Actualitate
Povestea lui Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești care a descoperit cel mai vechi oraş din ţară VIDEO
Vasile Pârvan este considerat părintele şcolii arheologice
româneşti. În scurta sa viață a coordonat şantierele de la Histria, cetatea
descoperită de el în 1913, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii
Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.
Vasile Pârvan s-a născut la 28 septembrie 1882, în comuna
Huruieşti – Bacău. A făcut primele studii la Bereşti-Covurlui şi Bârlad,
urmând, apoi, istoria şi arheologia la Universitatea din Bucureşti, unde i-a
avut ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul (1904). În perioada 1905
– 1908 se specializează la Jena, Berlin şi Breslau, unde obţine doctoratul în
filosofie cu teza Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaisereiche. Eine
historisch-epigraphische Untersuchung, 1909).
Din 1913 devine profesor titular la catedra de istorie
veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane a Universităţii din Bucureşti.
Considerat părintele şcolii arheologice româneşti, Pârvan a
realizat primul plan de cercetare la nivel naţional, efectuând săpături în mai
multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia. A coordonat şantierele
arheologice de la Histria, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii
Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.
Vasile Pârvan este unul dintre fondatorii Institutului de
studii sud-est europene (1913), a fost director la Muzeul Naţional de
Antichităţi (din 1910) şi Şcoala română din Roma (din 1921) şi iniţiator al
publicaţiilor „Ephemeris Dacoromana“ (1923) şi „Diplomatarium italicum“.
V. Pârvan în lapidariul MNA de la Universitatea București (1914) IAVP
Opera sa cuprinde, printre altele, „Getica“ (1926) – o
protoistorie a Daciei în mileniul I, lucrare care prezintă istoria geto-dacilor
din punct de vedere politic, economic, cultural şi religios, folosind pentru
prima dată izvoare arheologice şi numismatice din Dacia preromană.
Tot Pârvan a mai scris Studiu istoric (1909), Contribuţii
epigrafice la istoria creştinismului daco-roman (1911), Cetatea Tropaeum
(1912), Începuturile vieţii romane la gurile Dunării (1923), Dacia.
Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene (1928).
Istoricul Vasile Pârvan a murit la 26 iunie 1927. Pasionat
în totalitate de munca de pe șantier, Vasile Pârvan a ignorat apendicita de
care suferea. A ajuns în final pe masa de operație, însă a fost mult prea
târziu pentru a-i fi salvată viața. A murit la doar 45 de ani.
Primul oraş atestat pe teritoriul actualei Românii
Histria, colonie greacă pe ţărmul dobrogean al Mării Negre
(astăzi pe malul lacului Sinoe), a fost întemeiată către mijlocul secolului VII
a.Chr., de către colonişti din Milet (conform ştirilor transmise de Eusebius, o
posibilă dată a întemeierii ar fi de plasat în anii 657/656 a. Chr, iar după
tradiţia menţionată de către Ps.-Skymnos, anul 630 a.Chr. ar putea reprezenta
data fondării cetăţii) şi a existat vreme de 14 secole, până în sec. VII p.Chr.
Ea este cea mai veche colonie greacă din vestul Pontului Euxin şi una dintre
primele întemeiate în bazinul acestei mări, fiind în acelaşi timp primul oraş
atestat pe teritoriul actualei Românii, conform Muzeului de Istorie și Arheologie
Constanța.
Primele cercetări arhologice au fost inițiate de arheologul
român Vasile Pârvan, în anul 1914. Zidul fortificației târzii a fost primul
monument scos la lumină. De atunci mai multe generații de arheologi au lucrat
pentru descoperirea a mari suprafețe din orașul târziu, dar și a traseului
integral al incintei târzii (acolo unde încă se mai conserva), care a protejat
orașul între secolele III – VII p.Chr..
Acesta închidea o arie locuită de aproximativ 7 ha, de trei
ori mai restrânsă decât zona protejată de incinta romană timpurie. Prima sa
fază (faza A – a doua jumătate a sec. III – sfârșitul sec. III p.Chr) suprapune
segmente ale zidului de incintă elenistic, utilizând fundația acestuia pentru a
avea o mai bună stabilitate. O altă particularitate interesantă a acestei
structuri în prima sa fază de existență este ultilizarea unui șir de fusuri de
coloane pentru obținerea unei fundații durabile (fusuri culcate, perpendiculare
pe traiectoria zidului de incintă, utilizare din demantelări ale unor structuri
anterioare dezafectate). Era prevăzută cu trei porți de intrare și 3 sau chiar
5 turnuri de apărare. A fost distrusă în timpul invaziilor gotice, de la
sfârșitul secolului III p.Chr.
În timpul domniilor lui Diocletian și Constantin cel Mare a
fost ridicată faza B a incintei, ușor extinsă către nord și sud. Noua incintă
avea un sistem de apărare mai complex, fiind prevăzută cu șapte turnuri de
apărare pe latura de vest și trei turnuri de colț. Latura de est, neconservată
integral, nu era prevăzută cu turnuri de apărare. Prin Poarta Mare, largă de
3,30 m, și prin cea de vest, de 2,40 m, puteau intra în cetate și care.
Ultimele etape ale incintei târzii sunt marcate de mai multe de lucrări de
restaurare (la sfârșitul sec. IV p.Chr.; în timpul împăratului Anastasius și la
sfârșitul secolului VI p.Chr.), iar în ultimele decenii de existență a Histriei
numai latura de vest a incintei mai era funcțională. Poarta Mare, apărată de
patru turnuri rectangulare a fost funcțională pe durata a tuturor celor cinci
faze.
Histria a beneficiat de asemenea de un loc de ancorare ferit
în perioada timpurie a existenței sale. Deși nu au existat instalații portuare
propriu-zise, importurile masive din lumea grecească demonstrează descoperite
la Histria că golful natural era
suficient de sigur pentru a susține un comerț maritim intens.
Existența portului histrian este certă, după cum o
demonstrează obiectele de import, monedele, materialul epigrafic și izvoarele
literare. Deși instalații propriu-zise nu au fost descoperite încă, există două
posibile localizări ale portului histrian. El se putea situa în partea de nord
a orașului, în zona în care câmpia a fost inundată încă din antichitate.
Împotriva aceste ipoteze stau aspectul morfologic general al coastei de vest a Mării
Negre și aspectele climatice care, conform recomandărilor lui Vitruvius, nu ar
fi permis așezarea unui port deschis către nord. Este adevărat că aceasta era
regula generală aplicată în orașele vest-pontice, dar au existat și excepții.
De exemplu, Mesembria a avut două porturi în perioada romano-bizantină, iar
unul dintre ele era situat în golful de nord al peninsulei mesembriene.
A doua posibilă amplasare a portului histrian ar fi partea
de sud a fortificației, unde a existat un golf, acum înnisipat. Statutul
ipotetic al acestei localizări capătă un anumit grad de certitudine prin noile
cercetări întreprinse în această parte a cetății. Acestea au furnizat motive
importante care să susțină amplasarea portului aici (sau măcar a unui loc de
ancorare). Au fost descoperite recent câteva platforme de piatră (2010, 2011),
interpretate ca dovezi ale existenței unor instalații portuare în ultimele
etape din existența Histriei.
Portul era probabil prevăzut cu un far, după cum sugerează
reprezentările de pe monede.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”