăm aici modul în care este tratată
minoritatea ucraineană în România și modul în care este tratată minoritatea
românească în Ucraina de 30 de ani.
Români din Ucraina
Atât la București, cât și la Kiev trebuie să se
înțeleagă faptul că „interesele
naționale” nu sunt o sumă de noțiuni abstracte care pot fi tranzacționate
după cum li se pare convenabil unora sau altora, ci se referă la oameni –
printre care inclusiv la ucraineni din România, cât și la români din Ucraina.
Astfel de acțiuni ale Kievului,
dublate de inacțiuni ale
Bucureștiului nu fac decât să lase loc liber răspândirii narațiunilor
dăunătoare nouă și prielnice Rusiei în societățile noastre, Rusie care astfel
nu mai are nevoie să facă nimic pentru a ne dezbina și a ne submina atât
încrederea reciprocă, dar și încrederea propriilor noastre societăți – prin
deciziile și politicile lor greșite, o fac unii factori de decizie singuri.
Matei Blănaru este doctorand al Universității din București și cercetător asociat la
CSSR din cadrul ISPRI – Academia Română.
Actualitate
Marele premiu la Loto 6/49, câștigat cu un bilet de 24,50 lei. Unde a fost jucat și cât încasează norocosul
Un jucător a câștigat marele premiu la Loto 6/49, în valoare de peste 3,32 milioane de euro, la tragerea de joi, 22 octombrie 2026. Biletul norocos a costat doar 24,50 de lei și a fost completat printr-o aplicație mobilă, potrivit Loteriei Române.
Foto: Profimedia
Premiul de categoria I se ridică la 17.760.754,40 de lei, iar biletul câștigător a fost jucat prin aplicația mobilă AmParcat.ro. Acesta a inclus trei variante simple la Loto 6/49, pentru care jucătorul a plătit în total 24,50 de lei.
Câștigul de joi este al treilea premiu de categoria I acordat în acest an la Loto 6/49.
Ultima dată, marele premiu al jocului a fost câștigat pe 13 august 2026. Atunci, valoarea acestuia a fost de 52.839.623,04 lei.
Potrivit regulamentului pentru organizarea și administrarea jocurilor loto tradiționale, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.
La tragerile organizate joi de Loteria Română au fost extrase numerele câștigătoare pentru toate cele șase jocuri loto.
Celelalte numere extrase joi, 22 octombrie, au fost:
- Noroc: 9, 1, 7, 5, 9, 3, 4
- Joker: 6, 43, 7, 25, 26 + 18
- Noroc Plus: 0, 6, 7, 1, 2, 8
- Loto 5/40: 9, 33, 22, 40, 13, 14
- Super Noroc: 8, 1, 7, 4, 4, 3
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-23T05:08:08.849Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/societate/marele-premiu-la-loto-649-castigat-cu-un-bilet-2565926.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”societate”,”marele-premiu-la-loto-649-castigat-cu-un-bilet-2565926.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/marele-premiu-la-loto-649-castigat-cu-un-bilet-2565926.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Casele de marcat automate, mai costisitoare decât se așteptau supermarketurile. De ce revin unii comercianți la casieri
După investiții importante în casele de marcat automate, menite să reducă cheltuielile cu personalul și să accelereze procesul de plată, unele lanțuri de supermarketuri își regândesc strategia și revin la casele cu casieri. Economisirile anticipate sunt diminuate de furturi, erori de scanare și costuri suplimentare de supraveghere și întreținere. Un studiu recent arată că pierderile de inventar pot crește semnificativ odată cu introducerea sistemelor self-checkout. Când ajunge automatizarea să coste mai mult decât se anticipa și ce lecții pot învăța retailerii din România?
Casele de marcat automate, între reducerea cheltuielilor și creșterea pierderilor pentru retaileri Foto: Pixabay
Pierderile cresc, iar unii comercianți renunță la casele automate
Un studiu publicat în iunie 2026 de Universitatea din Leicester, din Marea Britanie, în colaborare cu organizația ECR Retail Loss, arată că pierderile de inventar au crescut, în medie, cu 22% în primul an după introducerea caselor de marcat automate. Cercetarea, coordonată de profesorul Matt Hopkins, a analizat date de la 39 de retaileri, cu o cifră de afaceri anuală cumulată de aproximativ un trilion de euro.
