Silvia Murzacov, studentă la Facultatea de Inginerie din Galați, a conceput un soft care identifică orice discrepanță în mimica feței, mișcarea buzelor și chiar a corpului dintr-un fișier video, demascând astfel orice falsificare a conținutului.
Silvia Murzacov FOTO Florin Marin Bogdan
Silvia Murzacov (23 de ani), studentă în anul II la
Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, specializarea Informatică Aplicată în
Ingineria Materialelor, a dezvoltat recent un soft care permite identificarea
rapidă a fișierelor video care sunt modificate pentru a răspândi imagini și
știri false. Pe scurt, deepfake-uri.
Algoritmul creat de Silvia permite
utilizatorului să afle dacă un fișier video la care se uită a fost sau nu modificat
de către cei care îl distribuie prin identificarea discrepanțelor din mimica
feței și voce.
„Totul a început cu glume, cu meme-uri (n.r. imagini modificate intenționat prin intermediul creativității umane), ca apoi să se
înțeleagă că diverse persoane pot fi puse în situații jenante sau chiar
compromițătoare”, a explicat studenta pe scurt pentru „Adevărul” cum au evoluat deepfake-urile.
Pandemia
de Covid și războiul din Ucraina au fost subiectul a zeci de mii de
deepfake-uri.
„Este suficient ca cineva să ia un fișier video, să suprapună un
alt sunet peste cel original din videoclip și să creeze pe calculator o mimică
a feței care să dea impresia falsă că acea persoană transmite un anumit mesaj,
așa cum vrea autorul”, detaliază Silvia conceputul de deepfake.
Maia Sandu, sursă de inspirație pentru
crearea softului
Tânăra, originară din Republica Moldova, spune că
ideea creării softului i-a venit după ce în țara vecină a fost distribuit masiv
un deepfake ce a avut-o ca țintă pe Maia Sandu, președintele țării.
Softul conceput
de Silvia identifică orice anomalie în mișcarea buzelor, a mușchilor feței și
mișcările corpului raportat la mesajul pe care autorul deepfake-ul îl transmite
prin fișierul video. Unele din aceste mișcări se repetă în mod ciudat, altele
se întrerup bizar în timpul derulării videoclipului, iar softul creat de Silvia
le reperează imediat.
„Persoanele care concep aceste falsuri nu sunt
întotdeauna foarte atente la detalii, iar softul creat de Silvia identifică
aceste discrepanțe, aceste mici anomalii, iar atunci avem certitudinea că avem
de-a face cu un deepfake”, punctează Florin Marin Bogdan, doctor inginer şi şef
de lucrări la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Dunărea de Jos”
din Galați, dar și coordonatorul Cercului Ştiinţific Studenţesc de Informatică
Aplicată în Ingineria Materialelor, din care face parte și studenta din
Republica Moldova.
Acces gratuit la algoritm
Algoritmul conceput de Silvia arată o linie roșie pe
ecranul calculatorul pe care rulează softul în momentul în care a fost
identificată o mișcare sau un sunet care nu corespund realității, marcând
astfel anomalia.
Softul creat de
studenta de la Galați a pornit de la conceputul de vedere artificială, ce se
traduce prin folosirea mai multor tehnici de scoatere a informațiilor dintr-o
imagine, a căror autenticitate este verificată apoi cu ajutorul inteligenței
artificiale.
Pe piață au fost lansate mai multe softuri asemănătoare, dar
tehnologia se perfecționează permanent. Silvia vrea ca toată lumea să aibă
acces gratuit la softul conceput de ea.
„Oricine vrea să îl descarce, să poată
face asta gratuit când are dubii cu privire la autenticitatea unui fișier video.
Cel mai bine ar fi ca softul să pornească automat de fiecare dată când cineva
se uită la un videoclip pe rețelele de socializare, de pildă, sau caută pe
Internet și să știe pe loc dacă este sau nu un deepfake”, explică studenta la
Inginerie.
Fenomenul deepfake
În traducere, deepfake înseamnă conținut falsificat cu
ajutorul inteligenței artificiale. Vorbim practic de înregistrări video sau
audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, dar care, de fapt, au fost
create pe calculator.
Termenul deepfake este o combinație între termenii „deep
learning”, o caracteristică a inteligenței artificiale, și „fake” (fals), iar
tehnologia are la bază un concept numit Generative Adversarial Network (rețea
generativă adversarială), ce poate fi folosit pentru a reproduce imagini video
și sunet ce par autentice pentru ochiul și urechea umană.
Deepfake-urile au
apărut în 2017 pe rețeaua Reddit, când un utilizator, care s-a semnat cu
pseudonimul „deepfakes”, a creat o serie de video-uri trucate, folosindu-se de
chipurile unor actori celebri.
Primul politician care a căzut „victimă” a
acestei tehnologii a fost fostul
președinte american Barack Obama, care a transmis un mesaj în totală
contradicție cu cele cu care își obișnuise publicul în aparițiile sale publice.
Principala problemă cu deepfake-urile este că ele pot influența masiv opinia
publică prin impactul vizual și emoțional pe care îl au, înainte ca persoanele
care fac obiectul acestora să reușească să le combată argumentat. De regulă,
deepfake-urile sunt folosite pentru a strica imaginea unor persoane publice,
dar și în scop de răzbunare.
Și mai grav este că acum practic orice persoană care
acces la un computer poate crea un deepfake, iar persoanele care vizionează
conținutul video se vor lăsa păcălite într-o primă fază de aceste înregistrări
video și audio false.
Tocmai de aceea, softul creat de Silvia este cu atât mai
valoros, pentru că va permite oricărei persoane să verifice autenticitatea unei
astfel de înregistrări în doar câteva secunde și să nu se lase influențată de conținuturile false
create pe calculator.
Dronă submarină complet autonomă
Studenta de la Galați lucrează în prezent să transpună în practică o
altă idee îndrăzneață. Este vorba de conceperea unei drone submarine complet
autonome, care nu ar depinde deloc de elementul uman.
„Scopul ei este să
studieze mediul submarin, dar și să detecteze mine. Va fi dotată cu mai mulți
senzori, ce îi vor permite să se deplaseze singură, să evite obstacolele și să
nu fie ghidată de personalul de pe o navă maritimă. Acest lucru se poate dovedi
și greu în anumite condiții, de pildă când este furtună”, explică Florin Marin
Bogdan, profesorul coordonator al Silviei.
O astfel de dronă nu ar depinde nici
de oameni, nici de capriciile naturii. I se stabilește un curs clar, iar prin
intermediul senzorilor cu care va fi dotată va explora mediul subacvatic și va detecta
și mine submarine, dacă va fi nevoie, reducând semnificativ riscul ca acestea
să explodeze în apropierea navelor.
În prezent, chiar și navele militare
specializate au dificultăți serioase în efectuarea operațiunilor de deminare,
mai ales când marea este agitată, și s-a întâmplat ca minele să explodeze,
avariind serios vasul respectiv și punând în pericol siguranța echipajului.
Tânăra
din Republica Moldova va rămâne în România după absolvirea facultății și va
lucra la simularea, proiectarea și programarea de softuri pe diverse domenii.
