S-a programat etapa a treia a campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 după data de 15 martie 2021

0
276

Programările pentru etapa a treia a campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 vor putea fi făcute în platforma de vaccinare începând cu data de 15 martie 2021.Acesta e termenul după care se va deschide lista de așteptare pentru toți românii care vor dori să se vaccineze. 

În sprijinul celor planificate- coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anticoronavirus, medicul militar Valeriu Gheorghiță- a declarat duminică seară că după data 15 martie se vor putea programa pentru imunizare și persoanele din etapa a treia -populația generală. Acesta a declarat la postul de televiziune Digi24 că vaccinarea propriu-zisă va începe, cel mai probabil în luna aprilie.

iframe src=”https://www.digi24.ro/embed/stiri/actualitate/gheorghita-listele-de-asteptare-pentru-etapa-a-3-a-se-deschid-in-15-martie-cum-se-vor-face-programarile-pentru-vaccinarea-anti-covid-1460059?video=0″></iframe>

De altfel, prin operaționalizarea acestei liste de așteptare, din data de 15 martie, persoana care va intra în platformă va avea posibilitatea să opteze pentru un centru în care să se vaccineze și să vadă câte persoane se situează în față.

Medicul Valeriu Ghiorghiță a mai amintit că operaționalizarea acestei liste de așteptare a fost amânată pentru a activa toate cele peste 750 de centre de vaccinare din țară.

„Dacă operaționalizam mai devreme lista de așteptare reduceam foarte mult din opțiunile persoanei. Din 15 martie această listă va fi disponibilă și fiecare persoane o va putea accesa și se va putea înscrie.  După ce lista de așteptare va fi disponibilă, ocuparea unui loc în platformă, adică programarea efectivă pentru vaccinare, se va face doar din această lista de așteptare. Platforma va avea opțiunea de a notifica în primul rând persoanele din listă și se va așteapta 24 de ore pentru confirmare din partea acestora”, a explicat medicul militar.

Statisticile la zi

Potrivit CNCAV, mai sunt locuri disponibile pentru programare la vaccinare în judeţele Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Teleorman şi Vrancea.

Un număr de 130 de cabinete noi vor deveni operaţionale de luni pentru imunizarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

CNCAV preciza vineri că 156.000 de persoane se vor putea vaccina în următoarele 20 de zile în aceste cabinete, capacitatea fiecăruia fiind de 60 de persoane pe zi. Se pot programa persoanele vulnerabile care, potrivit Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19 fac parte din etapa a II-a, respectiv persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Vești noi

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-Covid 19 a susținut că începând de azi 1 martie vor fi vaccinate cel puţin 30.000 de persoane în fiecare zi şi vor fi zile în care se va depăşi cifra de 40.000 de oameni vaccinați.

De la debutul campaniei de vaccinare în România, în 27 decembrie, numărul total al persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză a ajuns la 915.761, dintre care un număr de 707.295 au fost vaccinate cu Pfizer, în timp ce 77.812 de persoane au preferat vaccinul celor de la Moderna, iar 130.654 s-au încrezut în cel fabricat de AstraZeneca.

Posibilele efecte nedorite ale vaccinurilor administrate

Una dintre nenumăratele întrebări pot fi formulate și analizate încă de publicul larg. De aceea, prima dintre ele poate fi fomulată direct-„Oare de ce avem nevoie de un vaccin împotriva COVID-19?”

De la începutul campaniei de imunizare împotriva răspândirii galopante a acestei infecții cauzate de noul coronavirus, au existat și multe incertitudini cu privire la efuciența acestor „remedii salvatoare”.

Iar răspunsurile au întârziat să apară iar unele ivite în comunitatea științifică nu au fost deloc formulate simplu.Cu toată campania privitoare la oprirea răspândirii acestui nedorit virus fabricat în laborator, totul a proliferat, iar populația s-a infectat deși măsurile de prevenție precum distanțarea socială, igiena mâinilor și purtarea măstii au fost respectate chiar cu amenințarea și măsurile izolaționiste extreme.

De câteva luni au apărut și „remediile minune” care ne-ar asigura protecția într-o oarecare măsură în ceea ce privește COVID-19.Neavând studii clinice serioase, acestea nu sunt deloc suficiente și eficiente.

În aceste condiții, fără a specula vaccinarea nu este cea mai sigură și mai rapidă cale de a ne proteja. Niciun virus nu a fost eliminat vreodată prin introducerea de substanțe străine corpului uman și astfel îmbunățirea imunității naturale într-un procent semnificativ din populație.

S-a dezvoltat o retorică pro-vaccin în care s-a inoculat o gândire standardizată care a fost distribuită masiv în mass-media  care admitea că numai imunizarea populației indusă de vaccinare poate elimina virusurile, așa cum s-ar fi demonstrat până acum,cu un succes îndoielnic, prin eliminarea virusului variolei și a două dintre cele trei tipuri diferite de poliovirus.

Încă de la declanșarea pandemiei actuale de COVID-19, oamenii de știință din întreaga lume au inceput să lucreze la dezvoltarea unuia sau mai multor vaccinuri impotriva noului coronavirus, care să ofere protecție populației împotriva bolii cauzate de acest nou virus. Vaccinurile pentru prevenirea infecției cu noul coronavirus nu au avut însă explicate efectele adverse ce sunt probabil ascunse iar întreținerea unei mai bune speranțe pentru a pune capăt pandemiei și crizei sanitare globale a determinat un val de optimism din partea publicului.

De asemenea, au existat și cazuri izolate în care după administrarea vaccinurilor s-au generat efecte devastatoare asupra sănătății subiecților (cu rol de cobai) ce pot avea efecte nedorite din punctul de vedere al vieții sociale cât și al economiei.

În concluzie, vaccinurile anti COVID-19 nu pot preveni infecția COVID-19 prin declanșarea răspunsului imun al organismului odată ce acesta întâlnește virusul, astfel încât să-l recunoască și să lupte împotriva lui.

Majoritatea cercetarilor privind vaccinurile anti COVID-19 au implicat generarea de răspunsuri imune la toate sau la o parte din celulele unei proteine (proteina spike sau proteina S) care este unică pentru virusul care cauzează COVID-19. Astfel, dacă o persoană vaccinată este ulterior expusă infecției cu noul coronavirus, sistemul imunitar nu recunoaște virusul care a suferit deja mutații („tulpini”), deoarece este deja pregătit să atace virusul, neputând oferi totală protecție împotriva infecției COVID-19.

Sursa foto: https://google.com

Sinteza acestei știri a fost realizată de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here