Raportul arată și că magazinele care utilizează sisteme self-checkout înregistrează, în medie, pierderi de inventar cu 33% mai mari decât unitățile comparabile fără această tehnologie. Cele două rezultate măsoară lucruri diferite: primul urmărește evoluția pierderilor după introducerea caselor automate, iar al doilea compară magazine care folosesc sisteme de plată diferite.
Pierderile nu sunt provocate exclusiv de furturi. Printre cauze se numără și produsele care nu sunt scanate, erorile de identificare a articolelor și dificultățile întâmpinate la utilizarea echipamentelor. Potrivit cercetării, între 1% și 4,8% dintre tranzacțiile efectuate la casele automate includ produse care nu au fost scanate.
Un alt semnal vine din Statele Unite, unde utilizarea caselor de marcat automate a scăzut în rândul micilor comercianți chestionați de compania americană Toast. Potrivit unui sondaj publicat în septembrie 2026, 36% dintre cei 340 de responsabili de decizie intervievați au declarat că folosesc sisteme self-checkout, față de 43% în anul precedent. Cercetarea a vizat magazine alimentare, de proximitate și de băuturi din SUA, care operează cel mult 16 unități. Rezultatele indică o scădere a utilizării tehnologiei în eșantionul analizat.
Această evoluție nu înseamnă, însă, că micii comercianți renunță la digitalizare. Același sondaj arată că 75% dintre respondenți intenționează să majoreze investițiile în tehnologie în următoarele 12 luni, față de 64% în anul precedent. Printre soluțiile vizate se numără etichetele electronice de preț și automatizarea procesării facturilor.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Dollar General, lanț american de magazine cu prețuri reduse, care și-a schimbat strategia în 2024 pentru a combate pierderile de marfă. Compania a anunțat în documentele sale financiare că a eliminat sau a restricționat utilizarea caselor self-checkout în aproximativ 12.000 de magazine, transformând o parte dintre terminale în case asistate de angajați. Decizia a fost motivată de pierderile de inventar, inclusiv cele provocate de furturi, dar și de dorința de a îmbunătăți experiența clienților.
Un an mai târziu, în primul trimestru din 2025, Dollar General a raportat o creștere a marjei brute la 31%, cu 0,78 puncte procentuale față de perioada similară a anului precedent. Reducerea pierderilor de inventar s-a numărat printre factorii care au contribuit la îmbunătățirea rezultatului, alături de modificările adaosurilor comerciale. Prin urmare, creșterea marjei nu poate fi atribuită exclusiv schimbării sistemului de plată.
Când economia de personal nu se transformă în profit
Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing, explică pentru „Adevărul” că evaluarea unei investiții în automatizare trebuie să depășească simplul calcul al salariilor economisite.
„Există o diferență fundamentală între reducerea costului unei operațiuni și îmbunătățirea profitabilității întregului business”, spune el.
Casele automate presupun cheltuieli cu echipamentele, mentenanța și supravegherea, în timp ce angajații continuă să intervină pentru rezolvarea erorilor.
„Automatizarea nu elimină neapărat munca, ci o redistribuie. O parte este transferată consumatorului, care devine propriul casier. Alta rămâne în sarcina angajaților, care trebuie să supravegheze simultan mai multe terminale și să rezolve excepțiile”, precizează specialistul.
Ce au subestimat managerii
Deciziile de automatizare pot fi influențate și de modul în care conducerea companiilor evaluează riscurile. Andrei Tarnovski menționează optimismul excesiv, imitarea concurenților și tendința managerilor de a căuta dovezi care le confirmă propriile decizii.
„Automatizarea este un instrument, nu un obiectiv de business în sine”, atrage el atenția.
Un alt risc pentru retaileri este să continue investițiile în casele de marcat automate doar pentru că au cheltuit deja sume importante, chiar dacă rezultatele nu justifică aceste costuri. În economie, acest comportament este cunoscut drept sunk cost fallacy (eroarea costurilor irecuperabile).
