O dronă ucraineană Bayraktar a fost și ea atacată cu turbulențele produse de motoarele unui avion Suhoi 27, la fel ca în cazul dronei americane Reaper, dar fără să existe coliziune: aparatul fără pilot a pierdut sute de metri în altitudine, dar a fost redresat, în final, de echipajul de la sol
Metoda prin care a fost doborâtă în urmă cu câteva zile drona americană MQ-9 Reaper pare deja o tehnică de luptă standard a piloților militari ruși după ce, similar incidentulului în urma căruia un aparat al US Air Force s-a prăbușit în Marea Neagră: un sistem fără pilot Bayraktar TB2 ucrainean a fost hărțuit și puternic destabilizat în aceeași manieră de aviația fostei Armate Roșii.
Conform unui clip video făcut public de mai multe platforme media, drona ucraineană Bayraktar TB2 a fost atacată de piloții ruși deasupra Mării Negre, tot în apropierea Crimeei. Videoclipul arată două încercări de doborâre a dronei Bayraktar TB2. Nu este clar dacă cele două încercări au fost făcute de același avion de vânătoare sau, așa cum a fost cazul dronei americane MQ-9 Reaper, au fost implicate două avioane de luptă.
Cert este că rușii au folosit aceeași metodă utilizată inițial și la drona americană. Este vorba de „jet wash”, adică efectul de jet al reactoarelor, care a reușit să perturbe serios deplasarea dronei de fabricație turcească. Astfel, după primul atac, inițial, drona a intrat într-un zbor necontrolat și a pierdut serios din altitudine. În momentul în care pilotul a reușit redresarea ei, drona zbura la altitudinea de puțin peste 5.500 de metri, după ce inițial se afla la un plafon de 6.100 de metri. Un mic calcul ne arată că, până să fie redresată, drona operată de militarii ucraineni a pierdut aproximativ 600 de metri în numai câteva secunde. Cel de-al doilea atac cu efectul de jet a fost și mai puternic, drona fiind redresată cu 300 de metri mai jos. Tot incidentul a fost filmat de camera de la bordul dronei.
De la derută la incompetență
Pentru experții militari nu este prea clar de ce pilotul rus nu și-a folosit armamentul din dotare ca să distrugă drona ucraineană. Astfel, într-o abatere totală de la practica sa obișnuită de a doborî sistemele aeriene operate de armata ucraineană, Su-27 s-a folosit de turbulențe produse de motoare în loc să lovescă decisiv aparatul de zbor al adversarilor. Această tactică ciudată a lăsat impresia că pilotul fostei Armate Roșii nu a putut descifra dacă drona aparținea sau era operată de Ucraina. Cel mai probabil, aceasta nu era inscripționată, așa că, derutat, pilotul rus a ales să fie prudent, nu a recurs la un atac direct.
Cel mai probabil, drona americană MQ-9 Reaper ar fi avut aceeași soartă dacă pilotul Su-27 Flanker care a atacat-o nu ar fi fost atât de incompetent atunci când a încercat intimideze operatorul american apelând, la fel, de turbulențele produse de motoare. Concret, după cel de-al doilea atac, operatorul american a pierdut comunicațiile cu drona pentru peste un minut, iar când acestea au fost restabilite se putea observa că elicea aparatului a fost puternic avariată la cel puțin două pale, iar acest lucru se putea întâmpla numai în urma unui impact.
Schimbarea de tactică
Tehnica agresivă a piloților ruși nu a rămas fără urmări. În urma incidentului cu drona MQ-9 Reaper, experții militari americani au decis să schimbe oarecum tactica din cauza riscului de escaladare cu Rusia. Astfel, dronele americane zboară acum la o distanță mai mare față de Crimeea, mai ales că acuratețea informațiilor culese din teren nu este modificată semnificativ. Astfel, se evită un eventual contact cu piloții rușii, iar cantitatea de informații despre mișcările fostei Armate Roșii din Crimeea rămâne, în principiu, aceeași.
Cel puțin așa s-a întâmplat cu câteva zile în urmă cu drona Northrop Grumman RQ-4B Global Hawk cu indicativul FORTE10. A decolat de pe baza Sigonella-Italia și zburând la o altitudine de 17.000 de metri a ajuns în România, unde a patrulat în buclă în perimetrul Tudor Vladimirescu, Brăila, Babadag și Năvodari. După ceva timp, FORTE10 a ieșit totuși să zboare și deasupra Mării Negre așa cum o făcea până la incidentul cu sora mai mică MQ-9 Reaper, dar pe un curs aflat mult mai la sud, mai apropiat de Turcia, tocmai pentru a păstra o distanță mai mare față de Crimeea. După ce a patrulat numai câteva ore deasupra Mării Negre, FORTE10 s-a întors deasupra României pentru a continua misiunile de supraveghere ale mișcărilor rușilor în Ucraina.