Câți bani aruncăm la gunoi odată cu mâncarea. Obiceiurile care ne umflă factura fără să ne dăm seama
„Managerul bun nu este cel care nu greșește niciodată, ci cel care recunoaște suficient de repede când realitatea îi contrazice ipotezele și are disciplina să schimbe direcția”, crede acesta.
De ce clienții pot prefera casierii
O cercetare realizată de Universitatea Drexel din Philadelphia, Statele Unite, și publicată în ianuarie 2024 în revista științifică Journal of Business Research, arată că utilizarea caselor de marcat tradiționale poate contribui la fidelizarea clienților. În urma a cinci studii, cercetătorii au constatat că persoanele care plătesc produsele unui casier manifestă o disponibilitate mai mare de a reveni în același magazin decât cele care folosesc sistemele self-checkout. Diferența este mai pronunțată în cazul cumpărăturilor care depășesc 15 produse și se reduce atunci când clienții achiziționează puține articole.
Explicația ține de efortul transferat consumatorului. La casele automate, clientul trebuie să scaneze produsele, să le împacheteze și să finalizeze singur plata, în timp ce la casele tradiționale beneficiază de asistența unui angajat. Cercetătorii au constatat că efortul economisit și percepția că beneficiază de serviciile la care se așteaptă din partea magazinului influențează fidelitatea consumatorilor, un factor important pentru capacitatea retailerilor de a păstra clienții și de a genera vânzări repetate.
La rândul său, Claudia Badea, owner al Cărți, Dulciuri și Flori, cu 21 de ani de experiență în funcții manageriale, de la director de hipermarket la membru în boardul unei mari rețele de hipermarketuri din România, consideră că schimbarea reflectă și o nevoie a consumatorilor.
„Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, în care petrecem atât de mult timp în fața ecranelor și interacționăm tot mai mult prin intermediul rețelelor sociale, paradoxal, ne dorim tot mai mult să ne întoarcem la interacțiunea reală. Căutăm empatie, conexiune, familiaritate și sentimentul de apartenență la o comunitate. Iar retailul nu face excepție”, declară ea pentru „Adevărul”.
Preferințele cumpărătorilor diferă însă în funcție de numărul produselor achiziționate și de timpul disponibil. Pentru cumpărăturile rapide, autonomia poate conta mai mult decât interacțiunea cu un angajat.
„Compania percepe self-checkout-ul ca pe un serviciu mai eficient, dar clientul îl poate percepe ca pe o sarcină suplimentară pe care trebuie să o îndeplinească singur, fără să primească ceva în schimb”, explică Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing.
Target a limitat casele automate la zece produse. Ce rezultate a obținut
În martie 2024, retailerul american Target a modificat sistemul de plată în majoritatea celor aproape 2.000 de magazine din Statele Unite, limitând utilizarea caselor self-checkout la cumpărături de maximum zece produse. În paralel, compania a suplimentat numărul caselor deservite de angajați, pentru clienții cu coșuri mai mari sau care preferă asistența unui casier.
Câți bani de buzunar ar trebui să primească un copil. Ce faci dacă îi cheltuiește pe toți din prima zi
Potrivit datelor publicate de Target în mai 2025, timpul total de procesare a tranzacțiilor s-a redus cu aproape 8%, luând în calcul atât casele automate, cât și pe cele tradiționale. Totodată, indicatorul de satisfacție a clienților privind timpul de așteptare la plată a crescut cu cinci puncte, iar cel referitor la interacțiunea cu angajații, cu trei puncte. Compania a raportat și o creștere a ponderii clienților care aleg casele cu personal. Aceste rezultate sunt raportate de retailer și nu permit stabilirea contribuției individuale a fiecărei măsuri.
Pentru Andrei Tarnovski, cazul Target ilustrează importanța adaptării investițiilor în automatizare la comportamentul consumatorilor. „Nu trebuie să oferi aceeași experiență tuturor clienților doar pentru că ai capacitatea tehnologică de a o face”, adaugă el.
Vor reveni mai mulți casieri și în supermarketurile din România?
Claudia Badea consideră că unele companii au implementat sistemele automate înainte ca tehnologia să fie suficient de bine testată. Altele au investit în soluții mai performante, reducând o parte dintre vulnerabilități. „Cred că soluția nu este să alegem între tehnologie și om, ci să găsim echilibrul dintre ele. Automatizarea poate aduce eficiență, rapiditate și confort, dar nu poate înlocui în totalitate valoarea unei interacțiuni umane autentice”, consideră aceasta.
Totuși, Andrei Tarnovski avertizează că experiența retailerilor străini nu poate fi extrapolată automat la piața românească. Fără date despre costurile de operare, pierderi, economii și satisfacția clienților, profitabilitatea investițiilor locale nu poate fi evaluată corect.
„Din perspectiva managementului, aș paria pe un model mixt, dar adaptat fiecărui magazin, nu pe o formulă standard aplicată întregii rețele”, susține acesta.
În acest model, casele automate ar putea deservi cumpărăturile rapide, iar cele tradiționale ar rămâne disponibile pentru coșurile mari și clienții care au nevoie de asistență.
„Întrebarea mai corectă nu este câți casieri putem înlocui cu tehnologie, ci unde tehnologia creează mai multă valoare decât alternativa umană”, conchide specialistul.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-22T23:01:14.050Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/societate/casele-de-marcat-automate-mai-costisitoare-decat-2565535.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”societate”,”casele-de-marcat-automate-mai-costisitoare-decat-2565535.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/casele-de-marcat-automate-mai-costisitoare-decat-2565535.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Scandal de etică la Curtea de Conturi: Inspectorii din Bihor, luați în vizor după un chef în timpul programului la o cabană verificată periodic
Comitetul de etică al Curții de Conturi s-a autosesizat și a demarat o analiză internă după apariția în presă a imaginilor de la petrecerea la care au luat parte angajații Camerei de Conturi Bihor, organizată în timpul programului, la o cabană silvică din Băile Felix, de ziua directorului adjunct al instituției. Scandalul a stârnit reacții în mediul public, în contextul în care auditorii Curții de Conturi au atribuții de verificare a modului în care sunt gestionate fondurile și resursele publice.
„Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la o întâlnire la care au participat miercuri, 21 octombrie a.c., reprezentanți ai Camerei de Conturi Bihor, Comitetul de etică al Curții de Conturi s-a autosesizat și analizează această situație” a transmis joi, 22 octombrie, Curtea de Conturi.
Instituția a precizat că verificările sunt efectuate în baza prevederilor Codului Etic al Curții de Conturi și ale Statutului auditorului public extern.
Reacția Curții de Conturi vine după ce în presă au fost publicate imagini controversate de la eveniment.
Unitatea care a găzduit cheful era verificată periodic de auditorii Camerei de Conturi Bihor
Potrivit publicației eBihoreanul la întâlnire au fost prezenți aproape toți angajații Camerei de Conturi Bihor, cu excepția a două persoane aflate în concediu. Cheful a avut loc la cabana Ocolului Silvic Oradea din Băile Felix, aflată în administrarea Direcției Silvice Bihor, instituție care este verificată periodic de auditorii Camerei de Conturi.
Jurnaliștii publicației bihorene i-au surprins pe participanți jucând remi și cărți, în timp ce pe mese se aflau alimente, sticle și pahare cu vin.
Angajații, surprinși cu vinul și cărțile de joc pe masă Foto: Bihoreanul.ro
Petrecerea, organizată de ziua directorului
Evenimentul a fost organizat cu ocazia împlinirii vârstei de 64 de ani de către directorul adjunct Nicușor Burtă. După apariția reporterilor, mai mulți participanți au părăsit încăperea, lăsând în urmă telefoane mobile, haine și jocurile de masă.
Întrebat despre natura întâlnirii, Călin Ladăr Cadariu, directorul Camerei de Conturi Bihor, a declarat că activitatea a îmbinat aniversarea unui coleg cu o sesiune de formare profesională.
„Sărbătorim ziua unui coleg, e ziua lui și am… Facem și o pregătire profesională…”, a afirmat acesta, citat de eBihoreanul.
Potrivit directorului, sesiunea de pregătire fusese anunțată încă de luni pe grupul intern de comunicare și urma să fie consemnată ca activitate de formare profesională, cu o durată de patru ore, în cadrul celor 40 de ore de pregătire obligatorii anual pentru fiecare angajat.
Cadariu a susținut că în cadrul întâlnirii au fost discutate și aspecte profesionale.
În ceea ce privește costurile evenimentului, auditoarea Liliana Durgheu, care ar fi închiriat cabana, a declarat că suma de 3.000 de lei a fost achitată prin contribuția egală a celor 22 de participanți.
Directorul Direcției Silvice Bihor, Teodor Suciu, a precizat că spațiul nu a fost închiriat instituției, ci unei persoane fizice. Reprezentanții Camerei de Conturi susțin că toate cheltuielile au fost suportate din fonduri proprii.
Referitor la băuturile alcoolice observate la fața locului, directorul instituției a afirmat că nimeni nu consuma alcool și că paharele cu vin aveau doar un caracter simbolic.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-22T16:46:06.838Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-locale/oradea/scandal-de-etica-la-curtea-de-conturi-inspectorii-2565859.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-locale”,”oradea”,”scandal-de-etica-la-curtea-de-conturi-inspectorii-2565859.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-locale/oradea/scandal-de-etica-la-curtea-de-conturi-inspectorii-2565859.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Marele premiu la Loto 6/49, câștigat cu un bilet de 24,50 lei. Unde a fost jucat și cât încasează norocosul
Un jucător a câștigat marele premiu la Loto 6/49, în valoare de peste 3,32 milioane de euro, la tragerea de...
Casele de marcat automate, mai costisitoare decât se așteptau supermarketurile. De ce revin unii comercianți la casieri
După investiții importante în casele de marcat automate, menite să reducă cheltuielile cu personalul și să accelereze procesul de plată,...
Scandal de etică la Curtea de Conturi: Inspectorii din Bihor, luați în vizor după un chef în timpul programului la o cabană verificată periodic
Comitetul de etică al Curții de Conturi s-a autosesizat și a demarat o analiză internă după apariția în presă a...
FLOTA ZOR: Investiții care duc mai departe promisiunea unor livrări mai eficiente
24 de autocamioane și 12 remorci noi înseamnă mai mult decât o flotă modernizată. Pentru Poșta Română, investiția consolidează capacitatea...
Jocurile zilei de la „Adevărul”. Integrama de joi, 22 octombrie, are 77 de definiții interesante cu tema „Joc de iunie”
Cititorii „Adevărul” au la dispoziție, pe telefon, tabletă sau computer, rubrica „Jocurile zilei”, care reunește provocări menite să le testeze...
Donald Trump susține că sfârșitul războiului din Ucraina „nu a fost niciodată atât de aproape”
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, 21 octombrie, că încheierea războiului din Ucraina este aproape, susținând că negocierile se...
Vești pentru pensionarii militari: indexarea ar putea fi mai mare decât la civili. Ce spune ministrul Muncii despre vârsta de pensionare
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că nu va exista un nou proiect de creștere a vârstei de pensionare în...
-
Uncategorizedacum 3 zileCu 60% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, trimise de consumatori către CSALB
-
Stirea zileiacum 3 zileSwitchfoot vine în România! Tu ți-ai luat biletul? 🤘
-
Breakingacum 3 zileÎncă un cap de porc, descoperit la firma asociată cu Marius Lulea, după incidentul de la domiciliu. Ce acuză cofondatorul AUR
-
Actualitateacum 3 zile„Justițiarul din Berceni”, reținut pentru 24 de ore. Un bărbat îl acuză că l-a bătut și sechestrat
-
Uncategorizedacum 3 zileAircash lansează cardurile virtuale gratuite: o nouă opțiune pentru plățile de zi cu zi
-
Anunturiacum 3 zilePariază mai ușor ponturi de la experți cu Bet Slip-ul de la biletu-zilei.com
-
Socialacum 2 zile„Bullyingul în educație. Prevenție. Responsabilitate. Soluții.” – Dialog instituțional la Palatul Parlamentului pentru protejarea copiilor și construirea unui mediu educațional sigur
-
Breakingacum 3 zile„Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” începe marți, 20 octombrie, de la ora 20:30, live pe Gândul. În exclusivitate, Mihail Neamțu, analiza Guvernulului Niculescu. Cine câștigă și cine pierde în noul joc politic